UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ
PROGRAM DE STUDII: KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU
DIZABILITĂȚI
DOMENIUL:ȘTIINȚA SPORTULUI SI EDUCAȚIEI FIZICE

LECT.UNIV. RABOLU ELENA

LECTOR UNIV. NEAGOE IOANA CRISTINA

MASTERAND

CHIRIAC OANA ANDREEA

MASTER KPD
PITEȘTI
2023
ANUL I,
SEM I
DEFICITELE FUNCȚIONALE CONDIȚIONATE DE
CONCEPT

Acest termenul "Autism" a fost folosit prima dată în 1911

de psihiatrul elveţian Paul Eugen Bleuler, (n. 30 aprilie 1857 –
d. 9 februarie 1940) pentru a descrie unele tulburări ale
gândirii la pacienţii săi adulţi, îl defineşte ca "detaşare de
realitate însoţită de o predominare a vieţii interioare", dându-i
numele de “autism ” (de la grecescul “autos”- “sine”).
FACTORI DE RISC/ETIOLOGIE

Deci, considerind ca copilul este la scoala in clasa 4,5

sau 6, si sufera ca nu vorbesc ceilalti copii cu el, el nu isi da
seama cum il privesc ceilalti si se uita la el, plus ca
comunicarea sociala se face prin ambele parti, poate trebuie sa
inceapa el comunicare si nu sa astepte pana vin alti copii s il
intrebe cum il cheama sau de unde este sau ce le vine in cap.
SEMNELE PRECOCE ALE
AUTISMULUI
Autismul infantil este o boală psihică complexă, care debutează
prin oprire în dezvoltarea psihică a copilului  înainte de vârsta de 3
ani şi se caracterizează  prin:
• inabilitatea de a iniţia şi dezvolta relaţii sociale, de a exprima
interes şi emoţii;
• incapacitatea de a folosi limbajul şi comunicarea (atât verbal cât şi
nonverbal);
• prezenţa unui comportament sărac, stereotip, incluzând un
repertoriu comportamental restrictiv şi repetitiv.
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE AFECȚIUNII

In acest referat o sa luat manifestare de

"comunicarea sociala", deci cazul nostru e un copil
care are probleme cu comunicarea cu ceilalti copii.
Deci copilul are aceasta problema si vrem s-l
ajutam sa inceapa sa aiba curaj sa discute cu culegi
lui.
CARACTERISTICILE
AUTISMULUI
• Autismul este o dizabilitate complexă, însă din
caracteristicile sale putem extrage patru trăsături
fundamentale:
• Dificultăţi de adaptare senzorială
• Întârzieri de limbaj
• Abilităţi sociale slab dezvoltate
• Probleme de stimă de sine şi încredere
STUDIU DE CAZ

• Autism IVAN ALEXANDRU-băiat , născut în ORADEA ,7

aprilie ,2017
Diagnosticul:
1 .Sd.autist prin discontact ; agresivitate
psihică asupra propriei persoane , manifestări
hiperchinetice. 2..întârziere în
dezvoltarea psihică şi de limbaj
ANAMNEZĂ PERSONALĂ

• În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea

sarcinii şi pentru înlăturarea unor infecţii cu
complicaţii(tratament cu litiu). Naştrea la 9 luni prin
cezariană;3 kg. -gânguritul :normal -mersul :11 luni Primele
cuvinte: după 3ani Dezvoltarea somatică ,staturală şi
toracală în limitele normalului:aspect atrăgător , corp
proporţionat ,expresie inteligentă.
ANMNEZA FAMILIALĂ

• Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără
probleme de dezvoltare. La naştere mama avea 26 ani şi
tatăl 30. Mama are 8 clase +profesionala (în prezent
casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este liber profesionist
. Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat .mama este o bună
gospodină , devotată copiilor şi interesată de reuşita lor. în
relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună . de la slabă
cooperare şi izolare într-o lume a lui cu dese crize, la relaţii
bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată lumea.
ANAMNEZĂ FAMILIALA

• A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul

Logopedic Oneşti. Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic
de Psihiatrie şi a Centrului de Neuropsihiatrie
infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade
scurte pentru investigaţii. Iniţial inventarul posibilităţilor
psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul
vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni . Examenul
neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni
decelabile cerebrale.
RECOMANDĂRILE

