UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACĂU”

Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății

Domeniul: PSIHOLOGIE

Program de studii: TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

ANUL II

STUDIU DE CAZ

TERAPIE OCUPAȚIONALĂ ÎN MEDIUL ȘCOLAR

STUDENTA: GABRIELA CONSTANDACHE

Prof. conf. univ. Dr. Tatiana Balint
 MODELUL PROCESULUI PERFORMANȚEI OCUPAȚIONALE (OPPM)

1) Numirea, validarea și prioritizarea problemelor de performanță

ocupațională Prezentarea cazului:

K.V. în vârsta de 2 ani, trăiește împreună cu mama sa în Bacău de 2 ani, într-un

apartament cu 2 camere, baie, bucătărie, un apartament modest in chirie, unde acesta are
multe jucarii. Mama sa in varsta de 34 de ani, studii zece clase, divortata, are 2 copii, are o
adolescenta din prima casatorie, iar K.V. este cel de-al doilea copil din a doua casatorie. In
momentul de fata aceasta locuieste in Romania impreuna cu cei doi copii. Tatal copilului
K.V., actualul sot, este plecat de la doua luni si jumatate (varsta baiatului) in strainatate la
munca. Acesta vine periodic acasa in Romania, in lunile decembrie si august.
In februarie 2022 K.V. a avut un accident prin care sa lovit la umar, a mers la medicul
de specialitate unde a aflat ca, are de fapt, un limfagiom la gat, apoi a urmat o serie de
analize, experienta pe care spune mama ca a fost traumatizanta pentru acesta. Urmand alte
controale specifice varstei, medicul de familie o intreaba pe mama daca acesta spune cuvinte,
la care aceasta spune ca nu. Medicul i-a comunicat faptul ca nu este normal acest lucru si a
sfatuit-o sa mearga la un control neurologic. Urmand apoi vizita la un neurolog. In urma
vizitei la neurolog, aceasta afla ca K.V. este suspect de intarziere in achizitionarea limbajului
receptiv si expresiv cu elemente autiste. Ii este recomandata terapia comportamentala si un
tratament. Apoi pentru mai multe detalii, aceasta consulta un psiholog care ii face o evaluare
specifica varsei lui, unde sesizeaza o intarziere in dezvoltare de aproximativ doua, trei luni de
zile in urmatoarele arii: socializare, limbaj, autoservire si comportament cognitiv. Dupa
aceste evaluari mama incepe sa isi puna intrebari si sa analizeze ce sa intamplat si cand sa
intamplat, deoarece copilul nu era asa. Isi da seama ca, copilul nu mai face nimic din ceea ce
facea la un an de zile, adica nu se mai uita la tine, nu mai vorbea, nu se mai juca, cauta sa se
retraga, mai ales cand alti copii il bruscau, prefeca jocul independent si singur, alinia
masinutele, cuburile, invartea roti, nu initia alte jocuri. Apoi, crezand ca televizorul ar fi o
solutie, mama il lasa sa petreaca aproape tot timpul deoarece il linistea pe acesta, nu mai era
speriat, nu mai ofta,nu mai era suparat, desigur, acesta era si un motiv ca mama sa isi
indeplinseasca toate sarcinile mai usor, fara a-i acorda prea multa atentie sau a petrece prea
mult timp cu copilul, ba chiar tot ceea ce facea copil era in fata televizorului, inclusiv luarea
mesei. Interactiona cu alti doi, trei copii cu care nu avea contact vizual, indiferent ca era afara
sau in casa. Dupa ce isi da seama ca intradevar sunt pezente niste tipare de comportament
atipice si regresul acestuia, decide sa ia masuri, cauta un terapeut ocupational cu care sa
inceapa cat mai repde terapia pentru a recupera. Impreuna cu terapeutul, decid de comun
acord ca timpul petrecut in fata ecranelor sa se reduca dramatic, inspre deloc, sa iasa mai
mult afara cu el, sa incerce sa se joace cu acesta, sa petreaca timp cu alti copii de varsta lui.
K.V. incepe terapia comportamentala la varsta de un an si opt luni pana la varsta de doi
ani si doua luni, cand mamica decide ca este momentul sa inceapa cresa, dar se teme ca
acesta va avea nevoie de mai mult sprijin decat ceilalti copii. Nu stie daca este momentul
potrivit ca K.V. sa fie integrat intr-un sistem educational de masa, dar situatia financiara o
impinge spre a duce copilul la cresa. Intampina mai multe probleme din partea cadrelor
didactice, deoarece acestea nu permit ca parintele sau alt apartinator sa ii faca acomodarea
mai usoara. Totusi, mamica decide sa il duca incepand din prima zi la cresa, macar sa incerce
sa vada cum se simte copilul. Asa cum sa asteptat copilul este foarte speriat, nu reuseste sa se
acomodeze, ba chiar prezinta semna de altercatie dupa prima zi. Dupa mai multe zile in care
K.V. petrece patru ore la cresa mamica incearca sa reia legatura cu educatoarele si
ingrijitoarele pentru a le face sa inteleaga ca, baiatul are nevoie de mai mult sprijin si suport,
incusiv din partea lor, dar si din partea unei terte persoane datorita faptului ca are nevoi
speciale. Le aduce la cunostinta evaluarile efectuate si propune din nou ca baiatul sa fie ajutat
in acomodarea sa de catre terapeut. Intr-un final acestea inteleg problema, promit ca vor face
tot ceea ce tin de ele pentru ca baiatul sa fie bine si sunt de acord ca terapeutul sa insoteasca
baiatul la cresa.
Din urma faptelor prezentate mai sus rezultă ca K.V. (suspect de intarzieri in dezvoltare
si elemente din TSA) are nevoie de ajutor si asistenta in acomodarea lui la cresa deoarece a
avut o experinta traumatizanta in urma careia a ramas cu urmari si sustine mamica ” nu are
nevoie de alte experiente traumatizante”, mama cosidera ca atunci cand este in prezenta unei
persoane in care are incredere si se simte in siguranta baiatul reuseste sa faca fata echilibrat
cerintelor din jur, cum ar fi sa se joace, sa interactioneze, sa ia masa. Reactia copilului la
experinta petreceri timpului la cresa dar si neputinta cadrelor didactice de a-l ajuta o fac pe
mama sa reapeleze la ajutorul terapeutului ocupational cu care K.V. se simte bine.

