1

ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL
Prof. MONICA POPESCU Elev PLATON LARISA
 2

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o

afecţiune neurologică acută, gravă, rezultată în
urma blocarii irigării cu sânge a unei zone
cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Cu alte
cuvinte, AVC este un sindrom clinic produs prin
leziunile substanţei cerebrale ca urmare a unor
evenimente vasculare de natură ischemică sau
1.DEFINIȚIA hemoragică.

BOLII
 3

§ Există două tipuri majore de accidente vasculare

cerebrale:
- accidentele vasculare cerebrale ischemice, care apar cel mai adesea
ca o consecință a unui trombus (cheag de sânge care se formează într-o
arteră), a unui embol (corp străin sau un trombus mobilizat care,
antrenat prin circulație va produce obstrucția arterei) sau o îngustare a
2.ISTORICUL arterei, favorizată de ateroscleroză (îngroșarea învelișului intern al
peretelui arterial).
BOLII - accidentele vasculare cerebrale hemoragice care se datorează unei
scurgeri de sânge în țesutul cerebral, care se acumulează și realizează
compresie. Deasemenea sângele este foarte iritant pentru țesutul
cerebral.
Circa 80-85% din AVC sunt de natură ischemică şi numai 15-20% de
natură hemoragică.
4
 5

Atac ischemic tranzitoriu

(TIA)
Un atac ischemic tranzitoriu
(TIA) este o perioadă temporară de
simptome asemănătoare cu cele pe
care le-ar fi suferit într-un accident
vascular cerebral. O scădere
temporară a aportului de sânge
către o parte din creierul tău
provoacă TIA, care poate dura până
la cinci minute.
La fel ca un accident vascular
cerebral ischemic, un TIA apare
atunci când un cheag sau resturi
blochează fluxul de sânge către o
parte a sistemului nervos – dar nu
există leziuni permanente și nici
simptome de durată.
 6

§ Principalele simptome

• Slabirea puterii, a fortei in unul dintre membre.

• Pierderea echilibrului, tulburari de coordonare sau de mers.
• Furnicaturi sau amorteli in membrul in care forta i s-a diminuat.
• Pacientul poate prezenta tulburari de vorbire, concretizate in special prin dificultati in articularea
cuvintelor.
• Problemele de vedere, precum vederea incetosata sau vederea dubla reprezinta un indicator
important al AVC-ului.
• Prezenta varsaturilor, a starii de greata.
• Cei din jurul pacientului pot observa o asimetrie faciala.
• Durerea de cap apare doar in accidentul vascular hemoragic, cel ischemic fiind fara durere.
 7

§ Cum recunoaștem un AVC?

§
Pentru a retine foarte usor simptomele descrise mai sus, se poate recurge la celebra metoda
FAST a personajului Dr. House.
F (face=fata) – roaga pacientul sa zambeasca si observa daca fata este asimetrica sau daca buza
este cazuta intr-o parte.
A (arms=brate) – roaga pacientul sa-si ridice ambele brate si observa daca unul dintre ele
ramane mai jos.
S (speech=vorbire) – roaga pacientul sa rosteasca o propozitie scurta si observa daca are
dificultati in pronuntie.
T (time=timp) – nu pierde timpul, suna la 112 pentru ca accidentul vascular cerebral trebuie
tratat medicamentos sau chirurgical rapid, pentru a putea fi prevenite leziunile permanente ale
creierului.
Cauzele instalarii unui accident vascular ischemic
8

• ateroscleroza;
• embolia vasculara;
• traumatisme directe ale vaselor cervicale;
• tulburari de coagulare ale sangelui;
• aritmiile cardiace;
• infarctul miocardic.

Cauzele instalarii accidentului vascular hemoragic

• hipertensiunea arteriala;
• anevrismul cerebral;
• traumatismele craniene;
• inflamatia vaselor sanguine;
• tulburari de coagulare.

