Terapia

ocupaional n
Sindromul Down
Galaanu Adelaida
Anul 3, Grupa 2, Subgrupa 3
Facultatea de Educaie Fizic i Sport
Specializare: Kinetoterapie i
Motricitate Special

Persoanele cu sindrom Down au

aceleai sentimente,emoii, senzaii i nevoi ca
oricare alt persoan. Nevoia de a fi iubit
poate fimplinit n cadrul unor activiti pe
msur sau prin joc,munc i n relaiile sale
cu cei din jur.
MichaelProux,psiholog

Sindromul Down este o afeciune

congenital n care materialul genetic
determin anomalii de dezvoltare a copiilor
i adesea retardare mental. Are o inciden
de la 1 la 800 nou-nscui. Simptomele
sindromului Down variaz larg de la copil la
copil. n timp ce unii copii au nevoie de o
atenie medical deosebit, alii sunt sntoi
i duc o via aproape independent.

Ce este Sindromul
Down?

Cauze:
Sindromul Down este cauzat de diviziunea
celulara anormala, cel mai frecvent la nivelul
ovocitului, inainte sau in momentul conceptiei.
Mai putin frecvent, diviziunea celulara anormala
poate afecta spermatozoidul in momentul
conceptiei. Nu se cunosc factorii care determina
celulele sa se divida anormal. Au fost emise mai
multe teorii in legatura cu etiologia acestei boli,
dar cauza exacta nu este inca cunoscuta. Probabil
intervin mai multi factori ca: tulburari hormonale,
radiatii, infectii virale, probleme imunologice, dar
factorul cel mai implicat este varsta mamei.

Rspndire:
Probabilitatea ca un copil sa se nasca cu sindrom
Down creste direct proportional cu varsta mamei.
La 20 ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani 1 la 365,
la 40 ani 1 la 100. Riscul ca si al doilea copil sa se
nasca cu sindrom Down este 1 la 100.
Sindromul Down apare la toat lumea indiferent
de ras, cultur, religie, nivel social sau
economic. Trisomia 21 este cea mai frecvent
anomalie cromozomial ntlnit n patologia
uman. Boala este mai frecvent la copii de sex
masculine, raportul sexelor fiind de 3 biei la 2
fete.

Caracteristici:
Statura mica
Craniul copiilor cu Sindrom Down este mic i brahicefalic,

protuberana occipital puin conturat, oasele fontanele se

nchid cu ntrziere
Tonus muscular sczut
Gt scurt, gros cu esut adipos i piele n exces: de obicei,
aceast trstur devine mai puin evident pe msur ce
copilul crete,
Membrele superioare i cele inferioare sunt scurte i
contribuie la aspectul hipertrofic al staturii. Mna are
degete scurte, cel mare aezat mult mai jos dect n mod
obinuit, iar cel mic mult curbat spre interior clinodactilie.
Destul de des se ntlnesc i cazuri de sindactilie (fuzionare
cutanat sau cutanat i osoas a unor degete). Palma are
i ea un aspect caracteristic, n sensul c fuzionarea plicii
mijlocii i a celei inferioare formeaz o plicpalmar
transversal unic pliul lui Crookshank,

66-89% dintre copiii cusindrom Down prezint

opierdere de auz mai mare de 15-20 dB ntr-un an,

datorit unei dezvoltri diferite a componentelor
urechii.
Pot aprea i deficiene vizuale, mai ales n primii
ani de via, spre exemplu strabismul, miopia,
hipermetropia, cataracta care este prezent la 3%
dincazuri, putnd fi rezolvat chirurgical,
Stri sub form de spasme infantile, care implic
ntregul corp, urmate apoi de obicei. Existdificulti
legate decirculaiai compoziia sangvin.
n 5-10% din cazuri pot aprea crize de epilepsie.
Dezvoltarea sexual este n general ntrziat i cu
probleme; n cele mai multe cazuri brbaii sunt
infertili.