Interviu cu mama:

1. Când ați observat problemele de acomodare, relationare ale copilului?

R: Când am decis sa il inscriu la cresa, din motive financiare nu-mi mai permit sa stau acasa si
va trebui sa ma reinntorc la munca. Am realizat ca intradevar are nevoie de ajutor macar pentru a
reusi sa se adapteze cu noul mediu, persoanele noi, desi acesta reinncepuse sa fie mai bine in
urma terapiei deja efectuate, nu as vrea sa sufere o alta trauma care sa ii readuca regres.

2. De cât timp vă confruntați cu ele?

R: Am stiut ca ii va fi dificil din momentul in care am inteles ce se intampla cu el, ca va avea

nevoie de mai mult spijin, ca este foarte speriat datorita experintei traumatizante in urma acelor
analize, controale, unde a fost bruscat, chinuit, neinteles, si s-a speriat ingrozitor de oameni mai
ales cei necunoscuti.
3. Viata de zi cu zi este afectată de aceasta problema?

R: Acum dupa terapie reuseste sa accepte si sa interactioneze cu cei din jurul lui, sa faca
contact vizual ba chiar cauta privirea atunci cand vorbesti cu el, cu cei apropiati are o
conexiune foarte buna, dar in special persoanele necunoscte ii provoaca anxietate, teama,
fica, si le evita. Mai cu seama cele din domeniul medical, ce poarta halate.

