Tulburarea de spectru

autist
-etiopatogenie-

Prof. Dr. Iuliana Dobrescu

Clinica de Psihiatria Copilului si Adolescentului
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”
“What would happen if the autism gene was
eliminated from de gene pool? You would have a
bunch of people standing in around in a cave,
chatting and socializing and not getting anything
done.”
“Ce s-ar intampla daca gena responsabila de
autism ar fi exclusa din materialul genetic? Am
avea o multime de oameni stand in pesteri,
vorbind si socializand fara sa realizeze nimic”

Temple Grandin
Istoric
• Victor, “baiatul salbatic din Aveyron”
1799

• John Haslam descrie cazul lui Victor in “The Apotechary of Bethlehem”

1809

• Henry Maudsley, “The insanity of early life”, descrie cazurile unor copii la care mai tarziu Kanner
1879 face referire ca “autisti”

• Heller descrie “dementa infantila” – tulburarea dezintegrativa a copilariei

1906

• Sucharewa, 6 cazuri de Schizoid Personality Disorder

1926

• Leo Kanner descrie 11 cazuri de “Early infantile autism”

1943

• Hans Asperger, Spitalul Universitar Viena, descrie “psihopatia autista”, lucrare publicata in limba
1943, germana
oct
• Andreas Rett descrie o patologie ce afecteaza numai fetele, caracterizata prin intarziere
1966 psihomotorie severa si asocierea de crize epileptice la 80% din pacienti

• DSM III – Tulburari Pervazive de Dezvoltare

1980
Identificarea genelor responsabile pentru
TSA
• TSA s-a dovedit a fi o tulburare complexă genetic
(tulburare de care este responsabilă mai mult de o
genă). Se poate distinge între:
• Variaţii genetice cauzale
• Loci susceptibili
• TSA este rezultatul combinaţiei dintre:
• susceptibilitatea genetică / biochimică
• şi reducerea mecanismelor de epurare a
metalelor grele în condiţiile creşterii expunerii la
un mediu poluat
• Heterogenitatea TSA şi obscuritatea bazei genetice
împiedică dezvoltarea unor terapii eficace. TSA
poate fi divizat în 2 subgrupe cu diferite forme de
evoluţie şi factori de risc:

• Autism complex – cei la care există anomalii de tip

morfogenetic manifestate prin dismorfii
nesemnificative şi microcefalie.

• Autism esenţial – cei fără anomalii (Miles, 2005)

Imprintul genomic in TSA

• Copilul se naşte cu informaţie genetică dublă: ½ de

la mamă şi ½ de la tată. Având 2 copii din fiecare
genă dacă una din gene este afectată se exprimă
cealaltă genă prin compensaţie.

• „Dorinţa de a se exprima a genelor egoiste”: se

exprimă doar o genă maternă sau paternă iar
cealaltă rămâne amprentată = „imprinting” (ex:
Sindromul Prader Willi se exprimă gena de pe
cromozomul 15 primită de la tată iar în Sindromul
Angelman se exprimă gena de pe cromozomul 15
primită de la mamă).
Teoria mariajului asortativ

Mariajul asortativ a două persoane care au o trăsătură

comună determină creșterea frecvenței exprimării acelei
caracteristici.
Doi indivizi pot reproduce împreună TSA dacă împărtăşesc
aceleaşi caracteristici comune:
• atenţie la detalii (au scor mare la „Embedded Figures
Test”)
• bunicii sau taţii sunt ingineri (aceasta meserie implică o
bună sistematizare cognitivă)
• fMRI a arătat la ambii părinţi hiper-masculinizarea
creierului (arii cerebrale care au diferenţe de gen şi care
au un patern de activitate hipermasculină la teste de
sistematizare)
• Pacientii cu TSA obtin scoruri mai
ridicate la “Embedded Figures
Test” decat grupurile de control

• Studii imagistice releva o

activitate corticala diferita –
activare occipitala la grupul de
control si activare intensa
temporala si frontala la pacientii
cu TSA (compensare a deficitului
de atentie si cognitie – Salomon
et al. 2009)
Activare temporala la pacientii cu TSA si rudele
acestora comparativ cu grupul de control
Teoria mariajului asortativ