Diagnostic
Pacientului i se va face un examen CT (computer tomograf), care permite stabilirea rapida a
diagnosticului, ajutand la alegerea celei mai eficiente metode de tratament. De asemenea, si
RMN-ul ajuta la stabilirea cu precizie a diagnosticului
 9

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL APARE LA COPII ÎN UNELE PATOLOGII

GENETICE
Dintre bolile genetice cu risc de AVC la copii menţionăm: scleroza tuberoasă, displazia fibro-
musculară, boala Moyamoya, sindromul MELAS, displaziile ereditare a țesutului conjunctiv,
siclemia, teleangiectazia hemoragică ereditară (sindromul Osler-Weber-Rendu),
hiperhomocisteinemia, homocisteinuria, boala Fabry, xantomatoza cerebrotendinoasă etc. 
Recunoașterea precoce a AVC pediatric presupune o consultare neurologică și imagistică cât mai
rapidă, tratament inițiat precoce. Acestea ţin de examinarea epidemiologică, prezentarea clinică,
diagnosticul diferenţial, aprecierea factorilor de risc și cauzali, precum și gestionarea corectă a
AVC pediatric.
AVC-ul la copii prezintă multiple etiologii, printre care și bolile genetice. Recunoașterea manifestărilor
cerebrovasculare, neurologice, sistemice și radiografi ce ale acestor boli genetice poate conduce la teste
diagnostice specifi ce bolii la pacienții selectați cu AVC. Abordarea comprehensivă a pacientului va asigura
stabilirea diagnosticului de certitudine, ceea ce este primordial pentru decizia tacticii de tratament și
evoluţia ulterioară a bolii. În familiile cu risc sporit este necesară efectuarea consilierii genetice, pentru a
reduce rata morbidităţii, mortalităţii și a ameliora calitatea vieţii pacienţilor și rudelor acestora.
 10

§ În funcție de zona creierului afectata simptomele pot

cuprinde:

•hemiplegia si slabiciunea muschilor fetei

•parestezii, reducerea sensibilitatii sau a senzatiei
vibratorii
3. CE •flascitate initiala (hipotonie), inlocuita de spasticitate
(hipertonie), hiper-reflexie si obligatoriu sinergii
MODIFICĂRI
APAR ÎN In majoritatea cazurilor simptomele afecteaza doar o
parte a corpului (unilaterale). In functie de zona creierului
ORGANISM? afectata, defectul neurologic este de obicei pe partea
opusa a corpului. Totusi, deoarece aceste cai merg si prin
maduva spinarii iar orice leziune aici poate determina
aceste simptome, astfel prezenta simptomelor nu indica
neaparat un AVC.
 11

§ In plus fata de caile nervoase centrale enumerate mai sus, trunchiul cerebral este si
originea majoritatii nervilor cranieni. Un AVC care afecteaza creierul si trunchiul
cerebral poate produce simptome legate de deficitele acestor nervi cranieni:

•alterarea mirosului, a gustului, auzului sau a vederii (totala sau partiala)

•ptoza pleoapei si slabiciunea muschilor orbiculari
•diminuarea reflexelor: deglutitia, tusea, reactivitatea pupilei la lumina
•diminuarea sensibilitatii si slabiciunea muschilor faciali
•probleme ale echilibrului si nistagmus
•frecventa respiratorie si cardiaca anormale
•slabiciunea muschiului sternocleidomastoidian si imposibilitatea de a intoarce capul in
lateral
•slabiciunea limbii.
 12

§ Daca este implicat cortexul cerebral pot fi afectate si tractele sistemului nervos central, dar se
pot produce si simptome precum:

•afazia (dificultatea exprimarii verbale, a intelegerii auditive, a cititului si sau scrisului)

•dizartria (tulburare motorie a vorbirii secundara leziunilor neurologice)
•apraxia (miscari voluntare alterate)
•defecte ale campului vizual
•deficite ale memoriei (afectarea lobului temporal)
•gindire dezorganizata, confuzie, gesturi hipersexuale (afectarea lobului frontal).

§ Daca este implicat cerebelul, pacientul poate prezenta urmatoarele:

•tulburari ale echilibrului in mers

•afectarea coordonarii miscarilor
•vertigo si/sau dezechilibru. 
 13

§ Dizabilitatea afecteaza 75% dintre supravietuitorii unui AVC.

Atacul vascular cerebral poate afecta pacientii fizic,
mental, emotional sau printr-o combinatie a celor trei.
Consecintele unui AVC difera in functie de dimensiune si
localizarea leziunii. Disfunctiile corespund zonelor din
4.CUM SE creier care au fost afectate. Cateva dizabilitati determinate
de AVC cuprind: slabiciunea musculara, paresteziile
MANIFESTĂ? , escarele de decubit, pneumonia, incontinenta urinara,
apraxia, dificultatea efectuarii activitatilor zilnice,
pierderea apetitului, cecitatea, pierderea capacitatii de a
vorbi si durerea. Daca AVC-ul este foarte sever sau are loc
intr-o anumita zona cerebrala se poate instala coma sau
decesul.
 14

Problemele emotionale secundare AVC-ului pot apare prin lezarea directa a centrilor emotionali
din creier sau prin frustrarea sau dificultatea de adaptare la noile limitari, incluzand: anxietatea, 
atacurile de panica, inexpresia emotiilor, mania, apatia si psihoza. 50% dintre supravietuitori
sufera de depresie caracterizata de letargie, iritabilitate, tulburari de somn.