4. Care ar fi motivul apariției acesteia?

R: Nu stiu in ce proportie diagnosticul sau il afecteaza pentru ca de cele mai multe ori si/ sau
situatii pare un copil normal, mai ales acum dupa ce sa linistit si a evoluat facand terapie, dar
cred ca acea experinta traumatizanta cu sistemul medical l-a afectat destul de mult, tocmai pentru
ca la ceva vreme am intrat cu el intr-o farmacie si a reactionat identic urmand ca mai apoi sa-l
simt mai absent si mai greoi in cooperare. Sunt sigura ca si timpul petrecut in fata ecranelor isi
are influenta negativa mare si de asemenea lipsa prezentei mele/ a tatalui care i-ar fi oferit un
echilibru emotional, toti acestia sunt factori care au dus aici. Totusi trebuie sa iau in considerare
ca este in destul de mic.

5. Ați observat o diferența în comportamentul său în mediul de acasă și cel din comunitate?
Dacă da, care sunt acestea?

R: Da, acasa tinde sa stea fara mine, dar in momentul in care trebuie sa plec devine anxios, la
fel se intampla cu tatal, cand merge la bunici de exemplu nu devine anxios.

6. Pe o scala de la 1 la 5 cat este de incantat sa mearga la grădiniță?

R: 1

7. Care sunt reactiile lui K.V. cand ceilalti copii intra in contact cu el?

R: Interactioneaza doar cu 2-3 copii la cresa, din ceea ce am aflat, probabil cu restul nu se intelege
si sa retras. De exemplu cu verisorii lui cu care se vede de 3/4 ori pe zi,interactioneaza bine ,
pentru ca stie ca acei copiii nu-i fac rau.
8. Cat de des iesiti cu copilul in parc sau spatiile de joaca?
R: Statea foarte des afara, obisnuiam sa-l scot odata pe zi poate de doua ori in parc, dar cand am sesizat ca
nu mai interactineaza cu ceilalti copii din cartier , am ales sa petreaca mai putin timp afara, urmand ca
mai poate incepand terapia sa il scor o data pe zi.Din pacate nu foarte des, de cele mai multe ori ne
petrecem weekend-urile la locuinta pe care o avem la tara si astfel profitam de natura.

9. Are copii cu care sa socializeze in zona respectiva?

R: Da are, chiar verisorii lui stau in zona cu noi, si cativa prieteni care au si ei copii in jurul
varstei lui.

10. Sunt momente cand K.V. se joaca cu copii de varsta lui?

R: De varsta lui nu prea, doar ce-i pe care ii intalneste ocazional in parc atunci cand
mergem, restul cu care stamai mult sunt mai mari. Acum la cresa are ocazia aceasta.

11. Care este relatia dintre K.V. si verisorii lui?

R: Una foarte buna pentru ca cauta sa se joace cu ei, rade foarte mult in prezenta lor si are
multa energie, e clar ca ii fac bine.

12. Cat timp sta in fata unui televizor sau alte device-uri?

R: Inainte de terapie 6-8 ore pe zi, dupa ce am inceput terapia aproape deloc, dar de 2 luni
de cand s-a intros tatal lui acasa petrece cate 3 ore urmarind cantecele, sau chiar filmulete/
desene pe youtube. Daca este lasat sta acolo si nu se plictiseste.

Interviu cu educatoarea:

1. Credeți ca aveti disponibilitatea si timpul sa gestionati un copil care are nevoie de mai mult
sprijin si atentie?
R: Da, bineinteles! V-om face tot ce putem ca Kevin sa fie bine.

2. Cum credeti ca putem sa ajutam un astfel de copil sa se acomodeze?

 R: Are nevoie intradevar de suport, noi putem oferi dar intr-o oarecare masura, de aceea suntem de
acord ca sa aiba si sprijinul unui terapeut.

3. Care sunt observatiile dupa prima saptamana ale lui K.V.?

R: Parerile sunt impartite, pare sa fie un copil alinat care vrea sa stea numai in brate, plange
mai tot timpul, sta retras intr-un colt, nu mananca deloc, are nevoie de toata atentia. Intradevar acum dupa
ce am luat la cunostinta scrisorile medicale sa privim altfel situatia intradevar suntem dispuse sa aiba
suportul unui terapeut in acomodarea acestuia.
 4. Cum este acomodarea copilului într-un mediu școlar?

