CARACTERUL COMPLEX AL NVRII - TEORII ALE NVRII

Introducere
Omul, fiin complex, nu se poate dezvolta, nu poate tri n absen a capacitii de a reine
informaii despre ceea ce l nconjoar, de a fi implicat n experiene de via care s i creeze
pattern-uri de funcionare fr a nva.
Procesul de nvare al fiinei umane este fascinant, complex si orientat pe durata ntregii viei.
nvm de la cuvinte, gesturi, limbaj, pattern-uri comportamentale, achiziionm cunostine
felurite de-a lungul procesului de nvmant n cadrul scolii, ns esenial este faptul c toat
viaa nvm, iar experienele de via ne mbogesc cu noi lucruri nvate. !ndiferent de
modul n care nvm, capacitatea de a nva este un dat al omului pentru c avem alturi
de ea si raiunea care ne permite s integrm, analizm si nelegem lucrurile nvate.
Termenul a nva are la baz sensul de A transmite cuiva (sistematic)cunostine si
deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniia pe cineva ntr-o meserie, stiin, art etc.
Alte sensuri sunt A sftui, a povui pe cineva s fac ceva (artndu-I cum s procedeze); A
dobndi cunostine prin studiu, a ajunge prin munc sistematic s cunosti o meserie, o art, o
limb etc.; a studia; A-i ntipri n minte ceva pentru a putea reproduce; a memora; A trage o
nvtur, a cpta experien.
nvarea este legat stransa de dezvoltarea psiho-social a omului. Ea const n interiorizarea
progresiv a normelor si a valorilor ce confer persoanei capacitatea de a participa ca
membru activ la viaa si activitatea social, prin integrare n munc, asumare de roluri
maritale si parentale. (unele componente psihice ale personalitii apar ca rezultat al
interaciunii dintre dezvoltarea biologic, psihic si psihosocial, cum este caracterul, ale crui
componente eseniale sunt valorile, atitudinile si trsturile voluntare de caracter. ).nvarea
este un proces complex care are mai multe paliere si perioade. Sl se desfoar pe tot
parcursul vieii atat ntr-un mod voluntar, cat si involuntar process prin care nvm foarte
multe aspecte legate de via, de convieuire, de comportament. n lucrarea de fa ne vom
referi la teorii ale nvrii legate de coal. Perioada copilriei si adolescenei sunt cele mai
propice nvrii cand creierul poate stoca foarte multe informaii.
nvarea concept cheie care st la baza Reproduciei Culturale *conceptul de
#reproductivitate cultural$ se refer la modurile n care scoala alturi de alte instituii sociale
particip la perpetuarea unor pattern-uri sociale si economice de-a lungul generaiilor. Prin
nvare si scolarizare ne nsusim informaii, cunostine, deprinderi, valori, atitudini, obiceiuri.
Iar acestea se preiau de timpuriu de ctre copii si se transmit mai departe, din pcate
transmiandu-se atat modele negative, cat si positive. Este esential ceea ce reusim s
nvm, cat de mult si cat de eficient, de asemenea cum aplicm, de aceea preocuparea de
baz a educaiei este cum aduce elevul aproape de nvare, cum faciliteaz procesul de
nvare astfel ncat procesul de nvare si educare s se produc cu success. Finalitatea
nvrii este ca elevul s poat asimila ceea ce nva, s poat nelege, reproduce si folosi
n viaa de zi cu zi.
nvmantul a suferit reforme care au presupus nlocuirea metodelor tradiionale de predare
cu metode noi bazate pe principii ale unei gandiri critice, active, n loc de o gandire pasiv a
elevului. Astfel elevul este pus n situaia de a descoperi, experimenta si a reine mai
uor informaiile primite, de asemenea, de a contribui semnificativ la dezvoltarea deprinderilor.
Teorii ale nvrii i aplicarea lor
Proces, activitate si rezultat multidimensional si interdisciplinar, nvarea poate fi analizat
din perspectiv biologic, filosofic, psihologic si pedagogic. Conceput de psihologul
elveian Jean Piaget ca transformare a comportamentului prin adaptare, nvarea este activ si
intenionat prin exersarea comportamentelor dobandite si prin construcii comportamentale
proprii, rezultat al creativitii. Sub form de experien cognitiv, afectiv, volitiv si motric,

nvarea nseamn nsusirea si structurarea cunostinelor, deprinderilor, priceperilor,