• taţii şi bunicii au o probabilitate de 2 ori mai mare de a

lucra în domeniul ingineriei (un exemplu clar de ocupaţie
sistematizată) comparativ cu bărbaţii din populaţia
generală;
• aceşti bunici şi taţi au un nivel al sistematizării (SM) de 4,
peste media din populaţia generală;
• studenţii la ştiinţe (ingineri, matematicieni, fizicieni) au
mai multe rude cu autism decât studenţii la ştiinţe
umane;
• matematicienii au o rată mai mare de Tulburare Asperger
comparativ cu populaţia generală.
Teoria mariajului asortativ

• atât mama cât şi tatăl copilului cu AS au rezultate foarte

bune în ceea ce priveşte sistematizarea evidenţiat la
testul „Embedded Figures”;
• atât mama cât şi tatăl au ocupaţii cu un grad mare de
sistematizare;
• atât mama cât şi tatăl au un pattern al activităţii
cerebrale hiper-masculinizat în timpul sarcinilor
sistematizate.
• Baron-Cohen concluzionează în 2007 că ar trebui
efectuate studii riguroase în ceea ce priveşte căsătoriile
asortative.
Factori epigenetici

Reglează expresia multor gene fără să afecteze secvența

primară a ADN-ului și includ metilarea ADN-ului și a
histonelor sau acetilarea histonelor. Acești factor vor
determina modificarea răspunsului la mutații genetice sau
după expunerea la factori de mediu.
Modificarile epigenetice
- stabile: transmise prin diviziune
- dinamice: sensibile la factorii de mediu interni sau
externi
- diferentiere celulara, ritm circadian, alimentatie
(carenta de acid folic), medicatie (valproat – stres
oxidativ si toxicitate celulara)
Teorii neuroanatomice

Cercetarile neuroanatomice vizeaza:

• emisferul stâng, care este imatur sau afectat în

perioada perinatală;
• lobul temporal stang - lărgirea ventriculului lateral
stâng la 15% dintre copiii cu TSA;
• modificări celulare majore în amigdală şi hipocamp
au fost evidenţiate la examenul anatomopatologic
• mezocortexul, vechi filogenetic, care include: lobii
frontali, temporali şi neostriatul, cerebelul şi
structurile diencefalice conexe şi care sunt implicate în
sistemele de procesare senzorială ale atenţiei
Teorii neuroanatomice

• anomalii de creştere la nivelul cerebelului, amigdalei şi a

hipocampului;
• la naştere circumferinţa craniului la copii cu TSA este
normală. La vârsta de 3-4 ani perimetrul cranian este mai
mare cu până la ≈ 10%
• substanţa albă şi substanţa cenuşie sunt crescute ca
volum
• a fost identificat şi un răspuns inflamator în cortexul
frontal şi în cerebel, incluzând producţia de citokine şi
activarea microgliei şi a astrocitelor.
Teorii neuroanatomice

• Studiile de neuroimagerie funcţională au pus în evidenţă

următoarele:
• deficitul în „joint attention” este asociat cu reducerea
activităţii în sulcusul temporal postero-superior;
• deficitul la nivelul percepţiei sociale şi/sau angajarea
emoţională şi arrousal-ul sunt asociate cu reducerea activităţi
în amigdală;
• neuronii în oglindă (neuroni motori care se activează când un
animal sau o persoană priveşte acţiunea altei persoane) pot fi
implicaţi în deficitul empatic al copiilor cu TSA;
• studiile PET au evidenţiat un deficit la nivel prefronatal medial
şi amigdală în timpul executării sarcinilor din teoria minţii;
• cele mai multe studii care au fost replicate au evidenţiat
hipoactivarea în zona girusului fusiform.
 Expresia faciala si perceptia stimulilor
sociali
• Persoanele cu dezvoltare tipică: tendinţă naturală de a
integra simultan informaţia despre expresia facială sau
voce în timpul percepţiei discursului interlocutorului.

• Expresia emoţională în voce şi la nivel facial nu sunt

întotdeauna congruente mai ales în contextul unor
situaţii sociale mai complexe.

• Este important să fii capabil să recunoşti discrepanţa şi să

răspunzi adecvat nevoilor celuilalt.
 Expresia faciala si perceptia stimulilor
sociali
 TSA: au dificultăţi de selectare adecvată a expresiei faciale
pentru a defini emoţia vocalizată verbal, comparativ cu
lotul de control.
 TSA: au o capacitate mai mică de a discrimina între
congruenţa, respectiv incongruenţa expresiei faciale şi a
vocii, comparativ cu persoanele cu o dezvoltare tipică
 Studiind retrospectiv înregistrările video efectuate de
părinţii copiilor cu TSA s-a observat că aceştia, la vârste
foarte mici nu priveau feţele celor apropiaţi (se ştie că
nou născuţii privesc faţa mamei şi ajung să o recunoască
rapid).
 Expresia faciala si perceptia stimulilor
sociali
• Bazele neuronale:
• girusul fusiform drept al cortexului occipito-temporal;
• sulcusul temporal superior;
• amigdala cerebrală.

