DIDACTICA DOMENIULUI

NIVELUL II – MODULUL PSIHOPEDAGOGIC

Masterand : Conf. univ. dr. Florin Frumos,

MELEN Adriana
Genetică Moleculară
An II
Facultatea de BIOLOGIE
Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic
Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației,
Universitatea Al. I. Cuza Iași
TEMA 1

Alegeți/Extrageți dintr-o o programă de liceu la o disciplină pe care o veí preda două

competențe specifice pe care le considerați mai ușor de dezvoltat la elevi. Argumentați-
vă alegerea.
Pentru rezolvarea acestei cerințe am ales doua competențe specifice din Programa
școlară pentru clasa a XII-a la materia Biologie, si anume:

5.1 Utilizarea, în viața cotidiană, a cunoştințelor de genetică şi ecologie umană

Consider că folosirea acestei compentențe specifice este adecvată și în aceeași măsură

de interes pentru elevi, dat fiind faptul că genetica este știința care se ocupă cu studiul
eredității și variabilității organismelor. Astfel elevii înțeleg faptul că anumite
trasături/caracteristici le dobândim, sunt ereditare, iar altele sunt influențate de factori externi.
Cunoștințele dobândite in urma studierii materiei îi vor ajuta să înțeleagă că în mare măsură,
avem aport la apariția anumitor anomalii genetice, care în ultimii ani au avut o dinamică
enormă prin mutațiile dezvoltate în diferite celule ca urmare a stilului de viață abordat.

5.2. Aplicarea unor reguli de menținere a sănătății omului şi a măsurilor de

conservare a mediului

Am ales această competență deoarece problemele reale legate de mediul inconjurator

la care luăm parte în zilele noastre necesită conștientizare și acționare, deoarece efectele
acestora se răsfrâng asupra sanătății noastre. Pentru aceasta, tinerele generații, în principal, au
nevoie de informații și de prezentarea anumitor soluții în rezolvarea sau atenuarea acestor
probleme.
TEMA 2

Formulați două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru

domeniul cognitiv (modelul lui Bloom).
Nivelul cognitiv poate fi egal și superior nivelului ”Înțelegere” din taxonomia
obiectivelor a lui B. Bloom (exemplu : ”înțelegere” și ”evaluare”).
Veți utiliza verbe de acțiune și veți aplica algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager.

La sfârșitul lecției elevii ar trebui să reușească:

O.1 Să identifice prin subliniere, dintr-o listă de particularități, cel puțin 2 artere
principale și câte o caracteristică a acestora.

O. 2 Să recunoască principalele clase de vase sanguine, pe baza unei aplicații

grafice 3D pe calculator, prin completarea corpului uman cu vasele corespunzătoare spațiilor
lipsă.

Algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager pentru Obiectivul 1:

a) Denumirea comportamentului observabil: Elevii să identifice

b) Precizarea condiţiilor în care elevii demonstrează că au dobândit
performanţa aşteptată (enunțarea condițiilor/context): prin subliniere, dintr-o listă de
particularități
c) Precizarea nivelului de reuşită: obiectivul este realizat la nivel minim dacă
se identifică cel puțin 2 artere principale și câte o caracteristică a acestora.
Nivelul taxonomiei lui Bloom pentru O.1 – nivel analiză, cls. a XI-a, c.s. 1.1. „1.1.
Identificarea organelor şi a sistemelor de organe la om, precum şi a caracteristicilor
acestora”.

Algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager pentru Obiectivul 2:

a) Comportamentul observabil: Elevii să recunoască

 b) Precizarea condiţiilor în care elevii demonstrează că au dobândit
performanţa aşteptată (enunțarea condițiilor/context): principalele artere, pe baza unei
aplicații pe calculator.
c) Precizarea nivelului de reuşită: obiectivul este realizat la nivel minim prin
completarea corpului uman cu vasele corespunzătoare spațiilor lipsă (cel puțin 2).

Nivelul taxonomiei lui Bloom pentru O.2 – nivel analiză, cls. a XI-a, c.s. 1.1. „1.1. Identificarea
organelor şi a sistemelor de organe la om, precum şi a caracteristicilor acestora”.

TEMA3
Propuneti un text din specialitatea dumneavoastra pe care sa formulati cateva strategii
de intelegere, similare celor care apar in tabelul de la Aplicatia 2. Numiti strategiile
reflectate in formularile propuse.