R: In momentul de fata nu pot sa spun ca este acomodat, mai are nevoie de timp si experiente n
cadrul cresei pentru a reusi.

5. Ați mai avut cazuri asemanatoare cu ale lui K.V? Dacă da, cum ați procedat?

R: Nu, nu am mai avut astfel de cazuri, tocmai de aceea incercam sa descoperim cum am
putea sa-i facem acomodare mai usoara, mai ales in activitatile de autoservire, mai ales ca este
si o fire foarte independenta.

6. Ați observat preferința unei jucării pe care o accepta usor?

R: Este evident ca ii plac masinutele, cuburile si jocurile muzicale .

7. Cum reactioneaza când vine vorba de a face o activitate?

R: Depinde de activitate si de starea lui de spirit, de obicei este opozant, indiferent nu raspunde la
activitatile propuse sau face doar ce ii place.

8. Ce activități ii plac lui Kevin?

R: Adoră să alerge ( sa fie prins), sa se joace cu masinutele sau orice jucarie cu/care scoate sunete
muzicale, sa asculte cantecele, etc.

Probleme ocupaționale:

1. Să accepte cadrele didactice

2. Acomodarea la cresa, acceptarea programului.

3. Mancatul la cresa

4. Sa accepte ceilalti copii, sa interactioneze cu ei.

 2) Selectarea modelelor și cadrelor de re.ferinţă teoretice

Pentru acest caz, am ales modelul PEO (persoană-mediu-ocupație), care ne-a facilitat înțelegerea
pașilor următori și alegerea tipului de intervenție. Cu ajutorul acestuia am putut identifica relațiile
dintre persoană (abilități, cunoștințe, aptitudini), ocupațiile clientului și mediul în care se desfășoară.

PERSOANĂ MEDIU OCUPAȚIE

S.J. Locuință stabila în Bacău
2 ani Este la cresa
A suferit de ataxie Locuiește împreună cu mama
cerebeloasă-recuperare într-un apartament cu 2
camere, baie, bucătărie
Se joacă cu jucăriile lui
Activității în cadrul cresei
Ieșiri/plimbări în parc

Naționalitate romana Situație financiară modesta Se înțelege cu verișorii săi pe

Al 2-lea copil din familie
Are 2 verișori
Petrece timp acasa la bunici
Este dus cu masina acolo unde
are treaba mama
care ii vede de 3/4 ori pe sapt
Îi place foarte mult să te joci cu
el
Imita cantecele
 Lista de verificare a rolurilor

(The Role Checklist)

Nume: K.V. Varsta: 2 ani Data: 15.06.2022

Sex: Masculin

Roluri Trecut Prezent Viitor Fara Oarecum Foarte

valoare valoros valoros
Preșcolar x x x x
Fiu x x x x
Frate x x x x
Nepot x x x x
Prieten x x x
Membru al x x x x
familiei
Verișor x x x x

CHESTIONARUL CANADIAN DE EVALUARE A PERFORMANȚEI OCUPAȚIONALE

The Canadian Occupational Performance Measure (COPM)

Client: Nume si Prenume: K.V.

Varsta: 2 ani Sex: M ID

Respondent ( altul decat clientul): Mama

Data evaluării: 15.06.2022 Data planificata pentru Data reevaluării: 01.09.2022

reevaluare: 01.09.2022

Terapeut: Constandache Gabriela

 Centru / Agentie

Program

Pasul 1: Pasul 2:

Identificarea Problemelor de Performanta Ocupationala Cotarea Importantei

Identificarea problemelor, ingrijorarilor si barierelor de performanta

ocupationala; intervievarea clientului; adresare de intrebari
referitoare la activitatile zilnice de îngrijire; productivitate; timp Utilizand tabelul de mai jos,
liber. Cereti clientului sa identifice activitatile zilnice pe care doreste rugati clientul sad ea o
sa le faca, pe care trebuie sa le faca sau pe care se asteapta sa le faca important ape o scala de la 1 la
incurajandu-l sa se gandeasca la o zi tipica din viata lui. Apoi rugati 10 pentru fiecare activitate.
clientul sa identifice care din aceste activitati le realizeaza cu Treceti nota in casuta
dificultate, cu o satisfactie scazuta. Notati aceste activitati in Pasul corespunzatoare pentru Pasul
1A, 1B sau 1C. 1A, 1B sau 1 C.
IMPORTANTA