• Aceste arii se activează la indivizii cu o „dezvoltare tipică”

atunci când privesc feţe. La copiii cu TSA există un
pattern idiosincrazic de activare a acestor arii. S-a
dovedit de asemenea un răspuns atipic al potenţialelor
evocate.
 Expresia faciala si perceptia stimulilor
sociali
• afectarea procesării expresiei faciale s-ar datora unui
defect perceptual / cognitiv (un eşec în extragerea
informaţiei relevante din expresia facială) sau unei
afectări la nivelul girusului fusiform;

• anomalii la nivelul sistemului de recompensă – explica

afectarea motivaţiei sociale (reducerea atenţiei pentru
chipuri la fel, voce umană, gesturi).

• intervenţia precoce ar putea ameliora defectul de

procesare al chipului uman
Prietenos Trist

Îngrijorat
Surprins
Surpins Sigur pe el

Glumind Fericit
Gelos Panicat

Arogant Furios
 Social Attribution Task

• SAT constă în vizionarea unui film cu figuri geometrice

care prin diverse mişcări, mimează interacţiunea socială.
Participanţilor li s-a cerut să observe şi să interpreteze
mişcările figurilor geometrice din punct de vedere al
interacţiunii sociale: formarea unei relaţii sociale de
prietenie sau nu.
• Aceste mişcări „sociale” ale figurilor geometrice erau
uşor de interpretat de către lotul de control, dar sunt
dificile pentru adulţii cu TSA.
 Social Attribution Task

Modificari cerebrale in cursul efctuării sarcinilor SAT:

• activarea semnificativă bilaterală a cortexului medial
prefrontal;
• activarea semnificativă a girusului superior temporal, a
sulcusului temporal superior şi a girusului fusiform
inferior;
• activarea semnificativă a pars orbitalis cu extindere spre
girusul orbital lateral;
• activarea semnificativă a regiunilor drepte ale amigdalei,
lobului temporal şi girusului fusiform (structuri corelate
cu procesele sociale).
 Teoria Mintii

• explică capacitatea de a atribui celolalţi credinţe şi

dorinţe cu scopul de a le înţelege comportamentul.

• se achiziţionează de obicei la vârsta de 3-4 ani şi în

general se corelează cu abilităţile verbale ale copilului
(Koyama, 2005)

• Peter Fonnagy şi Efrain Blaieberg au considerat în anul

2003 că termenul de „Mentalizing” ar fi mai potrivit
având o sferă mult mai largă decat ToM cuprinzând şi
termenul de empatie.
 Teoria Mintii

• Teoria Minţii (Wodroff si Premac 1978) a fost studiată

pentru prima dată în cazul Autismului de către Baron-
Cohen, Alan Leslie, Uta Frith, în 1985.

• Se consideră că o persoană care dispune de o Teorie a

Minţii poate atribui stări mentale independente atât
propriei persoane cât şi celor din jur cu scopul de a
explica şi a anticipa comportamentul, poate face
inferenţe despre statusul mintal al celorlalţi.
Koyama, 2005
 Teoria Mintii

• Teoria Minţii (Wodroff si Premac 1978) a fost studiată

pentru prima dată în cazul Autismului de către Baron-
Cohen, Alan Leslie, Uta Frith, în 1985.
• Se consideră că o persoană care dispune de o Teorie a
Minţii poate atribui stări mentale independente atât
propriei persoane cât şi celor din jur cu scopul de a
explica şi a anticipa comportamentul, poate face
inferenţe despre statusul mintal al celorlalţi.
Koyama, 2005
• Arii cerebrale implicate in TOM: cortexul cingulat
anterior, sulcusul temporal posterior, joncţiunea
temporo-parietală, polul temporal
 Sarcinile vizuo-spatiale

 Subiecţii cu TSA excelează în anumite sarcini vizuo-

spaţiale fapt care este atribuit discriminării perceptuale.