Deficitele cognitive rezultate prin AVC cuprind: afazia, dementa si problemele memoriei si ale
atentiei. Aproape 10% dintre pacienti vor dezvolta convulsii.

§ Recuperarea dupa AVC

Ingrijirea medicala de calitate este fundamentala in mentinerea sanatatii pielii, a unei alimentatii,
hidratari, pozitii a corpului optime si in monitorizarea semnelor vitale (pulsul, temperatura si presiunea
sangelui). Recuperarea dupa AVC incepe aproape imediat.

Pentru majoritatea pacientilor fizioterapia si logoterapia sunt de importanta majora. Adesea sunt

folosite scaunele cu rotile si bastoanele. Fizioterapeutii pot lucra cu pacientii pentru a-si recistiga
sensibilitatea si mobilitatea de partea hemiplegica. Pacientii pot avea probleme particulare, cum este 
disfagia care creste riscul de pneumonie de aspiratie. Conditia se poate ameliora in timp, dar temporar
se poate insera un tub nasogastric sau o gastrostoma endoscopica percutana.
 15

Tratamentul spasticitatii legate de AVC implica mobilizarea precoce combinata de elongarea

muschilor spastici si intinderea sustinuta prin diferite pozitii.
 Electrostimularea a fost folosita cu oarecare succes.
Alte terapii non-invazive noi de reabilitare, inca in dezvoltare sunt stimularea magnetica
transcraniana si stimularea electrica directa transcraniana.
 16

5.CĂI DE Nu există căi de transmitere a AVC

TRANSMITE
RE
 17

AVC NU SE TRANSMITE.
Se pot transmite doar anumite afecțiuni
ereditare care pot duce la AVC, cum ar fi de ex.
6.CUM NU SE Trombofilia ereditară.
TRANSMITE? Cunoasterea factorilor de risc pentru AVC este primul pas
in prevenirea bolii. Anumiti factori pot fi tratati sau
efectul lor poate fi diminuat printr-o interventie
medicala, in timp ce alti factori nu pot fi influentabili.
 
 18

§ Cum poti preveni accidentul vascular cerebral

Accidentele vasculare minore sau tranzitorii (cauzate de
blocarea temporara a unui vas de sange din creier) nu au
urmari serioase, dar pot prevesti un atac ischemic grav sau o
hemoragie cerebrala cu urmari fatale.
De aceea, este foarte important sa faci vizite regulate la
7.METODE neurolog pentru monitorizarea starii de sanatate. In plus,
este extrem de important sa adopti un stil de viata echilibrat.
DE • Informarea şi educarea publicului
Iata care sunt recomandarile si observatiile specialistilor:
PREVENIRE - Fa miscare cel putin 20 de minute pe zi. Activitatea fizica
reduce cu pana la 40% riscul de AVC la femei.
- Trateaza-ti depresia. Tulburarile afective cresc
probabilitatea unui ACV cu 30%.
- Dormi minim 7 ore pe noapte, fara sa depasesti 10 ore de
somn. Somnul prea lung creste riscul de AVC cu 63%.
- Consumul regulat de ulei de masline scade riscul de AVC
cu aproape 40%.
 19

- Migrenele insotite de vedere incetosata sau aparitia unor pete oarbe in campul vizual
semnaleaza o circulatie defectuoasa, deci un risc crescut de AVC.
- Bolnavii de fibrilatie atriala au un risc de 5 ori mai mare de a experimenta un AVC.
- Alimentele bogate in potasiu reduc riscul de AVC cu 20%.
- Accesele de furie te duc foarte repede in pragul atacului cerebral.
• Sunt recomandate programele educaționale de creştere a capacității de identificare şi
recunoaştere a AVC de către populație și de către diferite categorii profesionale
(paramedici și medici de urgență).
• O mare parte din timp se pierde în afara spitalului.
• Intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei până la apelarea serviciilor
medicale reprezintă partea predominantă a întârzierii de cauză prespitalicească.
Principalele motive pentru contactarea întârziată sunt reprezentate de lipsa de
recunoaştere a simptomelor de AVC, a gradului lor de severitate dar şi un grad de refuz
al bolii şi speranță că simptomele se vor ameliora. Acest lucru sugerează că acțiunea de
educare a populației în recunoaşterea simptomelor de AVC şi schimbarea atitudinilor
față de AVC-ul acut, poate reduce timpul scurs de la debutul simptomatologiei şi până la
implicarea serviciilor medicale de urgență.
 20