PASUL 1A: Ocupații de îngrijire

Ingrijire personala (ex. imbracat, duș, hranire, igiena) 10

-
Mobilitate functionala (ex. transferuri in interiorul si in afara
locuintei)

Organizarea ocupațiilor in comunitate (ex. transport, cumparaturi,

-
managementul banilor)

PASUL 1B: Productivitatea IMPORTANTA

Munca platita / neplatita (ex. gasirea/pastrarea unui job,

voluntariat)

Îngrijirea gospodariei (ex. curatenie, gatit, spalatul rufelor) 10

 10

10
Joc / Scoala Cresă
10
-stat la cresa

-mancatul la cresa
10
-abilitati de joc cu copiii

-acceptat cadrele didactice

10

PASUL 1C: Timp liber IMPORTANTA

Recreere linistita (ex. hobby-uri, citit, mestesuguri)

Recreere activa (ex. sporturi, iesiri in aer liber, excursii)

 10
-plimbări în natură

Socializare 10

-să inreractioneze cu comunitatea

PASUL 3 SI 4: SCORING – EVALUARE INITIALA SI REEVALUARE

Confirma cu clientul cele mai importante 5 probleme si inregistreaza-le mai jos. Utilizand casutele cu
scor roaga clientul sa dea un punctaj pentru performanta si satisfactia fiecarei probleme, apoi
calculeaza scorul total.. scorul total se calculeaza adunand scorurile de la performanta sau satisfactie
pentru toate problemele si apoi se imparte la numarul de probleme. La reevaluare clientul puncteaza
din nou performanta si satisfactia pentru fiecare problema. Calculeaza noul scor si schimbarile din
scor schimbat.

Evaluare initiala Reevaluare

Probleme de Performanta Performanta1 Satisfactie 1 Performanta2 Satisfactie2

Ocupationala

1. Să stea la cresa 4 2

4 1
2. Mancatul la cresa

3. Acceptarea cadrelor 3 2
didactice

4. Abilitati de joc cu copiii 3 3

SCORING

14 8

Scor Scor performanta Performanta1 Satisfactie1 Performanta 2 Satisfactie 2

total = sau satisfactie

14/4 8/4

= 3,5 = 2 = =

nr.de probleme
SCHIMBAREA IN PERFORMANTA = Scor performanta 2 - Scor performanta 1
=

SCHIMBAREA IN SATISFACTIE = Scor satisfactie 2 - Scor satisfactie 1

=

3) Identificarea componentelor performanței ocupaționale și a serviciilor de

mediu (evaluarea)
Abordarea TOP-DOWN
 Scop: K.V. să reușească să se acomodeze cu ușurință într-un mediu social
 Funcție: este afectată abilitatea de accepta cu ușurință în anumite medii
 Formă: să reușească să fie autonom, sa ii fie usor cu alte persoane necunoscute
 Componentele de performanță: K.V. va lucra împreună cu un terapeut pentru a-
și dezvolta capacitatea de a se acomoda în comunitate și să se simtă în siguranță în
lipsa mamei când este cu educatorii la cresa.