 Există o diferenţă semnificativă între cei cu TSA versus

lotul de control, privind modul în care obţin informaţia,
urmărind privirea sau gura interlocutorului

 Indivizii cu TSA prezintă o traiectorie neobişnuită a privirii

sau o frecvenţă crescută a secuselor oculare
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
 Sistematizare = „a analiza, a construi un sistem, a
identifica regulile, legile de funcţionare”;
 Empatie = „abilitatea de a înţelege ce simte, ce gândeşte
celălalt sau de a avea un răspuns emoţional”;
 Teoria Minţii = este parte din empatizare, a te pune în
locul celuilalt, a-i citi gândurile;
 Mentalizare = formă a activităţii mintale imaginative care
ne permite să percepem şi să interpretăm
comportamentul uman în termeni de status mintal
intenţional: nevoi, dorinţe, sentimente, credinţe, scopuri,
obiective şi motive;
 „Mind-blindnes” = orbire socială, incapacitatea de a citi
mintea celuilalt;
 „Mind-reading” = citirea minţii celuilalt
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
Genotip specific
Alterarea funcţiei şi a structurilor cerebrale
Hipersistematizare Hipoempatizare
 Creşterea senzitivităţii senzoriale  „Mind-blindness”
 Preferinţe pentru sisteme simple  Dificultăţi de comunicare socială
 Rezistenţă la schimbare
 Comportament repetitiv
 Evitarea situaţiilor complexe
 Reducerea generalizării
 Interese „plictisitoare” şi obsesie pentru
sisteme
 Tendinţa de a sistematiza situaţiile sociale
 Afectare crescută a limbajului şi deficit de
învăţare
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
• Mecanismele sistematizării:

• Teoria sistematizării pleacă de la ideea că toţi oamenii au

acest mecanism al sistematizării dar acest set diferă ca
nivel de la individ la individ.

• La cei cu TSA acest set al mecanismelor sistematizării

este foarte ridicat.
Baron Cohen, 2005
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
• Analiza: simpla observare a input-urilor şi output-urilor este
înregistrată într-o manieră standardizată la cel mai mic nivel al
detaliilor;
• Operaţiunea: se va efectua o modificare la nivelul input-urilor
iar modificarea apărută la nivelul output-ului va fi înregistrată;
• Repetiţia: aceeaşi operaţiune este repetată de mai multe ori
pentru a testa dacă se obţine acelaşi pattern între input şi
output;
• „Law derivation”: se va formula o lege a patternului: dacă „X”
(operaţiunea) apare, „A” (input) se modifică în „B” (output);
• Confirmarea/neconfirmarea: dacă acelaşi pattern al input-
operaţie-output se obţine ca fiind adevărat în toate cazurile,
atunci legea se menţine. Dacă o singură dată nu se respectă
legea, atunci ne întoarcem la fazele 2-5 care trebuie repetate
ducând la modificarea legii sau la o nouă lege.
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
Nivelul 1:

• aceste persoane au un grad mic sau zero de sistematizare

şi ca urmare se pot adapta uşor la schimbări rapide;
• nu interferă cu abilitatea lor de a socializa;
• nu au o precizie prea mare pentru detalii atunci când
lucrează cu informaţii structurate;
• se pot adapta uşor la „agentive change”;
• este o provocare pentru ei să se descurce cu legile unui
sitem „non-agentive”.
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
Nivelele 2 şi 3:
• mare parte din populaţie are interes pentru legile
sistemelor „non-agentive” şi între acestea există
diferenţe de gen;
• mare parte dintre femei au un nivel 2 al SM;
• cei mai mulţi bărbaţi au un nivel 3 al SM;
• femeile se pot descurca mai uşor cu „agentive change”
decât bărbaţii de exemplu: la testul citirii unei hărţi sau la
rotirea unui mecansim, bărbaţii au un Coeficient de
sistematizare mai bun decât femeile.
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoematizarii
Nivelul 4:

 corespunde indivizilor la care nivelul de sistematizare este

unul înalt – au trăsături de spectru autist.
 Oamenii de ştiinţă prin definiţie au SM peste limită, au
un scor mai mare decât oamenii obişnuiţi la Autism
Spectrum Quotient (AQ).
 Matematicienii au cel mai înalt scor dintre toţi oamenii de
ştiinţă.
 Părinţii copiilor cu TSA au SM deasupra mediei şi sunt
descrişi ca fiind „broader phenotype”.
 La nivelul 4 ne aşteptăm ca persoana să fie talentată la
înţelegerea sistemelor cu o variaţie moderată a legilor.
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
Nivelul 5: Sindrom Asperger (SA)