Dezvoltarea cognitiva
Asadar in munca noastra cu acesti copii
trebuie sa obtinem urmatoarele performante:
sa-si comunice necesitatile;
sa invete sa fie cat mai independenti;
sa ajute la treburile casnice in masura posibilitatilor;
sa frecventeze institutia prescolara in functie de
nivelul de adaptare la o colectivitate;
sa dezvolte aptitudini de integrare sociala atasanduse de un grup de joc format din copii de aceeasi
varsta;
sa indeplineasca sarcini utile in masura abilitatilor si
posibilitatilor.

Dezvoltarea sociala include abilitati sociale

interactive, intelegere si empatie
sociala,independenta personala si sociala si un
comportament social adecvat (Salkind,2002).
Intelegerea relatiilor sociale, empatia si abilitatile
sociale interactive sunt in general considerate puncte
forte ale copiilor cu sindrom Down. Comportamentul
lor social poate fi consolidat pe tot parcursul vietii lor
pentru a facilita incluziunea sociala si a garanta
calitatea vietii. Cei mai multi copii si adolescenti cu
sindromul Down auun comportament social
corespunzator varstei. Doar unii copii
dezvoltacomportamente dificile, care cauzeaza
stres in familie si afecteaza incluziunea sociala si
educationala.

Dezvoltarea socioemoional:

Dezvoltarea motorie:
Bolnavi cu trisomia 21 pot dezvolta calitati deosebite si

sunt cunoscute persoane care au scris carti in diferite

domenii, au castigat premii la concursuri de dans sau au
jucat chiar si in filme.
Urmarind dezvoltarea acestor copii putem observa ca ei
realizeaza lucruri marunte cu intarziere fata de ceilalti copii.
Astfel, in primul an de viata, acesti copilasi vor invata sa se
ridice in sezut si chiar in picioare, sa bea apa chiar daca
varsa putin, sa apuce obiecte mici. Se vor juca cu obiecte
care fac zgomote, vor ganguri si vor incepe sa recunoasca
voci familiare.
Majoritatea copiilor cu trisomia 21 se incadreaza in
deficient mintala usoara (40-45%). In jur de 20-25%
prezinta deficient mintala medie, 15-20% deficient mintala
severa, iar 5 % deficient mintala profunda.
Toti copii cu Sindrom Down vor continua sa se dezvolte pe
parcursul adolescentei si chiar si la varste adulte
acumuland tot mai multe cunostiinte.

Pentru dezvoltarea motorie, un adevarat ajutor il

reprezinta kinetoterapia.
Gimnastica medicala la copii cu sindromul Down
trebuie aplicata inca din primele luni de viata.
Datorita hipotoniei muscular prezinta adevarate
problem la mersul in patru labe si la statul in
picioare mai tarziu.
Kinetoterapia consta in masaj care apropie
pacientul de kinetoterapeut si intr'o serie de
exercitii care contribuie la dezvoltarea fortei
musculare,a echilibrului, a mobilitatii articulare si
a orientarii in spatiu.

Cei 4 factori perturbatori caracteristici ai sindromului

sunt:
HIPOTONIA care afecteaz copii cu S.D. n grade diferite.
Cu toate ca n unele cazuri efectele se amelioreaz,
hipotonia persista ntreaga viat, determinnd dificulti
n deprindere anumitor abiliti motorii.De exemplu,
hipotonia musculaturii abdominale va face dificil
pstrarea echilibrului n pozitie vertical. Pentru
compensarea acestui lucru copilul are tendina de a se
apleca nainte in cautarea unui sprijin.
LAXITATEA LIGAMENTAR
Laxitatea ligamentar, n mod particular, este mai
pronunat la articulaia oldului. n momentul n care
sunt ntinipe spate, picioarele acestor copii au tendina
de asepoziiona cu oldurile flectate i cugenunchii
deprtai i n acela timp flectai,iar n ortostatism se
observ picior plat valgbilateral.Aceast hiperlaxitate
face caarticulaiile s fie maiputin stabile idin acest
motiveste mai dificil

SCDEREA FOREI

Copilul cu S.D. are o for muscular sczut, dar

aceasta poate fi mbuntit foartemult.
Creterea forei musculare este foarte important,
pentru c n absena ei copilul are tendina de a
dezvolta modele de micari compensatorii
anormale, care pe termen lung vor afecta ntreaga
sa dezvoltare motorie. n momentul n care dorete
s stea n ortostatism nu reueste dect cu
genunchii nepenii din cauza slbiciunii aparatului
su locomotor, n special al membrelor inferioare.
MEMBRELE INFERIOARE I SUPERIOARE AU O