4) Identificarea punctelor tari și a punctelor slabe (Analiza SWOT)

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Este un copil Dificultăți în a Suport financiar Mama are un
inteligent socializa și a foarte bun program încarcat
comunica

Este un copil activ Sensibilitate în a fi Beneficiază de un Acces la device-uri

atins terapeut ocupațional
Ii place sa se joace si Se plange de Mama îl susține și Mama locuieste
sa decopere natura zgomot cand este este dispusă să ne singura
prea multa lume in ajute cu
jurul lui
implementarea
planului

Ii plac animalele Schimbarea Are o familie unită, Bunicii si tatal

frecventa a care îl susține locuiesc la o distanta
domiciliului considerabila
(Romania-Elvetia-
 Tunisa)

TRANZACȚII PERSOANĂ-MEDIU-OCUPAȚIE

Persoana-Ocupatie

 S.J. baiat in varsta de 4 ani este prescolar si nu vrea sa merga la gradinita;

 S.J. este sustinut de mama sa se integreze activitatiile ce au loc la gradinita la care
este inscris;
 S.J. cu toate ca este un copil inteligent nu prea isi doreste sa interactioneze cu ceilalti
copii si nu isi doreste sa se joace cu ei;
 S.J. nu doreste sa imparta jucariile cu ceilalti copii;
 S.J. nu vrea sa doarma la gradinita.

Persoana-Mediu

 S.J. merge la o gradinita privata din Bacau;

 Acesta traieste într-un apartament spatios din Bacau alaturi de mama sa;
 Are suportul buniciilor cand se duce la acestia acasa;
 Au o situatie financiara buna;
 S.J. dispune de multe jucarii;
 S.J. calatoreste foarte des alaturi de mama sa (Romania-Elvetia-Tunisia);

Mediu-Ocupatie

 Gradinita este un mediu nou pentru el si activitatiile propuse de aceasta sunt noi
pentru el;
 Mama are un program incarcat si nu isi gaseste timpul necesar pentru a face activitati
in comunitate cu el;
 Din cauza pandemiei si restrictiilor impuse, activitatiile in comunitate au fost reduse;
 Babysitter-ul acestuia a fost in pandemie singurul mediu social disponibil;
 Bunicii locuind departe a impiedicat de asemenea, implicarea in activitatii cu acesta.
5) Negocierea obiectivelor și planului de acțiune

 OBIECTIVE:
Pe termen lung- Să dezvolte abilitati de socializare si să se integreze in
comunitate/gradinita în decursul a doua luni
Pe termen scurt:
O1: Să accepte să mearga si sa ramana la gradinita pana la ora 12 în timp de 2
saptamani
O2: Să ramana sa doarma la gradinita si la programul prelungit pana la ora 16 in
decurs de o lună
O3: Sa îsi faca cel putin 2 prieteni la gradinita in timp de o luna.

 PLAN DE INTERVENȚIE:
În urma discuțiilor cu mama lui S.J. și educatoarea acestuia am decis următoarele:
- Că mama va face tot posibilul pentru a fi disponibilă să-l ducă si să-l ia de la gradiniță
- Că va angaja un babysitter
- Vom face un program pentru accesul la device-uri
- Copilul v-a fii scos 1h pe zi in parc
- Un plan adaptat pentru a integra programul prelungit
- Mama v-a petrece cel putin 1h cu copilul sa se joace
- Copilul o sa vada un specialist pe integrare senzoriala pentru evaluare

6) Implementarea planului de intervenţie

Obiectiv 1:
 Am stabilit cu mama că aceasta va vorbi cu S.J. pentru a il pregati sa mearga la gradinita.
In acest sens mama il va implica pe copil in alegerea ghiozdanului pt gradinita, pe care il vor
cumpara impreuna. Seara mama va propune copilului sa isi aleaga hainutele pe care el le
doreste pentru a doua zi pentru a vizita gradinita. Mama va ramane afara in timp ce copilul
va merge sa viziteze impreuna cu educatoarea interiorul gradinitei pentru cel mult 30 de
minute, pentru ai da incredere acestuia.
A doua zi vom repeta ritualul doar ca de aceasta data vom propune copilului ca acesta sa
isi ia plusul preferat si sa il duca in vizita la gradinita iar acesta va ramane in jur de o ora, o
ora si 30 de minute, dupa care mama va reveni. Pentru restul zilelor vom mari timpul de stat
la gradinita cu cate o ora pe zi pana la sfarsitul primei saptamani. De fiecare data vom
propune copilului sa isi ia cu el cate un pluș pentru ai arata noul lui loc de joacă. Astfel, vom
transforma mersul la gradinita intr-o joaca.