Relațiile dintre gene și mediu pot provoca modificări foarte variate atât de ordin
calitativ, cât și cantitativ. Diversitatea factorilor de mediu și mai ales intensitatea cu care
acționeză asupra organismelor în anumite etape ale dezvoltării acestora, pot influența în mod
foarte diferit manifestarea unor gene. Câteva exemple în acest sens sunt edificatoare: plantele
de Primula crescute la temp.de 30-37 grade Celsius și umiditate mare, produc flori albe, iar la
temperaturi de sub 30 grade Celsius produc flori roșii; plantele mutante de porumb cu port pitic
tratate cu hormoni(gibereline) se dezvoltă normal și au talie înaltă; iepurele de Himalaya
crescut la temperaturi de peste 30 grade Celsius devine complet alb, iar la temperaturi de 24-26
grade capătă culoare neagră la extremitatea cozii, a picioarelor, urechilor și botului.

Unele gene au manifestare foarte diferită la factorii de mediu, fiind afectați numai o
parte din indivizi, deși au același fenotip.

O serie de gene sub influența unor factori de mediu manifestă fenotipuri similare altor
gene, denumite fenocopii.

Nr.
Afirmație Clasificare
crt.
1 Îm urma interacțiunilor dintre gene și mediu pot apărea Parafrazare
 modificări în genomul organismelor. Aceleași gene, pot
prezenta manifestări diferite în urma expunerii la anumiți
factori externi
Deci, apariția variabilității se datorează răspunsului diferențiat
2 Inferență de legătură
al anumitor gene la factorii de mediu.
Faptul ca anumite persoane dobândesc bronzul mai ușor decât
altele, mă face să cred ca organismul nostru reacționează
3 Elaborare
diferit la factorii externi, în funcție de caracteristicile genelor
noastre.
Manifestarea diferită a anumitor gene sub influența factorilor Parafrazare și
4
de mediu duce la sporirea diversității și varietății vietăților. inferență de legătură
Monitorizarea
5 Nu înțeleg acest text.
înțelegerii
Dezvoltarea fenotipului iepurelui de Himalaya este interesant
6 și atractiv, în contextul în care se pot influența aparița Nonsens/irelevant
anumitor caracteristici particulare.

TEMA 4
Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea abilităţilor
metacognitive ale elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți
preda.
Clasa a XI-a
Tema: Sistemul circulator
Exercițiul nr. 1
Înainte de începerea lecției, profesorul notează pe tablă titlul lecției, apoi oferă
fiecărui elev câte o foaie, pe care sunt notați termeni de specialitate iar aceștia vor
trebui să realizeze o selecție a termenilor, funcție de integrarea sau nu a acestora în
lecția ce urmează a fi predată. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, elevii vor apela la
cunoștințele de biologie dobândite până în prezent dar și la anticiparea anumitor
conținuturi.
 Exercițiul nr. 2
Pe baza informațiilor predate, elevii vor realiza scheme ale celor două circulații,
folosind creioane colorate pentru a reprezenta anumite particularități ale proceselor,
iar la final se vor realiza comparații între schemele elaborate de elevi și schema pe care
o va realizate profesorul la tabla.
TEMA 5
Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea gândirii
critice a elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.
Clasa a XII-a
Tema: Considerații bioetice în genetica umană
Exercițiul nr. 1
Pentru realizarea acestui exercițiu, profesorul propune elevilor câteva probleme
de natura etică ce intervin în aplicarea anumitor tehnici de inginerie genetică:
1- clonarea umana
2- fertilizarea in vitro
3- screening ale embrionilor și fetușilor
Elevii vor fi împărțiți pe grupe în funcție de opțiunea aleasă, urmând ca aceștia
sa aducă argumente pro- și contra fiecărei tehnici, în ceea ce privește etica. Prin
intermediul acestui exercițiu se facilitează schimbul de idei, ascultarea activă a altora și
asumarea părerilor individuale, facilitându-se astfel desvoltarea gândirii critice a
elevilor.
Exercițiul nr. 2
Profesorul va realiza la tabla un tabel cu doua coloane, una pentru avantajele
utilizării ingineriei genetice și respectiv, dezavantajele acesteia pe termen lung. Elevii
vor avea la dispoziție 5 minute de gândire, apoi vor completa tabelul. În același timp vor
avea loc dezbateri în urma părerilor elevilor.
TEMA 6
 Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de
cunoștințe declarative, 3-5 exemple de cunoștințe procedurale și 3-5 exemple de
cunoștințe condiționale (conform teoriei tipurilor de cunoştinţe).