• pot cu uşurinţă să sistematizeze sistemele guvernate de

legi cum ar fi calendarele sau mersul trenurilor.
• au performanţe la un nivel normal sau mai mare la
testele intuitive fizice sau la analiza geometrică;
• pot sa atingă nivele ridicate de cunoştiinţe în domenii
cum ar fi matematica, fizica, informatica;
• au o minte exactă atunci când este vorba de artă şi
atenţie pentru detalii
 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
Nivelul 6-8: SM are un nivel de:

• 6 la persoanele cu Autism înalt funcţional (AIF)

• 7 la cei cu Autism cu funcţionare medie (AFM )

• 8 la cei cu Autism cu funcţionare scăzută (AFS)

 Teoria hipersistematizarii si a
hipoempatizarii
• de ce persoanele cu TSA nu preferă schimbarea şi apar ca
fiind rezistente la schimbare.

• preferinţele pentru sisteme cu un grad mic al

probabilităţii schimbării (precum matematica, repetiţia,
obiectele care se învârt, rutina, muzica, maşinile),

• de ce devin dizabilitaţi atunci când se confruntă cu

sisteme complexe sau mai puţin guvernate de legi
(precum comportamentul social, conversaţiile, emoţiile
altor persoane sau ficţiunea) din moment ce acestea nu
pot fi sistematizate cu uşurinţă.
 Teoria extremului creier masculin

• TSA reprezintă o formă exagerată a dezvoltării tipului

perfect de gândire masculină.

• Asperger şi Kanner erau de acord în acest sens, credeau

chiar că tulburarea nu apare la fete înainte de pubertate
şi că AI este o dezvoltare extremă a creierului masculin.

• „Personalitatea autistă are o dăruire pentru abilităţi

logice, abstractizare, gândire precisă şi formulări precise
şi pentru investigaţii ştiinţifice independente”.
 Teoria extremului creier masculin

• Această dezvoltare este atribuită genetic şi mediată

hormonal – testosteronul

• Diferenţele între sexul masculin şi feminin sunt uşor de

observat încă din primele luni de viaţă:
• fetele vorbesc mai devreme decât băieţii;
• femeile activează mai multe arii cerebrale la sarcinile
verbale decât bărbaţii;
• bărbaţii, spre deosebire de femei activează doar
cortexul drept la sarcinile spaţiale;
 Teoria extremului creier masculin

• la naştere emisfera dreaptă este mai mare la bărbaţi iar

corpul calos este mai mare la sexul feminin, dimensiunea
lui fiind corelată cu inteligenţa verbală;

• testele de imagerie cerebrală arată la sarcinile verbale-

rimă că bărbaţii activează numai emisferul stâng (aria
Broca în special) iar femeile activează atât emisferul
stâng cât şi cel drept;

• diferenţele de lateralitate explică de ce mai mult bărbaţii

nu şi femeile prezintă deficienţe verbale după un
accident cerbral al emisferului stâng.
Baron Cohen
 Teoria extremului creier masculin

• Conform teoriei Extremului Creier Masculin personale cu

TSA nu sunt capabile să fie empatice cu cei cu care
relaționează. Ei au un creier de tip masculin deci pot cu
ușurință să sistematizeze dar nu pot interacționa cu alte
persoane și nu pot să reacționeze adecvat la emoțiile
altora.

• Această structurare de tip cognitiv a persoanelor cu TSA

poate afecta capacitatea lor de discriminare și de fapt
afectează în general procesul de învățare (Liu 2010).
 Afectarea functiilor executive

 Conceptul de Funcţii executive reprezintă un termen

„umbrelă” pentru
 planificare,
 memorie de lucru,
 controlul impulsurilor,
 inhibiţie
 flexibilitate cognitivă
 iniţierea şi monitorizarea acţiunilor
 Lobul frontal este responsabil de procesarea acestor
funcţii.
 Afectarea functiilor executive

• Afectarea funcţiilor executive în Autism este evidentă în

comportamentele pervazive precum preferinţa pentru
ritualuri, stereotipii motorii, manierisme.

