Sunteți pe pagina 1din 7

FACTORII EXTERNI SI FACTORII INTERNI AI DEZVOLTRII UMANE Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.

- Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica. Aici se nscrie ereditatea. - Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra dezvoltarii si formarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. EREDITATEA- MEDIUL- EDUCATIA EREDITATEA- cuprinde un complex de dispozitii virtuale sub scheme functionale ce se transmit de la antecesori la succesori prin intermediul mecanismelor genetice. Patrimoniul ereditar al fiecarui individ rezulta din combinarea unitatilor genetice materne si paterne. In esenta, deci, diferite caractere si insusiri morfologice, fiziologice, biochimice etc, ale organismelor sunt determinate ereditar de genele din cromozomi. Totalitatea acestor gene constituie programul genetic sau potentialul ereditar. Zestrea ereditara se manifesta la om pe doua planuri, unul in determinarea unor trasaturi generale ale speciei (de ex.metabolismul), iar celalalt in determinarea unor particularitati individuale (culoarea pielii, a ochilor, grupa sanguina). MEDIUL- totalitatea influentelor postnatale ce se exercita asupra individului. Exist dou tipuri de mediu: - mediul fizic - mediul social Mediul ofera posibilitati nelimitate in vederea valorificarii predispozitiilor cu care se naste copilul. Mediul fizic- totalitatea conditiilor bioclimatice in care traieste omul. Actiunea sa se manifesta in directia unor modificari organice cum ar fi dezvoltarea biologica, statura corpului, culoarea pielii, precum si in directia unui regim de viata (alimentatie, imbracaminte, indeletnicire) Mediul social- reprezinta situatia educationala si inglobeaza totalitatea conditiilor economice, politice si culturale cum sunt factorii materiali, diviziunea muncii, structura nationala si sociala, cultura spirituala, constiinta sociala etc, care isi pun amprenta asupra dezvoltarii psihice. EDUCATIA J.A Comenius sustine ca fiecare om se naste capabil sa dobandeasca cunoasterea lucrurilor, afirmand tot in acelasi spirit optimist ca omul, ca sa devina om, trebuie educat. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii dintre factorii externi si cei interni. Se considera ca in cadrul acestor factori educatia detine rolul conducator datorita specificului actiunii sale ce se manifesta nu numai direct, ci si indirect, prin intermediul celorlalti factori.

Un alt argument in favoarea demonstrarii rolului determinant al educatiei se refera la intervenitia acesteia in ameliorarea conditiilor de mediu, in crearea unui climat educational favorabil cu valente educative puternice asupra formarii personalitatii umane.

Formele educatiei Educaia este cea mai bun provizie care o poi face pentru btrnee. Aristotel Educatia este deopotriva o relaie umana si sociala ntre educator si educat, relatie n interiorul careia primul urmareste schimbarea intentionata a celui de-al doilea, n conformitate cu un scop bine definit. Educatia este un ansamblu de actiuni desfasurate deliberat n cadrul unei societati pentru transmiterea si formarea la tinerele generatii a comportamentelor si valorilor acumulate de-a lungul timpului, a zestrei culturale a omenirii n general. FORMELE EDUCAIEI EDUCAIA FORMAL EDUCAIA NONFORMAL EDUCAIA INFORMAL

Educaia formal se desfoar n instituii specializate (coli,universiti) sub forma unor activiti intenionate, sistematice,exercitate n scopul dezvoltrii personalitii elevului sau studentului. AVANTAJE Posibilitatea asimilrii sistematice a cuotinelor din diferite domenii ale cunoterii,n formarea de capaciti, atitudini sau aptitudini necesare individului pentru integarea n societate; Se desfoar ntr-un cadru dirijat sub ndrumarea i sprijinul cadrelor didactice ; Evaluarea n cadrul educaiei formale revine cu deosebire cadrului didactic i instituiei n ansamblu; Constituie substana i temeiul fundamental al educaiei. DEZAVANTAJE Tendina de centrare exclusiv pe performanele nscrise n programe; Accentul pus pe asimilare masiv de informaii; Restrngerea libertii de aciune a elevului sau studentului; Caracterul monoton al unor activiti,ceea ce predispune la dezinteres.

Educaia nonformal include ansamblul activitilor instructiv-educative structurate i organizate ntrun cadru instituionalizat,dar n afara sistemului de nvmnt. Integreaz dou tipuri de activiti: -paracolare(de perfecionare,de reciclare,etc.) -pericolare (vizite,excursii,cercuri tiinifice,etc.) AVANTAJE Spaiul instructiv-educativ este mai flexibil; Individul are o mai mare libertate de aciune,un cmp motivaional mai larg i mai deschis procesului de formare a personalitii; Diferenierea coninuturilor i a tehnicilor de lucru ; Caracterul opional sau facultativ. DEZAVANTAJE Demersurile evaluative nu sunt foarte sistematice ; Evaluarea cade n sarcina celui care nva,ceea ce conduce spre absena unor autoevaluri riguroase. Educaia informal include totalitatea informaiilor neintenionate, difuze, eterogene, voluminoase cu,care este confruntat individul n practica de toate zilele i care nu sunt selectate,prelucrate din punct de vedere pedagogic. AVANTAJE Este prezent de-a lungul vieii,motiv pentru care se poate spune c precede i depete ca durat,coninut i modaliti de realizare educaia formal ; Integreaz un coninut extrem de variat,rezultat din valorile,activitile sau preocuprile mediului existenial ; Iniiativa nvrii revine individului. DEZAVANTAJE Are loc n afara cadrelor instituionalizate i pot s apar i influene negative; Evaluarea cade n sarcina celui care nva,ceea ce conduce spre absena unor autoevaluri riguroase ; Coninutul su se carcaterizeaz prin insuficiena corelrii sau articulrii dar i prin discontinuitate.