Cunoștințe declarative:
a) Chestionarea elevilor asupra cunoștintelor lor anterioare în legatură cu fenomenul ori
teoria ce urmează a fi explicate.
b) Prezentarea planului lecției sub formă de întrebări care fac referire la ce urmează a fi
predat
c) Predarea lecției să fie însoțită de exemple concrete (de exemplu: bolile ascociate
diferitelor organe). Aceste exemple pot fi însoțite de imagini care să scoată în evidență tema
dorită.
Cunoștințe procedurale:

a) În timpul lucrărilor practice/experimentelor să se facă referire la strategiile folosite

pentru rezolvarea sarcinii pe care o implică experimentul urmărit.
b) În cazul problemelor legate de sistemul respirator, sistemul circulator, sistemul
excretor, profesorul ar trebui să-i obișnuiască pe elevi să conștientizeze pașii ce trebuie parcurși
în rezolvarea unei probleme, indiferent de modul de rezolvare al acesteia.
c) Emiterea de ipoteze cu privire la strategiile de rezolvare a unui sarcini, în cazul
lucrului în echipă, în felul acesta elevii apelând la gândirea cu voce tare pentru a identifica tipul
de problemă și rezolvarea acesteia.
Cunoștințe condiționale:
a) Cunoașterea modului de manifestare a unor bolilor genetice, în vederea acordării
unei atenții speciale persoanelor cu aceaste boli.
b) Identificarea cauzelor deteriorării ecosistemelor, în vederea prevenirii efectelor lor
asupra sănătății umane.
c) Conservarea resurselor naturale şi a biodiversității, pentru asigurarea vieții în prezent,
dar și a generațiilor viitoare.
TEMA 7
Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de
concepte şi prototipuri care le corespund (conform teoriei prototipurilor).

Exemple de concepte și prototipuri:

 locomoție- membre
 sistem nervos-encefal
 celula- celula procariotă
 hibridare- mazăre

TEMA 8
Descrieți un caz de problemă/criză școlară, real sau ipotetic(dar plauzibil), în care să
apară diferite tipuri de atribuiri(coform teoriei atribuirii)ale personajelor implicate (elevi,
profesori, părinți). Subliniați atribuirile diferitelor personaje și precizați ce fel de atribuiri
sunt (interne/externe, stabile/instabile, modificabile/nemodificabile).

Câțiva elevi, aparținând clasei a IX-a, pe parcursul unui întreg semestru, au

prezentat o atitudine ce denota lipsă lor de interes față de anumite materii, specifice
profilului uman pe care aceștia îl urmau, aceasta reflectându-se și în notele obținute de
aceștia. Motivarea elevilor fiind faptul că ei doresc să se transfere din următorul
semestru la un profil cu specializare reală, acesta captându-le mai mult atenția.
Profesorul a conștientizat această problemă și a decis necesară convocarea unei ședințe
cu părinții, cu toate că aceasta urma să aibă loc imediat după încheierea programului, la
momentul căreia profesorul ar fi putut prezenta o stare de oboseală. La ședință
profesorul a discutat această problemă cu părinții, spunându-le că ar trebui analizată
pregătirea și aptitudinile fiecărui elev în vederea urmării unei specializări cu profil real.
De asemenea le-a sugerat să discute în legătură cu preferințele, simpatiile/antipatiile
elevilor față de anumiți profesori, aceasta putând fi una din cauzele rezultatelor slabe
ale acestora și/sau dorința lor de a schimba profilul studiat. Majoritatea părinților
prezenți și-au arătat disponibilitatea de a discuta în privat cu proprii copii și de a reveni
cu un feedback.

Lipsa de interes- o atribuire internă, instabilă și modificabilă

Captivant- o atribuire internă/externă, modificabilă/nemodificabilă
Conștientizarea- o atribuire internă, stabilă și modificabilă
Starea de oboseală- o atribuire internă/externă și modificabilă
Pregătirea- o atribuire interna, stabilă și modificabilă
Simpatiile/antipatiile- o atribuire internă/eternă, stabilă și nemodificabilă
Disponibilitatea- o atribuire internă, stabilă și modificabilă.