Obiectiv 2:
Împreuna cu educatoarea am convenit ca mai intai S.J. sa urce in dormitor doar pentru a-l
vizita. In ziua umatoare, educatoarea impreuna cu S.J. au ales care va fi patul lui in care isi
va odihni mainile si picioarele care au alergat toata ziua. De asemenea, vom merge si vom
alege cu copilul o lenjerie de pat pe care el o doreste sa o duca in dormitorul gradinitei.
Primele zile copilului i sa propus doar sa se intinda si nu sa doarma, astfel incat daca
acesta nu adoarme in 30 de minute sa poata coborî in sala de joaca. Pana la sfarsitul luni
vom mari timpul de relaxare in camera pana la maxim o ora.
Obiectiv 3:
In urma discutiilor cu educatoarea am convenit cu aceasta sa nu il forteze pe S.J. sa
lucreze in grupuri mari ci mai degraba in grupuri de 2-3 copii. Impreuna cu aceasta am
incercat sa gasim copii care au aceleasi pasiuni cu ale lui S.J. pentru ale putea gasi un punct
comun in activitati. Dupa ce vom identifica acesti copii, mama lui S.J. va intrat in contact cu
mamele acestor copii pentru a stabili daca sunt de acord sa se vada in afara programului
gradinitei cu copiii in parc sau acasa la S.J.

Obiectiv pe termen lung:

Realizarea obiectivelor pe termen scurt vor pune bazele obiectivul nostru pe termen lung.
Pentru a consolida acest obiectiv impreuna cu mama vom face un program pentru device-uri
de cel mult 30 de minute pe zi. Aceasta va iesi cu copilul in parc cel putin 30 de minute in
fiecare zi. De asemenea aceasta a propus babysitter-ului pe care il avea sa vina la un
program fix de 2 ore de luni pana vineri intre orele 16-18 timp in care aceasta va iesi cu
copilul in fata blocului sa se joace cu ceilalti copii. Pentru acesta sa interactioneze cu ceilalti
copii, S.J. si babysitter-ul vor propune jocuri de grup sau pe echipe. De exemplu, ratele si
vanatori deoarece lui S.J. ii face placere sa se joace cu mingea, intreceri cu trotinetele, de-a
v-ati ascunselea etc.
 Mama va informa parintii copiilor din fata blocului ca S.J. este mai sensibil la atingeri
pentru ca acestia sa nu se ingrijoreze daca S.J. vina sa se planga ca a fost batut de catre copii
lor si in acelasi timp sa incerce sa-i sensibilizeze pe copiii la nevoile lui S.J.
Mama va face o programare la specialistul in integrarea senzoriala la cabinetul Copil
echilibrat unde va face o evaluare.

7) Evaluarea rezultatelor obținute

In urma interventiilor realizate S.J. merge cu drag la gradinita de dimineata de la ora 8

pana seara la ora 16. Acesta nu mai plange cand mama il lasa la gradinita. In mare parte acesta
doarme la amiază impreuna cu colegii sai. Doamna educatoare ne-a confirmat ca acesta a
inceput sa se joace cu unii dintre colegi dar inca mai are momente cand inca isi doreste sa fie
singur, insa considera ca este ceva firesc. S.J. participa cu drag la jocurile organizate in fata
blocului si nu mai reclama atat de des tableta mamei. Din nefericire nu am gasit inca loc
disponibil pentru o evaluare a problemei de sensibilitate si acesta continua sa acuze ca ar fi
batut atunci cand este apucat de antebrat si tras spre un joc sau sa i se arate ceva de catre alt
copil.
 Reorganizand agenda mamei aceasta a observant ca petrecand mai mult timp cu copilul
acesta nu mai cere atat de mult atentia si prezenta ei cand se joaca cu ceilalti copii. Mai mult
de atat cere de unul singur sa mearga la joaca cu copiii in fata blocului.