FUNC IILE EDUCA IEI 1. functia de selectare, prelucrare si transmitere a informatiilor si valorilor de la societate la individ; 2. functia de dezvoltare a potentialului biopsihic al omului; 3. functia de asigurare a unei insertii sociale active a subiectului uman Functia de selectare, prelucrare si transmitere a cunostintelor si valorilor de la societate la individ este functia care n fapt asigura n timp existenta unei continuitati informationale ntre generatii, oferind astfel posibilitatea evolutiei culturale si tehnologice.

Analiza acestei prime functii a educatiei permite decelarea a trei subfunctii specifice fenomenului educational: selectarea (informatia aleasa pentru a fi vehiculata este analizata din punctul de vedere al importantei si consistentei sale stiintifice), prelucrarea (are loc o adecvare a informatiei la nivelul de ntelegere al subiectului caruia i se adreseaza) si transmiterea (n vederea asigurarii ntelegerii sunt utilizate tehnici si procedee specifice de vehiculare a continutului informational). Functia de dezvoltare a potentialului biopsihic al omului se refera la faptul ca derularea actiunii educationale urmareste atingerea anumitor finalitati, explicit sau implicit formulate. Aceste finalitati se traduc,n linii generale, n producerea de modificari pozitive si de durata n plan cognitiv, afectiv motivational si comportamental la nivelul subiectului care se educa. Functia de asigurare a unei insertii sociale active a subiectului uman releva dimensiunea socio-economica a educatiei, sau mai exact spus, necesitatea de a pregati indivizii pentru o integrare sociala si profesionala optima. Alti autori, n raport cu domeniul principal vizat de actiunea educationala, vehiculeaza la rndul lor alte trei categorii de functii ale educatiei: 1. functia cognitiva (de vehiculare a tezaurului de cunostinte); 2. functia axiologica (de valorizare si dezvoltare a potentialului de creatie culturala); 3. functia socio-economica (de pregatire si formare a indivizilor pentru productia materiala) FINALITATILE EDUCATIEI

Finalitatile educatiei, n functie de nivelul lor de generalitate si de intervalul de timp rezervat atingerii acestora, se structureaza pe trei niveluri ierarhic organizate: ideal educational; scopuri educationale; obiective educationale; Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile unei societati ntr-o anumita etapa istorica sub forma unui model dezirabil de personalitate umana, fiind n fapt una dintre legaturile principale prin intermediul careia se realizeaza interdependenta dintre actiunea educativa si sistemul socio-economic n general. Idealul educational are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ n ansamblul sau. Idealul educational se contureaza si obiectiveaza la nivelul a trei coordonate sau dimensiuni fundamentale: (a) Dimensiunea sociala care vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei societati si care va anticipa unele stari posibile, elemente definitorii ale societatii viitoare n raport cu care trebuie educat omul; (b) Dimensiunea psihologica se refera la tipul de personalitate pe care societatea l solicita, respectiv la ansamblul de trasaturi psiho-comportamentale ale membrilor societatii; (c) Dimensiunea pedagogica are n vedere posibilitatile efective de care dispune actiunea educationala pentru a transpune n practica idealul respectiv.

Scopurile educationale reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza n intervale medii de timp. Scopurile educationale sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina n cadrul unui sir de actiuni educationale Obiectivele educationale Obiectivele sunt finalitati educationale care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza n intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii. Obiectivele educationale sunt enunturi cu caracter anticipativ care descriu n termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei secvente de instruire. n functie de natura si continutul rezultatelor vizate, obiectivele educationale se mpart n: - obiective de ordin cognitiv, - obiective de ordin afectiv-motivational - obiective de ordin comportamental Asa dupa cum idealului educational i corespund mai multe scopuri educationale, unui scop i corespunde un sir de obiective educationale. Idealul si scopurile educationale fiind mai generale si mai ndepartate ca timp de realizare, este necesara detalierea acestora printr-un sir de obiective, fiecare anticipnd o performanta ce va putea fi observata si evaluata la sfrsitul actiunii educationale. LATURILE EDUCA IEI Educatia intelectuala educatia intelectuala vizeaza nu doar simpla dezvoltare a capacitatii de cunoastere si ntelegere a elevului ci si dotarea acestuia cu deprinderile specifice muncii intelectuale (flexibilitatea gndirii, optimizarea stilului propriu de nvatare si de procesare a informatiei etc.) n vederea asigurarii accesului acestuia la autoeducatie. Educatia intelectuala are ca obiective generale: dezvoltarea potentialului cognitiv al subiectului uman (gndire, limbaj, memorie, inteligenta, imaginatie, etc.) dezvoltarea comportamentului intelectual (dotarea acestuia cu procedee si strategii de actiune menite sa conduca la posibilitatea organizarii, structurarii si procesarii optime a informatiei). Educatia morala Educatia morala este acea latura a educatiei prin care se urmareste formarea si dezvoltarea caracterului ca latura relational valorica a personalitatii, respectiv a constiintei si conduitei morale a subiectului uman. Scopul fundamental al educatiei morale este asadar formarea si dezvoltarea caracterului, respectiv a profilului moral al personalitatii. Din scopul educatiei morale se desprind astfel doua obiective principale: formarea constiintei morale; formarea conduitei morale;