aptitudinilor, atitudinilor si a strategiilor de cunoastere prin investigarea realitii.
)Pintilie, +, pp.83-89/:Diversitatea situaiilor, a formelor de nvare a determinat
cercetri si abordri variate, a creat dispute si tabere, conducand n final la constituirea unei
noi discipline
Psihologia nvrii
Se vor prezenta cteva teorii care s-au impus relativ n literatura de specialitate cu privire la
nvare - abordri diferite ale mecanismelor generale care stau la baza procesului de nvare.
A.Perspectiva behaviorist (Thorndike, !"#, $kinner, !%&'
Behavioristii accentueaz importana relaiei stimul-rspuns n nvare si reduc la minimum
rolul procesrilor cognitive. Perspectiva behaviorist este o perspectiv
asociaionist.Mecanismul responsabil de producerea nvrii este din aceasta perspectiv
asocierea repetat dintre stimul si rspuns. nvarea se defineste ca o modificare n
comportamentul observabil datorat exerciului, respectiv ntririi difereniate a legturii dintre
stimul si rspuns , situaie si comportament/. Dac activitatea de nvare este vzut n
maniera behaviorist, adic se consider c nvarea se realizeaz prin repetare si ntrire a
rezultatelor asteptate, procesul devine unul de transmitere-memorare de cunostine, n care
profesorul este cel care pred, prezint, transmite cunostine si creeaz condiiile pentru
ntrirea rezultatele asteptate, iar elevulle repet pan la memorare.
Legile invrii prin asociere (Thorndike, !/'01 Legea exerciiului sugereaz c tria
legturii dintre o situaie si un rspuns creste lent o dat cu repetarea asocierii acestora.de
asemenea, tria legturii scade dac ntr-un interval mai mare de timp nu mai apare asocierea
celor dou componente )situaie si rspuns/.
1 Legea efectului sugereaz tria legturii dintre o situaie si un rspuns creste dac asocierea
este urmat de o stare satisfctoare si scade, dac asocierea este urmat de o stare
nesatisfctoare. Aplicatii educaionale si mediate ale legilor invtrii associative - utilizarea
repetiiei ca baz a cresterii triei asocierilor dintre stimul si rspuns- utilizarea ntririlor
Educatia din perspectiva asociaionist. n cadrul acestei perspective, predarea reprezint o
activitate de modelare a rspunsului elevului si se folosesc procedee cum ar fi< demonstraia,
modelarea, ntrirea rspunsului care aproximeaz cel mai bine rspunsul dorit ,exist prin
urmare un rspuns optim asteptat. Sarcinile scolare sunt descompuse, iar curricula este
secvenat astfel ncat s se asigure nsusirea prerechizitelor naintea trecerii la stadiul
urmtor. Predarea este centrata pe profesor. Acesta are rol activ si directiv= menine controlul
asupra vitezei, succesiunii si coninutului predat. Reglarea nvrii realizandu-se din exteriorprofesor, context, iar modalitatea instrucional predominant este predarea direct.
Limitri ale perspectivei behavioriste in educaie:
a/ limite practice< - predarea directa este eficient doar n cazul cunostinelor factuale instrucia direct nu este eficient n formarea deprinderilor cognitive superioare :gandirea
critic, rezolvarea de probleme- nu ofer flexibilitatea necesar pentru aplicarea cunostinelor
n contexte noi
b/ limite teoretice<- nu ofer o explicaie satisfctoare pentru mecanismele care stau la
baza nvrii.
.Perspectiva invrii sociale nvarea social
)?andura, @8/ reprezint o alt perspectiv asociaionist. Aceasta abordare a nvrii
pune la baza procesului de nvare mecanisme ca< - modelarea (directa, indirecta,
simbolica), - facilitarea, inhibarea-dezinhibarea unui comportament. Perspectiva nvrii

sociale extinde behaviorismul centrandu-se pe influena pe care observarea consecinelor