• La testul de sortare al cărţilor Wisconsin, utilizat frecvent

pentru a determina flexibilitatea, copiii cu TSA au un
număr crescut de erori pervazive, la fel ca şi la testul
„Tower of Hanoi” folosit pentru a determina planificarea
 Afectarea functiilor executive

Solilocvia copiilor cu TSA în timpul efectuării sarcinilor

specifice pentru funcţii executive apare mai ales în timpul
rezolvării unor sarcini dificile. Solilocvia se pare că este
folosită de copilul cu TSA pentru normalizarea
performanţelor executive.
• un intrument original apărut în lumea socială a copiilor
cu TSA;
• un instrument pentru gândire;
• are rolul de auto-organizare internă;
• rol de autoreglare cognitivă sau comportamentală;
• reprezintă o legătură între lumea socială şi lumea mintală
proprie copilului cu TSA
 Teoria coerentei centrale

• O altă teorie cognitivă care încearcă să explice TSA este

scăderea coerenţei centrale.
• Aceasta se referă la scăderea abilităţii globale de
procesare a informaţiilor şi în particular o creştere a
capacităţii de procesare a detaliilor.
• Acest pattern al abilităţii de procesare este reflectat de
manifestările clinice din TSA precum şi de performanţele
crescute ale persoanelor cu TSA de a acorda atenţie
detaliilor.
• Ariile specifice de interes ale acestor persoane reflectă
nivel crescut de concentrare asupra detaliilor.
 Teoria coerentei centrale

• La subiecţii cu TSA s-a observat o activare mai mare a

ariei occipito-temporale ventrale şi o scădere a activării
în ariile corticale prefrontale.

• Acest tip de activare sugerează creşterea procesării la

nivel senzorial şi descreşterea procesării la nivelul
cortexului prefrontal, regiune responsabilă de integrarea
holistică a informaţiei senzoriale
 Neuronii in oglinda

• TSA este caracterizată prin deficitul în imitaţie, limbaj

pragmatic şi teoria minţii.

• S-a studiat supresia undelor μ la un lot de 10 copii cu

Autism Inalt Funcţional şi un lot de control. Concluzia
studiului a fost că în lotul de control supresia undelor μ
apare la mişcarea propriei mâini dar şi la observarea
acestei mişcări facute de către o altă persoană, în timp ce
la copiii cu Autism Inalt Funcţional supresia undelor μ se
obţine doar la mişcarea propriei mâini.

• Disfuncţie a neuronilor în oglindă la indivizii cu TSA

 Teoria lumii intense
• propusa in 2010
• hiperfuncția circuitelor neuronale datorită
hiperconectivității-hipereactivității-hiperplasticității
neuronale
• modificări la nivelul cortexului prefrontal și amigdalei
• la nivel de neocortex: hiperperceptie, hiperatentie,
hipermemorie => comportamentul idisoncrazic, atenția
exagerată pentru detalii și abilități particulare într-un
domeniu restrâns și comportament stereotip
• la nivelul sistemului limbic: hipermotionalitate, frica =>
retragere sociala, emotii inadecvat exprimate
• lumea obisnuita va fi perceputa ca intensa, fragmentata
si aversiva
Teorii psihosociale

• Leo Kanner – teoria deficitului innascut al contactului

afectiv
• influenţele psihogenice: părinţi reci emoţional, detaşaţi,
obsesionali, care şi-au crescut copiii într-o atmosfera
rigidă, fără caldură afectivă, ducând, în final, la
„îngheţarea emoţională a copiilor autişti”.
• este rezultatul unei traume afective, mame „negative”,
ostile, care nu-şi doreau copilul cu adevărat.
• Bruno Bettelheim consideră că originea „Schizofreniei
copilăriei” se găseşte în atitudinile materne şi în reacţia
copilului care trăieşte o ameninţare permanentă. Autorul
a comparat viaţa grea a acestor copii cu cea a
prizonierilor din lagărele de concentrare.
Teorii psihosociale

• Aceste teorii ale anilor ‘50 – ‘60 au condus la reacţii

contradictorii între clinicieni, iar, pe de altă parte, a creat
confuzie şi multă culpabilitate la părinţii care creşteau
astfel de copii şi care sufereau deja fără a înţelege cauza

• Părinţii copiilor cu TSA raportează un nivel mai crescut al

stresului decât părinţii copiilor cu o dezvoltare tipică
Teorii psihosociale

• aceşti părinţi au un risc mai mare pentru a dezvolta

Depresie şi alte tulburări psihice decât ceilalţi părinţi
datorită următorilor factori:

• severitatea simptomelor copilului (afectează direct şi

indirect părintele);
• toţi membrii familiei sunt direct afectaţi;
• s-a constatat o scădere a indicatorilor de „well being”,
a optimismului şi a „self efficacy” in familiile cu un
copil cu TSA
Conceptul de recompensa/pedeapsa

• Jessica Gilloly se întreba în 2008 ce este mai bine „să laşi

copilul să plângă sau să îl iei în braţe?” („Cuddling vs
Coddling , Secure vs Spoiled”)

• Recompensa - valoarea pozitivă pe care un individ o

atribuie unui obiect, comportament sau unei stări
interne.