Constiinta morala se refera la un ansamblu de principii intelectuale si structuri cognitive, dublate de stari afectiv-motivationale, care permit realizarea diferentei dintre bine si rau si care garanteaza exercitarea corecta, n raport cu sine si cu ceilalti, a libertatii de actiune a subiectului uman. Conduita morala. Conduita se refera la un ansamblu de actiuni sau comportamente materiale sau simbolice, organizate n sisteme functionale, formnd o totalitate structurata pe principiul conexiunii inverse si avnd finalitati implicit sau explicit adaptative. La formarea constiintei si conduitei morale contribuie, n diverse moduri si grade, actiunea conjugata, concomitenta sau secventiala, sistematica sau sporadica, a mai multor categorii de factori, dintre care amintim: scoala, familia, grupul de prieteni, biserica si massmedia. Avnd ca si criteriu de clasificare masura n care factorii de mai sus exercita o influenta organizata, sistematica si mai ales fundamentata din punct de vedere psihopedagogic, distingem: - factori cu actiune educativa indirecta (familia, grupul de prieteni, mass-media, biserica) - factori direct educativi (scoala sau alte institutii specializate n dezvoltarea personalitatii umane). Metode de realizare a educatiei morale Povestirea morala. Povestirea morala se refera la expunerea de catre profesor, sub forma naratiunii, a unor fapte sau ntmplari, reale sau imaginate, care prezinta semnificatii morale, oferind astfel elevilor prilejul formularii unorconcluzii sau judecati morale proprii. Explicatia morala. Explicatia morala are drept obiectiv dezvaluirea continutului informational al valorilor, normelor si principiilor cereglementeaza comportamentul moral al subiectului uman. Dialogul pe teme morale. Dialogul pe teme morale presupune realizarea unei comunicari reciproce ntre profesor si clasa avnd ca punct de plecare fapte sau situatii care manifesta conotatii de ordin moral si vizeaza clarificarea conceptelor si valorilor morale. Exercitiul moral. Exercitiul moral se refera la un ansamblu de activitati, propuse si coordonate de catre profesor, desfasurate sistematic, n conditii relativ identice, n vederea formarii deprinderilor si obisnuintelor de conduita morala ale elevilor. Aprobarea si dezaprobarea morala- au drept obiective oferirea unui suport motivational adecvat pentru actiunile morale ale elevilor si consolidarea pe aceasta cale a trasaturilor de caracter ale acestora. Aprobarea presupune ntarirea pozitiva a comportamentelor dezirabile din punct de vedere moral prin intermediul laudei, evidentierii si recompensei Dezaprobarea vizeaz sanctionarea corespunzatoare a comportamentelor negative ale elevilor prin mustrare, admonestare sau pedeapsa. Educa ia estetica Realizarea educatiei estetice asuma n desfasurarea sa doua categorii de scopuri principale: 1. obiective axate pe dezvoltarea sensibilitatii fata de fenomenul estetic si a receptivitatii fata de valorile pe care acesta le nglobeaza, respectiv pe formarea unei atitudini estetice; 2. obiective centrate asupra dezvoltarii efective a potentialului de creatie estetica a subiectului uman, de concepere si generare a frumosului sub toate formele sale de manifestare;

Atitudinea estetica include n structura sa mai multe elemente/obiective intercorelate: senzorialitatea estetica; gustul estetic; judecata estetica; sentimentele estetice; idealul estetic; Educa ia religioasa Finalitatile educatiei religioase se obiectiveaza cu precadere n doua planuri majore, distincte dar aflate n raporturi de interconditionare: Formarea constiintei religioase Formarea comportamentului religios Educa ia fizic Educaia fizic are ca scop dezvoltarea din punct de vedere fizic a organismului uman, dar i dezvoltarea unor trsturi psihice (cooperarea, ambiia, perseverena, spiritul de echip etc) Educa ia profesional Educaia profesional are ca scop pregtirea indivizilor pentru a profesa, pentru a se integra n cmpul muncii i a-i realiza o carier. Noi laturi ale educa iei Datorit schimbrilor din societate i a dezvoltrii cunoaterii s-a simit nevoia de a introduce n coli i alte tipuri de educaie, dintre care amintim: Educaia intercultural Educaia ecologic Educaia pentru sntate Educaia antreprenorial .a.