comportamentelor celor din jur o are asupra comportamentului persoanei. Eficiena modelului
depinde de <-similaritatea perceput -competena si statutul modelului. Implicaiile acestei
perspective asupra procesului educaional se refer n special la nelegerea rolului de model
al profesorului.
Teoria social a invrii
accentueaz rolul pe care l are n procesul de nvare experiena social a unei persoane.
Procesul educaional este bazat n exclusivitate pe procesul de nvare (cunostine, atitudini,
deprinderi, comportamente). Sarcinile scolare sunt ns foarte bine circumscrise de domenii
academice conturate care impun un anumit specific procesului denvare. Exist dou nivele
diferite de analiz ale procesului de nvare si a impactului pe care teoriile evideniate l au
asupra procesului educational :
a/ primul nivel de analiza vizeaz mecanismele generale ale nvrii identificate de teoriile
nvrii si impactul lor asupra procesului educaional n ansamblu,
b/ al doilea nivel de analiz vizeaz nvrea pe domenii specifice, cu coninuturile si
mecanismele sale particulare.
C. Perspectiva cognitiv are la baza teoria procesrii informaiei si reprezint o perspectiv
activ asupra nvrii.
Cognitivitatii acord un rol major procesrilor informaionale care au loc ntreinput si
output, punand astfel un accent mare pe ceea ce se ntampl n cutia neagr. Dac
nvarea este vzut din perspectiva cognitivist, respectiv ca o activitate de procesare a
informaiei, transformare si construire a sensului propriu al cunostinelor predate,actorii devin
parteneri n nvare, profesorul avand un rol facilitator, iar procesul va fi unul de colaborare.
Conform teoriei procesrii informaionale, procesul de nvare se refer la receptarea
informaiei din mediu si utilizarea unor strategii cognitive pentru transferul acesteia din
memoria de scurt durata n memoria de lung durat. Aceste dou procese: atenia si
utilizarea strategiilor constituie mecanismul fundamental al nvrii n teoria procesrii
informaiei. Capacitile atenionale si strategice se dezvolt o dat cu varsta, copiii devenind
niste procesori de informaie mai eficieni. Aceste abiliti i ajut s depseasc limitrile
impuse de registrul senzorial si memoria de scurt durat, astfel ncat achiziia cunostinelor
(declarative, procedurale si strategice) se realizeaz mai rapid si mai eficient .?0rnes,
+/.
Principalele aplicaii ale perspectivei cognitive in educaie:
"Teoria cognitiv accentueaz rolul activ al elevului n nv'are, utilizarea de strategii de
memorare, care strategii pot fi simple, cum ar fi repetarea materialului, ceea ce presupune de
cele mai multe ori o prelucrare superficial, sau strategii complexe, de elaborare si organizare
nsoite de o prelucrare de adancime. Este foarte important autoreglarea n nvare. n cadrul
acestei teorii se neleg mai nuanat diferenele individuale. O eroare n rezolvarea unei sarcini
poate s se datoreze nu doar lipsei anumitor structuri cognitive (Piaget), ci unei varieti de
factori< de la neatenie, capacitate redus ; lipsa unor strategii eficiente de memorare, la
capacitatea redus de reactualizare, sau de monitorizare si control al nvrii. :in aceast
perspectiv, rolul profesorului este de facilitare a nvrii prin< organizarea materialului<
scheme de organizare. (Advance organizers, 5usubel, B@/, modele conceptuale );a0er,
@B/, modele ierarhice)1agne, B3.) Elevii sunt implicai activ n sarcini autentice de
nvare< problematizri, ntrebri care solicit prelucrarea superioar a materialului, furnizare
de exemple &i aplica'ii, testareacuno&tinelor pe baza de proiecte.
5. Perspectiva socio constructivist (Cobb, !!&, runnin , !!7' 6) curentul din cel mai
modern din psihologie

Constructivismul este o teorie - bazat pe observaie si cercetri stiinifice despre modul n