8) Reevaluare

CHESTIONARUL CANADIAN DE EVALUARE A PERFORMANȚEI OCUPAȚIONALE

The Canadian Occupational Performance Measure (COPM)

Client: Nume si Prenume: S.J.

Varsta: 4 ani Sex: M ID

Respondent ( altul decat clientul): Mama

Data evaluării: 12.04.2022 Data planificata pentru Data reevaluării: 10.05.2022

reevaluare: 10.05.20222

Terapeut: Gora Gabriela-Elena, Irimescu Anda, Momanu Gabriela

Centru / Agentie

Program

Pasul 1: Pasul 2:

Identificarea Problemelor de Performanta Ocupationala Cotarea Importantei

Identificarea problemelor, ingrijorarilor si barierelor de performanta Utilizand tabelul de mai jos,

ocupationala; intervievarea clientului; adresare de intrebari rugati clientul sad ea o
referitoare la activitatile zilnice de îngrijire; productivitate; timp important ape o scala de la 1 la
liber. Cereti clientului sa identifice activitatile zilnice pe care doreste 10 pentru fiecare activitate.
sa le faca, pe care trebuie sa le faca sau pe care se asteapta sa le faca Treceti nota in casuta
incurajandu-l sa se gandeasca la o zi tipica din viata lui. Apoi rugati corespunzatoare pentru Pasul
clientul sa identifice care din aceste activitati le realizeaza cu 1A, 1B sau 1 C.
dificultate, cu o satisfactie scazuta. Notati aceste activitati in Pasul
1A, 1B sau 1C.
IMPORTANTA

PASUL 1A: Ocupații de îngrijire

Ingrijire personala (ex. imbracat, duș, hranire, igiena) 10

-
Mobilitate functionala (ex. transferuri in interiorul si in afara
locuintei)

Organizarea ocupațiilor in comunitate (ex. transport, cumparaturi, -

managementul banilor)
PASUL 1B: Productivitatea IMPORTANTA

-
Munca platita / neplatita (ex. gasirea/pastrarea unui job,
voluntariat)

Îngrijirea gospodariei (ex. curatenie, gatit, spalatul rufelor)

1
Joc / Scoala Grădinița
10
-stat la gradinita

-dormitul la gradinita
-abilitati de joc cu copiii 10

-mersul la gradinita

10

10

PASUL 1C: Timp liber IMPORTANTA

Recreere linistita (ex. hobby-uri, citit, mestesuguri)

Recreere activa (ex. sporturi, iesiri in aer liber, excursii)

10
-plimbări în natură

10

Socializare
-să inreractioneze cu comunitatea

PASUL 3 SI 4: SCORING – EVALUARE INITIALA SI REEVALUARE

Confirma cu clientul cele mai importante 5 probleme si inregistreaza-le mai jos. Utilizand casutele cu
scor roaga clientul sa dea un punctaj pentru performanta si satisfactia fiecarei probleme, apoi
calculeaza scorul total.. scorul total se calculeaza adunand scorurile de la performanta sau satisfactie
pentru toate problemele si apoi se imparte la numarul de probleme. La reevaluare clientul puncteaza
din nou performanta si satisfactia pentru fiecare problema. Calculeaza noul scor si schimbarile din
scor schimbat.

Evaluare initiala Reevaluare

Probleme de Performanta Performanta1 Satisfactie 1 Performanta2 Satisfactie2

Ocupationala

1. Să interactioneze 4 2 8 10
cu comunitatea

4 1 10 10
2. Mersul la gradinita

3. Dormitul la gradinita 3 2 9 10
4. Activitati cu copiii 3 3 7 8

SCORING

14 8 32 38

Scor Scor performanta Performanta1 Satisfactie1 Performanta 2 Satisfactie 2

total = sau satisfactie

14/4 8/4 32/4 32/4

= 3,5 = 2 = 8 = 9,5

nr.de probleme

SCHIMBAREA IN PERFORMANTA = Scor performanta 2 - Scor performanta 1

= 4,5

SCHIMBAREA IN SATISFACTIE = Scor satisfactie 2 - Scor satisfactie 1

= 7