Mai multe ghiduri şi recomandări cu privire la

managementul AVC sau de management al
unor aspecte specifice ale AVC-ului au fost
8.TESTARE publicate în ultimul deceniu . În viitor, o
armonizare globală a ghidurilor de AVC va fi în
PENTRU atenția Organizației Mondiale de AVC,
BOALĂ sprijinită de ESO (European Stroke
Organization) şi de alte societăți regionale şi
naționale de AVC.
 21

Terapia AVC-ului ischemic

Tratamentul definitiv incearca inlaturarea blocajului prin fragmentarea trombului (tromboliza)
sau inlaturarea lui mecanica (trombectomia).

Tromboliza
Tromboliza cu activator al plasminogenului tisular recombinat (rtPA) in AVC-ul ischemic acut, creste
riscul de deces pe termen scurt dar pe termen lung imbunatateste rata de independenta; modificarile
mortalitatii de lunga durata nu sunt semnificative. Creste sansa de a supravietui si a fi independent cu
9% la cei tratati in primele 3 ore.

Trombectomia mecanica
Inlaturarea trombului poate fi incercata daca acesta este localizat intr-un vas de calibru mare si poate fi
o optiune la pacientii care nu sunt candidati sau nu se amelioreaza dupa tromboliticele intravenoase.

Hemicraniectomia
AVC-urile pe teritorii mari pot determina edem semnificativ al creierului cu leziuni cerebrale secundare in
tesutul adiacent. Acest fenomen este intalnit mai ales in AVC-urile din teritoriul arterei cerebrale mijlocii,
fiind denumit si infarctul cerebral malign datorita prognosticului nefast. Ameliorarea presiunii poate fi
incercata prin medicatie, dar unii pacienti necesita hemicraniectomie.
 22

Terapia AVC-ului hemoragic

Persoanele cu hemoragie intracerebrala necesita evaluare neurochirurgicala pentru a detecta si a
trata cauza sangerarii. Anticoagulantele si antitromboticele, importante in tratamentul AVCului
ischemic pot agrava hemoragia. Pacientii sunt monitorizati pentru modificarea nivelului de
constienta, iar tensiunea arteriala, glicemia si oxigenarea sunt mentinute la nivele optime. 
 23

5 mituri despre accidentul vascular cerebral

§ Învățând să deosebești faptele de mituri, acest lucru
te poate ajuta să acționezi corespunzator în cazul
în care cineva din preajma ta suferă un 
accident vascular cerebral (AVC). Faptul că
acționezi rapid poate face diferența dintre viață și
moarte.
Mitul nr. 1 AVC este o boala a varstnicilor
9.MITURI § Multi cred ca accidentul vascular cerebral afecteaza
persoanele doar atunci cand au ajuns la o varsta
inaintata, dar acest lucru este departe de adevar.
Potrivit Asociatiei Americane de Accidente
Vascular-Cerebrale, exista o crestere a cazurilor
de AVC in randul tinerilor si o scadere a cazurilor
inregistrate la persoanele varstnice. Astfel, rata
cazurilor de AVC a crescut la 51% in randul
barbatilor cu varste cuprinse intre 15 si 34 de ani
si pana la 17% in cazul femeilor din acelasi grup
de varsta.
 24

Mitul nr. 2 Accidentele vascular-cerebrale nu pot fi prevenite

§ Unul dintre cele mai importante lucruri pe care o persoana le poate face pentru a
preveni un AVC este sa isi tina sub control tensiunea arteriala. Acest lucru se poate
face prin monitorizarea regulata a valorilor tensiunii arteriale si printr-o discutie cu
un medic care va putea sa trateze in mod corespunzator tensiunea arteriala daca
aceasta este prea mare.
Mitul nr.3 Un accident vascular cerebral este insotit automat de paralizie
§ Un accident vascular cerebral poate provoca incetarea activitatii pe una dintre partile
corpului. Ar putea sa apara si simptome mai putin vizibile, cum ar fi amorteala si
furnicaturile la nivelul degetelor. Unele accidente vasculare cerebrale nu produc
manifestari. Altele pot evolua lent sau rapid.
§ Oamenii sanatosi experimenteaza ocazional amorteala si furnicaturi in zona degetelor
sau a altor extremitati, insa daca acestea reapar sau persista mai mult de un minut,
contactati medicul. Acestea ar putea semnala debutul unui accident vascular cerebral
sau alte probleme neurologice.
 25