care oamenii nva. Curentul care a stat la baza acestei abordri a nvrii
este postmodernismul. Da nivelul constructivismului, curentul postmodernist aduce o
modificare a ideii c locul cunostinelor se afla n interiorul persoanei. nvarea si procesul de
construire a sensului sunt procese sociale prin excelen, la aceasta contribuind activitile si
instrumentele culturale, de la sistemele de simboluri la limb si arte )Palincsar,
@/.Constructivismul favorizeaz si declanseaz curiozitatea nnscut a elevilor
privitoare la lumea nconjurtoare si la modul n care fenomenele apar si funcioneaz.
nvarea are la baza interaciunea dintre procesele cognitive individuale si cele sociale
(accentul fiind pus pe procesele sociale). Mecanismele implicate sunt: a' conflictul
sociocognitiv (bazat n mare parte pe teoria lui Piaget si a discipolilor). Rolul interaciunilor
sociale este doar de a genera conflictul cognitiv, care genereaz o stare de dezechilibru si
foreaz individul s-si modifice schemele existente.Studii care investigheaz teoria
conflictului socio-cognitiv aduc o serie de nuanri. (?ell F all.) @3/ respectiv 4orman F
GraAer )@3/) au demonstrat importana participrii active si influena statutului social n
cadrul grupului asupra beneficiului pe care interaciunea cu copii de aceeasi varst o are
asupra nvrii. Si trebuie s fie activ antrenai n activitatea de rezolvare de probleme si s
existe o interaciune verbal ntre ei. De asemenea dac diferena de expertiz este prea mare
copiii tind s preia necritic soluia fr a participa la procesul de construcie.
b'co6 construcia cunostintelor (internalizarea -avand la baz teoria lui 8a otsk9/.
Funcionarea cognitiv individual nu este doar derivat din interaciunea social, ci este un
produs al acestei interaciuni. E dezvoltarea individual si funcionarea mental superioar si
au originea n interaciunile sociale. Participarea la activiti comune de rezolvare de probleme
duce la internalizarea efectelor activitii comune astfel ncat persoana acumuleaz noi
strategii si cunostine despre lume si cultur. n acest sens interaciunile productive sunt cele
care orienteaz instrucia spre nivelul de HP: )IagotsA0, B@/.E funcionarea atat n plan
social cat si individual este mediat de simboluri (semne, limba,mnemotehnici, scheme,
diagrame, produse artistice) care faciliteaz co-construcia cunostinelor si n acelasi timp sunt
mijloace internalizate care vor sta la baza activitilor individuale ulterioare de rezolvare de
probleme. nelegerea relaiei complexe dintre aspectele individuale si cele sociale trebuie
privit din perspectiva developmental (filogenetic, cultural,antropologic, ontogenetic si
microgenetic). Dependena nvrii de contextul sociocultural n care se desfasoar,
separarea individului de influenele sociale este imposibil. n acest sens scoala trebuie privit
ca un sistem cultural, iar scolarizarea ca un proces cultural (de culturalizare), n care elevii si
profesorii construiesc si si internalizeaz cultura scolii (;atusov, B).
II. Educaia din perspectiva socio constructivist
Constructivismul este neles ca o descriere a ceea ce fiecare receptor (cel care nva)
experimenteaz, nva, fiind concentrat pe construirea unor artefacte ntr-un mediu
social. Din acest punct de vedere, procesul de educare este cel mai bine realizat prin crearea
de experiene care vor fi foarte utile pentru procesul de nvare pornind de la punctul de
vedere al receptorilor (elevilor), mai degrab decat prin expunere si evaluarea informaiei pe
care educatorul crede ca receptorii trebuie s o asimileze. Fiecare participant la un curs poate
s fie de asemenea si profesor si elev. Un profesor n acest mediu este doar un element de
influen si joac rolul unui model si nivel de cultur, conectand cu alii ntr-un mod personal
care se adreseaz necesitilor acestora de a nva, moderand discuiile si activitile ntr-un
mod care conduce studenii ctre obiectivele de nvare ale clasei.
Constructivismul social este un termen ce defineste o vedere particular a educaiei.E
conceperea scolilor sub forma unor comuniti de nvare (?roKn, *ampione, 2), n care
responsabilitatea pentru nvare este individual, dar ea se realizeaz practic prin participare
la rezolvarea n grup a sarcinilor, prin interaciune, negociere si colaborare (?illet, 3/).

Evaluarea ia forma evaluarii dinamice, luand n considerare influena social, spre deosebire
de evaluarea tradiional care ncerc s reduc la minim, prin practicile utilizate, contribuia
social la determinarea produselor nv'rii.
Constructivismul susine ca nvatul este n mod special de success cand se construieste
ceva din experiena altora. Acesta poate fi orice, de la o propoziie vorbit, sau un mesaj pe
internet, pan la lucruri mai complexe precum un tablou, o cas sau un pachet soft Kare.
Constructivismul social extinde aceasta idee de mai sus ntr-un grup social, construind lucruri
unul pentru cellalt, creand n colaborare o mic cultur de lucruri comune ce au nelesuri
comune. Cand cineva este absorbit n cadrul unei astfel de culturi, acest cineva nva mereu
de cum s fie parte a acestei culturi, la mai multe nivele.
A. nfluene constructiviste asupra invrii
n scoal, punctul de vedere constructivist asupra nvrii st la baza unor tehnici de
predare diferite de cele tradiionale. n general, aceast abordare nseamn ncurajarea
elevilor pentru utilizarea unor tehnici active (experimente, rezolvarea unor probleme ntalnite
n via de zi cu zi) care s conduc la crearea de noi cunostine. Aceste cunostine vor fi
supuse unui proces de reflecie individual dar si discuiilor colective cu scopul de a observa
modul n care elevii progreseaz n realizarea sarcinilor si n nelegerea sensurilor. Profesorul
nregistreaz concepiile preexistente n mintea copiilor referitoare la temele studiate, apoi
ghideaz activitile care se adreseaz acestor concepii si ncearc s construiasc noile
cunostine pe baza lor.
Final deschis - n aceast lucrare am prezentat succinct cateva teorii ale nvrii care nu sunt
exhaustive.
Cert este c nvarea are un caracter complex, este un proces care de-a lungul anilor a suferit
modificri si reforme n sensul mbuntirii sale, n dorina de a accesibiliza elevilor
cunostinele necesare unui bun start n via si o bun fundamentare profesional. Pe baza
experienei si evalurii rezultatelor n materie de calitate a nvrii probabil c n viitor se vor
naste noi teorii si se vor propune noi metodologii de predare nvare evaluare care s
creeze performan.