Tratament cu neuroleptice ,Respolept , Encefabol ,Vitamine şi

Ritalin ; -integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui
program educaţional recuperatoriu ,cuprinzând stimularea
psihică şi tratament logopedic. De-a lungul
internărilor avute până în prezent ,cîte două şi apoi una în fiecare
an obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi
comportamentului relevă evoluţia favorabilă a Sindromului autist
de la CARS41 puncte la Cars scor total :26,5 corespunzător
autismului uşor ,Vs evoluînd de la 2,6 ani -3,1 -4,2-4,5-5,1.
 MANIFESTARE A SINDROMULUI AUTIST LA
ÎNCEPUTUL ACTIVITĂŢII DE TERAPIE

• Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face

confuzii între mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se
îndepărtează .râsul 1 ,plânsul , zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus
copilul; reacţii coleroase îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei
persoane ;opoziţionism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitaţiei ,
atenţie labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în
mişcări , sereotipii (se poate juca la infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să
fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are
mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele
mecanice. Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională .
 MANIFESTARE A SINDROMULUI AUTIST LA
ÎNCEPUTUL ACTIVITĂŢII DE TERAPIE

• Se remarcă caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de

comunicare al limbajului .ecolaliile sunt imediate sau întârziate ;
foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine la
persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu
aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută
contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate
în a-i manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită
contactul cu ceilalţi copii.
 MANIFESTARE A SINDROMULUI AUTIST
LA ÎNCEPUTUL ACTIVITĂŢII DE TERAPIE

• Limbajul şi posibilităţile de articulare -cunoaşte mai multe cuvinte în limba

engleză decât în română (rezultatul statului îndelungat în faţa televizorului la
desene animate); -nu se constată anomalii buco-linguo-faciale; -vocea este
normală; -imaginile fonematice sunt labile şi difuze ; -stereotipul dinamic
articulator tulburat ; -discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în
sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil să se joace cu jocuri tip
„puzzles”aranjând imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el prezintă
dificultăţi.
 METODE DE BAZA PRIVIND
OBSERVAREA AUTISMULUI
• Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului datorită
imposibilităţii de testare prin teste standardizate . Metoda de bază a fost observarea
înregistrându-se dezvoltarea motrică ,cunoaştrea părţilor corpului , recunoaştera formelor ,
culorilor , orintarea spaţială , noţiuni , răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea
creionului . (înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii
diferite). În evaluare am folosit scara PORTIGE. Principiul de bază în terapie a fost:a
construi pornind de la ce poate copilul (folosind chiar sereotipurile şi preferinţele . de
asemenea am urmărit reducerea treptată a ajutorului acordat copilului , stimularea şi
recompensa iniţiativelor ce vin din partea acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a
asigura adaptarea la situaţii noi , neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat
copilul şi la posibile progrese. Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru
aria de dezvoltare cognitiv .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase
vedea anexele ).
OBIECTIVELE TERAPIEI