Mitul nr.4 Cel mai frecvent semn al unui accident vascular cerebral este
durerea
§ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale provoaca dureri minore sau
durerea este absenta. Unii oameni cred ca accidentul vascular cerebral determina 
dureri de cap accentuate, dar aceasta descriere se potriveste mai bine unei conditii
cunoscute sub denumirea de hemoragie subarahnoidiana care implica sangerarea,
localizata intre creier si tesuturile care il inconjoara.

Mitul nr.5 Accidentul vascular cerebral nu poate fi tratat

§ Marea majoritate a accidentelor vasculare cerebrale ischemice sunt cauzate de un
cheag de sange, iar producerea acestora poate fi prevenita. Daca o persoana vine
la medic, la maxim 4 ore si jumatate de la aparitia simptomelor accidentului
vascular cerebral, i se poate administra un medicament care va putea impinge
cheagul de sange prin vene, numit activator tisular al plasminogenului, care poate
preveni ori inversa leziunile care ar putea fi provocate de un accident vascular
cerebral.
 26

§ La nivel mondial, accidentul vascular cerebral

reprezintă una din cauzele principale de
morbiditate şi mortalitate.
§ Letalitatea prin accidente vasculare cerebrale este
de 11% pentru femei si 8,4% pentru bărbaţi.
§ Studii prospective arată că această afecţiune creşte
an de an, atât ca incidenţă cât şi ca prevalenţă,
10.ASPECTE apreciindu-se de experţii Organizației Mondiale a
Sănătății, că accidentele vasculare cerebrale vor
SOCIALE deveni până în anul 2030 principala cauză de
mortalitate.
§ În Europa, incidenţa AVC variază de la ţara la ţara,
fiind estimate între 100 şi 200 de accidente
vasculare cerebrale noi la 100.000 de locuitori
anual, reprezentând o imensă povară economică.
 27

§ România se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidenţa accidentului
vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în ţara noastră
decât în ţările Uniunii Europene şi de șase-șapte ori mai mare faţă de Statele Unite ale
Americii. Aceste statistici negative nu ţin de nivelul economic al ţării, ci de sistemul
sanitar romanesc, în care nu se acordă suficientă atenţie acestor pacienţi şi în care nu
se face prevenţie secundară.
§ Prevalenţa AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de
vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta peste 70 de
ani. Nu s-au semnalat diferenţe semnificative între mediul urban şi rural.
§ Referitor la vârstă, statisticile demonstrează faptul că incidenţa maximă a
accidentelor vasculare apare în 75% din cazuri după vârsta de 65 de ani, vârstă
asociată şi cu o recuperare mult mai dificilă post accident vascular. Mortalitatea
post accident vascular se încadrează astăzi între 20 şi 30%.
§ Aceste date sugerează că AVC constituie o reală problemă de sănătate, nu numai
prin rata ridicată a mortalităţii ci şi prin consecinţele asupra performanţelor
motorii şi cognitive ale supravieţuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte
catastrofale asupra calităţii vieţii bolnavului şi a familiei acestuia.
 28

§ Pacienţii care supravieţuiesc unui accident vascular prezintă adesea simptome persistente ca:
paralizia unor funcţii motorii, deficite senzoriale, deficite de percepţie, de echilibru, afazie,
depresie, demenţă sau alte deteriorări ale funcţiilor cognitive.
§ In primele opt luni de la instalarea bolii este nevoie de recuperare continua zilnica.

§ In cazul intarzierii cu mai bine de doua luni a tratamentului de recuperare dupa un accident
vascular cerebral, perioada de reabilitare se va dubla.
§ Putem afirma cu tărie ca există viață și după accidentul cerebral. Hemiplegia, adica acea
paralizie totala sau partiala a unei jumatăți a corpului, care face imposibilă mișcarea
sau altereaza tonusul musculaturii membrelor, se poate trata.