• Recompensele induc: învăţarea, comportamentele de

apropiere şi trăirea emoţiilor pozitive;
Conceptul de recompensa/pedeapsa

• Recompensele sunt considerate în general mai eficiente

decât pedepsele pentru întărirea comportamentelor
pozitive;
• Rolul recompenselor (simbolice, sociale sau materiale)
se bazează în mod direct pe modificările
comportamentelor şi în mod indirect pe proprietăţile
senzitive ale recompenselor
• Atât suprastimularea cât şi substimularea sistemului de
recompensă determină modificări pe termen lung de
neuroplasticitate, care se pot manifesta în diferite
tulburări psihopatologice
Conceptul de recompensa/pedeapsa

• Neuroplasticitatea ca şi proces adaptativ, stă la baza

funcţionării normale a creierului iar în cazul copiilor care
primesc recompense frecvente este dependentă de
această informaţie.

• Modificările educaţionale ce se impun la aceşti copii vor

aduce modificări şi în procesul de neuroplasticitate

• Baza neurobiologica a recompensei - structuri cerebrale

localizate în special la nivelul sistemului limbic, structuri
interconectate printr-o reţea neuronală complexă
Conceptul de recompensa/pedeapsa

Schultz, Nature Reviews Neurosci., 2000

Conceptul de recompensa/pedeapsa

 Sistemul limbic (creierul emoţional) - reglarea

emoţională şi în formarea memoriei emoţionale, este
locul unde îşi au originea reacţiile umane fundamentale
dar şi nevoile vitale şi dorinţele cum ar fi: alimentaţia,
răspunsul la agresiune, reproducerea;
 Creierul are circuite care recompensează aceste funcţii
vitale cu senzaţii de plăcere. Între structurile sistemului
limbic există o reţea neuronală complexă;
 Modul în care această reţea este conectată şi aranjată
creează abilitatea de a învăţa, de a se adapta şi motiva
Conceptul de recompensa/pedeapsa

• în procesul de luare de decizii abilitatea de a alege între

acţiuni competitive este cheia cogniţiei umane, alegerile
sunt asociate sau nu cu recompense şi cu creşterea
comportamentului de risc.
• Oferirea timpurie a numeroase şi frecvente recompense
copilului, produce dificultăţi în dezvoltarea şi
funcţionarea sistemului de recompensă prin scăderea
valorii subiective a recompensei
• Un aspect important al impulsivităţii este preferinţa
pentru recompense mici şi imediate în locul celor mai
mari şi amânate („soon and short” versus „late and
long reward”);
Conceptul de recompensa/pedeapsa

 Prin deficitele principale (neuroanatomice, neurochimice

şi neuropsihologice), copilul ajunge să nu îşi poată amâna
obţinerea recompensei (vrea „acum şi aici”) toleranţa la
frustrare este foarte diminuată , nu au răbdare;

 Prin scăderea valorii subiective a recompensei, copilul

are nevoie de recompense intense (mai frecvente şi mai
multe) pentru a obţine şi menţine emoţionalitatea
pozitivă produsă de recompense;
Teorii biologice

• Ipoteza: TSA este un sindrom cauzat de multiple condiţii

care afectează SNC

• Argumente:
• asocierea cu intârzierea mintală într-o rată mare
• incidenţa crescută a epilepsiei
• existenţa rubeolei congenitale sau a fenilcetonuriei,
care se pot asocia cu Sindromul autist.
Teorii biologice

• nivelul serotoninei în ariile cortexului cerebral mai scăzut

comparativ cu lotul de control iar nivelul serotoninei
plachetare mai ridicat

• alterare a receptorilor de serotonina

• rolul important al serotoninei in dezvoltarea precoce –

migrare neuronala, diferentiere celulara, formarea
retelelor neuronale

• administrarea SSRI – atenuarea unora dintre simptome

Ipoteze neurochimice

• Serotonina
• Dopamina – hiperactivitate, stereotipii
• GABA
• Opioide endogene: encefaline, endorfine
• Oxitocina
Ipoteze imunologice