• Obiectivul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea

abilităţilor de comunicare. În acest scop instrucţiunile au fost
simple concrete exprimate verbal şi simultan cu imaginea
• Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale
despre lume şi mediul în catre în care ea se desfăşoară ,
perceperea succsesiunii momentelor zilei , formarea
motivaţiei ,dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face
înţeles , dobândirea unei experienţe în legăturî cu ceea ce este
la un moment dat semnificativ .
PROGRAM EDUCATIONAL
TERAPEUTIC
• Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu
aceste obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu
.limbaj, memorie , atenţie, gândire , afectivitate. Am urmărit iniţial
trezirea interesului şi crearea unui tonus pozitiv .Am început cu
emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ), iniţierea unor
jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , etc) În activitate am
antrenat toţi analizatorii . Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a
realizat după modelul descris în literatura de speccialitate pentru
alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din natură
, stări afective , cuvinte monosilabice , bi şi trisilabice ).
 PROGRAM EDUCATIONAL
TERAPEUTIC
• Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , am apelat la
procedee neverbale : sortări de obiecte , dominouri , puzzles, reproducerea gesturilor ,
formarea deprinderii de a asculta poveşti .pentru a asculta, a înţelege , a participa am
efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? Am lucrat mult cu setul de imagini Portige ,
cu diapozitivre care urmăresc formarea noţiunilor de mărime, formă , culoare, poziţie ,
succesiune spaţială şi temporală , denumire de acţiuni, formarea şi dezvoltarea
vocabularului (noţiuni ca . familie, fructe , legume, îmbrăcăminte , mobilier, rechizite ).
Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte , imagini , demonstraţii.Propoziţiile
au fost fost reluate , repetate de mai multae ori . Pentru memorarea , înţelegerea ,
compararea noţiunilor , folosirea propoziţilor şi orintarea spaţială şi temporală am folosit
mult material intuitiv şi demonstraţia . Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am
ascuns”, „ Eu întreb tu răspunzi”; am lucrat mult cu trusa Logi .
 PROGRAM EDUCATIONAL
TERAPEUTIC
• Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2,3 la 4,5 cuvinte . În vederea pregătirii
pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din ce în ce mai mult acent pe analiza
şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie , cuvânt ,silabă. Pe bază de imgini am trecut la
însuşirea unor momente semnificative din poveste . Progresele au fost semnificative,
referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât şi capacitatea de flexionare după număr
şi gen; a însuşit şi mimimica şi gesticulaţia , orientarea în schema corporală proprie şi a
altuia , în spaţiu şi timp. Fiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe
linia socializării.Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a
coopera şi de a fi remarcat. În prezent se simta bine în grup .comunică , cooperează
Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut instabilitatea
psihomotorie , a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul activităţilor .
 PROGRAM EDUCATIONAL
TERAPEUTIC
• În relaţia afectivă cu prof.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a fi
luat în braţe ,mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte,
stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul
ambiant . Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru
integrarea în clasa I a şcolii de masă . Frecventarea clasei I nu a pus probleme
deosebite , copilul situâdu.se printre primii din clasă(manifestă aptitudini
deosebite la activităţile matematice). A continuat să fecventeze Cabinetul
Logopedic pentru probleme de vocabular, expresivitatea citiri şi povestirii căt şi
pentru dizortografie manifestată în redarea formei grafice a literelor , greşeli în
scrierea după dictare , aşezare în pagină ,etc.fiind supus unui program de terapie
specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă de mamă.
 PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI
DE TERAPIE PENTRU AUTISM

• -Stabilirea progresivă a contactelor sociale.

• -Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de învăţare independentă faţă de adult
dar nu şi de structură)prin care copilul este învăţat principalele deprinderi de lucru , pe care şi le însuşeşte ca
pe o chestiune de rutină.
• -În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare
• -Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie
• -Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce înţelege copilul din ce citeşte –a
i se cere să citească texte despre fapte reale )
• -Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context ţinând cont de cele cinci
dimensiuni ale programului TEACH(vocabular, context, formă, funcţie semantivîcă ,funcţia de comunicare).
• -Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament..
• -Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.
 PLANUL DE INTERVENȚIE 

Sunt situații în care noul coordonator nu cere planurile de intervenție

anterioare sau familia nu comunică existența unor intervenții anterioare.
Ambele situații sunt în detrimentul copilului.
Identificarea „problemei”
Nu treceți peste acest pas, este foarte important. Familia trebuie să înțeleagă
ce este terapia, să înțeleagă ce înseamnă diagnosticul și să aibă așteptări
realiste de la terapie.
•Punctele forte ale copilului
•Este important ca raportul de evaluare să se focuse atât pe dificultățile
copilului, dar în special să fie menționate punctele tari. Planul de intervenție
va începe întotdeauna de la punctele tari ale copilului, ci nu de la dificultăți.
 PLANUL DE INTERVENȚIE

• Realizarea planului de intervenție

• După realizarea unei evaluări complexe și aflarea tuturor informațiilor relevante, va
fi conceput planul de intervenție. Copilul are sute de comportamente absente
Planul de intervenție va avea setate obiectivele pe termen lung, dar în mod specific
obiectivele actuale, cu detalii specifice pentru fiecare program în parte
 OBIECTIVELE RECUPERĂRII

O1 Determinarea copilului să nu îi fie frică de ceilalți

O2 Capacitatea realizării situațiilor favorabile, copilului, să se
simtă bine și să se accentueze doza de curaj.
O3. Impulsionarea copilului să fie atent și să se concentreze
 OBIECTIVELE
TRATAMENTULUI KINETIC
a. Educarea ritmului si a coordonarii miscarilor;
b. Dezvoltarea dominantei laterale;
c. Dezvoltarea capacitatii de perceptie, orientare si organizare
spatio-temporala;
d. Formarea perceptiei corecte a schemei corporale
e. Dezvoltarea motricitatii generale;
f. Educarea echilibrului static si dinamic;
• Exercițiile fizice intense scad agresivitatea si
autoagresivitatea, autostimularea si a stereotipiilor
 copiii se vor putea integra mai bine in mediul social
inconjurator.
• Copiii hiperkinetici reusesc să-şi dozeze energia,
învață cum să se relaxeze, învață să-și crească puterea
de atenție și concentrare și dorința de mișcare.
• Dezvoltarea motricității pentru a crește
funcționalitatea
 MODALITĂȚILE ÎN CARE TO AJUTĂ
PACIENTUL
 