LUNGIME MAI MIC

Recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai

multe forme: terapia prin invatare, ludoterapia si
ergoterapia.
Ergoterapia sau activitatile de tip lucrative sunt un
mijloc de exprimare, permitand persoanei sa creeze
in realitate ceea ce a vazut, trait sau imaginat.
Activitatile ergoterapeutice implica gandire,
planificare, presupunere si alegere, pentru ca la
finalul activitatii, persoana cu handicap sa fie mandra
ca a creat o jucarie, un panou decorativ, sau un
obiect util. Acest lucru le da un sentiment revigorant
si le confera un simt al realizarii si increderii in sine,
contribuind la structurarea statutului si rolului
persoanei, recunoscute din punct de vedere social.

Obiectivele pentru activitatile de ergoterapie sunt:

dezvoltarea deprinderilor manuale
dezvoltarea respectului fata de rezultatele muncii
lor
consolidarea deprinderilor tehnice (ex. taiat, lipit,
indoit, bobinat, insurubat si formarea unor noi
deprinderi- impletitul, imbinarea
consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul
inceput si disciplina pastrarii materialelor in ordine
educarea rabdarii, respectarii regulilor,
cooperarea cu alte persoane in vederea realizarii
unor lucrari de grup
familiarizarea persoanelor cu dizabilitati cu
diferite materiale, pe care incep sa le analizeze in
timp ce le folosesc: forma, marime, culoare,
consistenta

Logopedia este disciplina psihopedagogica ce se ocupa cu

educarea si, in special, cu reeducarea (terapia corectiva)
limbajului. Logopedia studiaza natura si formele de
manifestare ale defectelor, tulburarilor de limbaj si de
vorbire, propunand metode si procedee de corectare
adecvate.
Atat la copii normali, cat si la cei cu diverse handicapuri
senzoriale, tulburarile de limbaj survenite din diverse cauze
impiedica intelegerea, receptionarea si transmiterea
mesajului verbal. Comunicarea prin limbaj este cea mai
importanta cale de integrare scolara si sociala a copilului.
Prin tulburarile limbajului intelegem toate abaterile de la
limbajul normal, standardizat, de la manifestarile verbale
tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul
reproducerii cat si al perceperii, incepand de la dereglarea
diferitelor componente ale cuvantului si pana la
imposibilitatea totala de comunicare orala sau scrisa (M.
Gutu, 1975) .

Meloterapia, a devenit azi un captivant

subiect aplicabil n domeniul sntii minii

i a corpului, fiind investigat cu mijloace
tehnologice performante, n sperana
desluirii felului misterios n care muzica
acioneaz asupra noastr.
Meloterapia este utilizat sub dou forme:
activ i receptiv. Meloterapia activ
presupune existena anumitor abiliti i
tehnici pe care subiectul trebuie s le posede
n mnuirea instrumentelor muzicale, sau
chiar n compoziie. Interpretarea vocal, spre
exemplu, a unor piese muzicale preferate, pe
lng buna dispoziie pe care o creeaz, este
i un excelent exerciiu de respiraie.

Art-terapia
Pentru copiii cu Sindrom Down care au dificulti n
exprimarea prin intermediul limbajului i vorbirii,
modalitile de exprimare artistic le pot fi de un
mareajutor.
Pictura, dansul, teatrul i alte forme de art le confer
acestora posibilitatea de a i exprima emoiile i
sentimentele, de a mprti experienele lor cu ceilali,
i i hrnesc in punct de vedere spiritual, dezvoltndu-le
capacitatea creatoare.
Activitile artistice pot fi un instrument valoros
pentruintegrarea copiilor cu Sindrom Down n coal i
societate.
Teatrul, dansul, muzica, pictura i alte
forme de artpermit copiilor s lucreze mpreun cu
ceilali, n pofida limitrilor. Copiii cu Sindrom Down
nva s socializeze mai bine, s proceseze informaiile
mai repede, mbuntindu-li-se coordonarea atunci
cnd particip la activiti artistice.