• Evidentierea neuroinflamatiei la copiii cu TSA

• Nivel crescut de citokine

• Alterarea nivelului de imunoglobuline

• Boli autoimune – autoanticorpii materni

traverseaza bariera feto-placentara
Ipoteze psihofarmacologice

• Cresterea activitatii dopaminergice –

hiperactivitate, stereotipii

• Cresterea serotoninei

• Dereglarea secretiei de opioide

Ipoteze toxicologice
• modificărilor cognitive la copii expuşi la Metilmercur încă
din perioada intranatală;
• efectele neurotoxice ale metalelor grele: Al, Pb şi Hg şi TSA;
• susceptibilitatea copiilor la substanţele toxice din mediu;
• neurotoxicitatea mercurului şi bariera hematoencefalică în
TSA;
• mecanismele stresului oxidativ la copii cu TSA;
• deficite ale excreţiei metalelor grele la părinţii copiilor cu
TSA;
• reducera capacităţii de detoxifiere şi stresul oxidativ la copii
cu TSA;
• anomalii ale metabolismului transmetilării / trans-sulfurării
şi hipometilarea ADN –ului la părinţii şi copii cu TSA.
Ipoteze toxicologice

• Biomarkerul porfirina
• Biomarkerul trans-sulfurarii
• Biomarkerii inflamatiei/stresului oxidativ
• Biomarkerii hormonali – testosteronul
• Biomarkerii disfunctiei mitocondriale
• Biomarkerii genetici
Ipoteze toxicologice
Baron-Cohen și colaboratorii au găsit o corelație invers
proporțională între nivelul de testosteron fetal și:
• frecvența cu care este susținut contactul vizual la
vârsta de 12 luni;
• volumul vocabularului la 18 și 24 luni;
• calitatea relaționării sociale la 48 de luni;
• capacitatea de a empatiza la vârsta de 48 și 96 luni.

Relatia direct proportionala intre nivelul testosteronului si:

• interesele stereotipe la 48 luni;
• capacitatea de sistematizare la 96 luni;
• performanța la Embedded Figures Test la 96 luni.
Metilarea AND-ului
Disfuncţia metilării ADN-ului reprezintă o modificare
posttranslaţională a ADN-ului care orchestrează o varietate
de disfuncţii, incluzând:

• diferenţierea celulelor;
• expresia genelor;
• structura cromatinei nucleare;
• expresia genelor imprintate;
• inactivarea cromozomului X.
Alti factori implicati in TSA
• factori ante si perinatali
• greutatea mică la naștere (sub 2500g),scor APGAR
mic (sub 6 sau 7), prematuritatea, cezariana
• greutate mică pentru vârsta gestațională
• hemoragiile uterine pe perioada sarcinii
preeclampsia, iminența de avort, diabetul
gestațional, sindromul de distress respirator la
naștere
• hiperbilirubinemia, prezentația pelviană, vârsta
înaintată a părinților, fumatul pe perioada sarcinii,
antecedente de boli psihice în familie.
Alti factori implicati in TSA

• rolul stresului oxidativ

• stres psihosocial gestational

• afectarea ovidativa rezultata din stresul emotional
• oxidarea acizilor nucleici corelata cu anxietatea si
tensiunea emotionala
• catecolamine si cortizol
• administrarea glucocorticoizilor in timpul sarcinii –
cresterea susceptibilitatii la moartea celulara
Alti factori implicati in TSA

• rolul timerosalului

• anomalii placentare

• varsta parintilor – varsta mamei > 35 ani si varsta

tatalui >40 ani
Concluzii

Etiologia TSA este multifactoriala

Studiile arată că TSA implică:

• modificări anatomice la nivelul creierului;

• modificări ale funcţionării reţelelor neuronale;
• anomalii ale reglării proceselor ontogenetice.
Concluzii

• evaluarea semnelor precoce

• evaluarea reţelei funcţionale şi structurale prin
neuroimagerie şi studii de neuropatologie
• identificarea căilor moleculare şi proteice care
mediază dezvoltarea limbajului normal şi
anormal, interacţiunea socială, achiziţiile
cognitive şi motorii.
• iulianadobrescu@yahoo.com