Modalitati in care Terapia Ocupationala ajuta pacientul sunt de 4 feluri:
1) comunicare deschisă și completă – cadrele medicale împărtășesc pacientului, la
timp, informații complete și obiective, într-un mod care este încurajator și util pacientului,
astfel încât acesta să poată participa la luarea deciziilor medicale
2) demnitate și respect – cadrele medicale îi asculta pe pacienți și iau în calcul valorile,
convingerile și preferințele acestora în luarea deciziilor medicale
3) participare – pacienții și familiile lor sunt încurajați și sprijiniți pentru a participa în
actul medical și deciziile pe care le implică
4) colaborare – cadrele medicale, pacienții, familiile lor și conducerea administrativă a
unităților medicale colaborează pentru realizarea unui act medical de înaltă calitate,
eficacitate și eficiență
 EVALUAREA
KINETOTERAPEUTULUI
•Ce activitati ai recomanda? Individual? In grup? Terapia prin dans? Meloterapia?
•Ce ai sugera unor parinti/apartinatori sa fac cu copilul/adultul cu autism ca activitati?
Terapeutul evalueaza următoarele:
•Interval de atenție și concentrare
•Tranziția de la o activitate la alta si la activități noi
•Abilitățile de joc
•Nevoie de spațiu personal
•Reactiile  la atingere sau alte tipuri de stimuli/ex
•Explorarea senzorială
•Aptitudini motrice precum postura, echilibrul sau motricitate fină
•Agresiune/autoagresiune  sau alte tipuri de comportamente
•Interacțiuni între copil și persoanelele din mediu
 AUTOEDUCAREA PĂRINŢILOR DESPRE
AUTISM

Diagnosticarea şi intervenţia cât mai precoce îl poate ajuta pe copilul cu autism să se dezvolte la potenţialul său maxim. Principalul obiectiv este
îmbunătăţirea capacităţii generale a copilului de a "funcţiona".
Terapii alternative care completează intervenţiile pe comportament POT FI:
• logopedie;
• terapie ocupaţională;
• fiziokinetoterapie;
Tulburările de dezvoltare pervasivă (sau tulburările de spectru autist -TSA) sunt caracterizate prin deteriorare severă şi pervasivă (deviată în
raport cu nivelul de dezvoltare sau cu vârsta mentală a individului) în diverse domenii de dezvoltare: aptitudini de interacţiune socială reciprocă,
aptitudini de comunicare sau prezenţa unor comportamente, interese şi activităţi stereotipe (DSM-IV-TR).
Cu toate acestea există câteva caracteristici comune:
-dificultate în folosirea şi înţelegerea limbajului
- dificultăţi în interacţiunea socială
- comportamente repetitive
- sensibilitate crescută sau scăzută la sunete, lumină, gusturi, atingere sau mirosuri
- dificultăţi în înţelegerea schimbărilor din rutina zilnică
- comportamente inadecvate
 OBIECTIVE PROPUSE

Asocierea chimioterapiei cu tehnicile psiho-pedagogice este superioara

opțiunii unilaterale a uneia dintre intervenții, fie medicamentoasă, fie psiho-
pedagogică.
Ca obiective generale, mi-am propus:
- Corectarea deficiențelor, disfuncțiilor, identificate în urma evaluării clinice și
cu Testul Portage;
- Recuperarea și dezvoltarea limbajului oral expresiv și receptiv, limbajului scris;
- Adaptarea copilului la cerințele programei școlare din învățământul de masă
preprimar, primar și gimnazial.
Bibliografie
1.Anucuța, P. (1999),Logopedie,Editura Excelsior Art, Timișoara
2.Larousse,(2000),Dicționar de psihologie Editura Univers Enciclopedic , București
3.Peeters T. traducător Ana Ivasiuc,(2009), Autismul. Teorie și intervenț educational
Editura Polirom
4.Verza, E. (2007), Defectologie și logopedie, Editura Credis, București