Perspective educaţionale contemporane şi influenţa comunităţii

Lumea se schimbă în jurul nostru de la o zi la alta, iar noile tehnologii şi evoluţii ale
economiei la nivel mondial ne obligă să modernizăm şi sistemul de educaţie.

Aproximativ 65% dintre copiii care intră astăzi în școală  vor trebui să lucreze în tipuri
de locuri de muncă complet noi care încă nu există.   Într‐un astfel de peisaj de schimbare
rapidă, capacitatea de a anticipa  și de a pregăti tinerii pentru cerințele viitoare de competențe,
reprezintă  o provocare  și o problemă  atât pentru sistemele de educație și formare de la nivel
național și internațional, cât și pentru întreprinderi și indivizi

Importanța abilităților pentru nevoile pieței muncii s‐a schimbat de-a lungul anilor..
Anticiparea și pregătirea pentru tranziția actuală  este o necesitate critică.

Copiii trebuie să înveţe să gândească critic, să fie creativi, să lucreze în echipă, să fie
capabili să se adapteze din mers, pentru că profesiile de azi ar putea fi istorie mâine.

Cele mai multe dintre sistemele educaționale existente la toate nivelurile continuă o serie
de practici din secolul 20, care împiedică progresul în ceea ce privește talentul celor care
învață  și problemele de pe piața muncii. Conform celor prezentate anterior, într‐un loc de
muncă din secolul 21 succesul necesită mai mult decât cunoștințe și abilități de bază.  

Piața forței de muncă va trebui să răspundă provocării reprezentate de această schimbare

și, în acest context, să lanseze reconversia mâinii de lucru utilizate în domenii învechite și
pregătirea unor noi competențe profesionale necesare. 

În prezent,trebuie să se pună accent deosebit pe formare și competențe

profesionale, cu scopul de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, precum și
inovare și dinamism 

Pentru a raspunde nevoilor societatii contemporane (diversă şi în schimbare rapidă şi

imprevizibilă), şcoala trebuie să-şi diversifice repertoriul metodologic spre noi modalităţi,
strategii, instrumente de învăţare pentru a face faţă acestei diversităţi, pentru ca oamenii, la
rândul lor, sunt diverşi (ca nevoi, interese, aptitudini, abilităţi) şi învaţă în diferite moduri.
Deţinerea de "cunoştinţe" nu mai este suficientă pentru supravieţuirea într-o societate în
schimbare şi în care informaţia se produce şi se acumulează exponenţial. Având în vedere că
meseriile care vor fi practicate la absolvire poate nu există la intrarea în şcoală şi că
informaţia, în anumite domenii, se dublează cantitativ la fiecare doi ani, educaţia ar trebui să
se concentreze pe esential.

Acest esenţial a fost concentrat în "competenţele cheie".

Programa şcolară ar trebui reorientată de la cunoştinte ("a şti") spre aplicare practica şi
rezolvarea de probleme ("a şti cum"/"a face" - inclusiv componenta atitudinală "a vrea să
faci") . Ca urmare, şi evaluarea ar trebui reorientată: de la "ştiu", pur şi simplu, spre "ştiu"
+ "pot" + "vreau".
 Învăţarea a ajuns, cea mai importantă activitate umană şi va trebui să învăţăm toată viaţa
şi din toate situaţiile de viată .Ca urmare, toate aceste "noi" metodologii încearcă să
dezvolte autonomia în învăţare: cel care învaţă, să fie capabil să stabilească scopuri de
învăţare, să selecteze critic sursele de învăţare, să înveţe având în vedere aplicabilitatea şi
utilitatea celor învăţate (în sens foarte larg: util inclusiv pentru dezvoltarea personală, umană)
etc.

Consider că actualul sistem de învăţământ şcolar românesc este dezorientat. Sunt dese
schimbări "la vârf", care aduc, din păcate, la fel de dese schimbări de orientare. Apar direcţii
noi, se schimbă sau se renunţă la cele vechi –chiar şi bune fiind, totul fără o analiză sau o
evaluare obiectivă, totul  fundamentat pe vointă politică sau unele păreri personale.

În concluzie, educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv . Beneficiarii, atât
direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul
școlar, comunitatea infuenţând oferta educaţională.

Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie:

educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea
discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și
participarea la activități extrașcolare.

Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante între ambii
factori.