Nutrienii alimentari
Unii medici recomand folosirea unor suplimeni
alimentari care conin: vitamine,minerale,
aminoacizi, enzime, hormoni, i medicamentul
Piraetam, n cantiti diferite.Acestea ns sunt
controversate.
Cu toate c vitaminele i mineralele au fost
indicatemedical copiilor cu Sindrom Down
ncepnd din anii 1940, nu s-a fcut nc o
cercetare tiinific riguroas asupra efectelor
acestor suplimeni alimentari. Cercetri privind
efectele generale ale vitaminelor i mineralelor
n corpul uman, n special cele pe termen lung,
se fac n continuare.

Terapia cu delfini
Efectele acestei terapii sunt: creterea ateniei
i motivaiei i grbirea rezolvrii unor probleme
decomportament.
Aceast terapie este un supliment al terapiilor
de baz, neputndu-le nlocui.Scopul principal
al terapiei este stimularea activitii senzoriale.
Programul are loc ntr-un bazin cudelfini captivi
sau semicaptivi i terapeui care asist copiii.
Copiii sunt invitai s noate, s ating, s
hrneasc sau s mngie animalele.
Terapia prin delfini nu reprezint o vindecare,
dar ajut la ameliorarea simptomelor,prin
accelerarea procesului de vindecare.

Hipoterapia
Hipoterapia sau clritul terapeutic reprezint folosirea
micrilor calului ca un instrument terapeutic, sub
coordonarea unui terapeut specializat
(kinetoterapeut,ergoterapeut sau logoped), adresat
limitrilor funcionale sau dizabilitilor copiilor i
adulilor. Calul devine astfel o parte a programului de
recuperare, care dorete s mbunteasc anumite
deficiene funcionale ale copilului.
Hipoterapia aduce beneficii copilului cu Sindrom Down
pe plan emoional, al socializrii, al posturii corpului,
mbuntind calitatea vieii.
Hipoterapia aduce copilului cu Sindrom Down mari
beneficii datorit micrilorcalului, legturii omanimal, i nu reprezint doar un mijloc de relaxare sau
de distracie.

In general, copii cu Sindrom Down reusesc sa parcurga

treptele normale de dezvoltare dar cu o oarecare intarziere
fata de ceilalti copii. Interventia terapeutica inceputa cat
mai curand posibil, confera copiilor cu Sindrom Down cele
mai bune sanse de succes in aceasta directie. Chiar daca
va fi nevoie de mai mult timp pentru copilul cu sindromul
Down pentru deprinderea anumitor abilitati, in final veti fi
surprinsi de cat de multle va fi capabil sa faca.
Prognosticul pentru persoanele cu Sindrom Down s-a
imbunatatit simtitor in ultimii ani. Multi adulti cu Sindrom
Down sunt mai sanatosi au roluri mai active in societate si
au o expectanta de viata crescuta. Totusi, asteptarea
medie de viata este mai scazuta decat la restul populatiei.
Bolile congenitale de inima sunt cauzele principale ale
decesului persoanelor cu Sindrom Down. Multi oameni
suferind de Sindrom Down incep sa dezvolte progresiv o
pierdere a functiei mentale si degenerare in boala
Alzheimer, in jurul varstei de 40 de ani,

Bibliografie:
http://www.imparte.ro/Ajutor/Protectia-copilulu
i/Caracteristicile-sindromului-Down-271.html
http://www.logopedics.info/sindromul-down.ph
p
http://www.sindrom.ro/kinetoterapie.html
http://www.eva.ro/sanatate/sarcina/depistareasindromului-down-articol-14026.html?pagina=1
http://www.scribd.com/doc/49029181/Sindromu
l-Down
http://flybest.ro/ro/parinti-meniu/20comportamentul-articol.html
http://www.sindrom.ro/particularitati.html
http://www.scribd.com/doc/46656168/ProiectBeneficii-Sindrom-Down
http://www.parinti.com/MetodeterapeuticeABA
PECSlogopedieterapieocupationalaartterapiearticol-1478.html
http://www.sindromdown.ro/servicii/meloterapie/