Sa intelegem diferentele de

comunicare si abilitatile de
comunicare functionala a
copiilor cu autism


Deficitele de comunicare
ale copiilor cu TSA
Toti copiii cu TSA au anumite dificultati
de comunicare
Pe urmatoarele 3 arii de deficite
Relatii sociale
Comunicare
Comportament
Intarziere in dezvoltarea limbajului
expresiv in tulburarea autista
50% dintre prescolarii cu autism sunt
nonverbali
Diferente de
comunicare in TSA
Deficiente la nivelul abilitatilor de
conversatie

Folosirea repetitiva a unor expresii sau
limbaj si prozodie idiosincrazice (manierisme)

Utilizarea deficitara a comportamentelor
nonverbale
Probleme de comunicare si
de comportament
Deficiente in comunicare = comportamente
neconventionale
Crize de furie (tantrum) cand au nevoie
de ajutor
Agresivitate ca sa evite
Non-complianta, nesupunere atunci
cand nu inteleg
Imbunatatirea comunicarii functionale =
reducerea comportamentelor problematice
/ neconventionale!!!
Modelul ABC
Comportamentul (inclusiv
comportamentele de comunicare) este
influentat de antecedente si consecinte

A ---------------------- B --------------------------- C
Antecedent Comportament Consecinta
Functiile
comportamentului
De obicei un comportament are una
din urmatoarele doua functii pentru
individ:

1. Obtinerea accesului la o intarire
2. Evadarea sau evitarea unei pedepse
Comunicare?
A B C

Unui baiat ii este sete;
merge la frigider
Isi ia un suc,
Il deschide,
Il bea
Nu-i mai
este sete
Nu, baiatul a reacionat contextului.
Nu a reacionat la cerina unei persoane..
Comunicare?
A B C

Unei fete ii este sete;
O vede pe mama
Merge la mama;
Ii spune Vreau suc.
Mama ii aduce un suc.
Fata bea sucul
si nu-i mai este sete.
DA: Fata si-a directionat comportamentul inspre o persoana
(nu a reactionat contextual). O alta persoana a mediat intarirea
(directa).
Comunicare?
A B C

Un copil sta in
scaunul de masina.
Mama conduce.
Copilul vede un avion.
Arata inspre avion
si spune avion
Mama zambeste
si spune:
Da , avion.
Esti foarte istet!
DA: Copilul si-a directionat comportamentul inspre o persoana
(nu a reactionat contextual).
O alta persoana a mediat intarirea (sociala).

Ce este comunicarea
functionala ?
Comunicarea care are loc intre doua
persoane
Intarirea este mediata de catre o alta
persoana
Rezultatul este o recompensa directa
sau sociala
Functionala = cu un anumit scop pentru
subiect
Comunicarea functionala
si autismul
Daca o persoana cu TSA nu este
recompensata prin feedback social, care este
posibilul efect asupra dezvoltarii comunicarii
functionale?
Daca o persoana cu TSA nu a invatat ca o alta
persoana poate oferi recompensa dorita, care
este posibilul efect asupra dezvoltarii
comunicarii functionale?
Daca o persoana cu TSA are un istoric de intariri
ale comportamentelor neconventionale si nu a
invatat moduri conventionale de comunicare,
care este posibilul efect asupra
comportamentului?
Comunicarea functionala si Autismul
inalt Functional / Sindromul Asperger
Indivizii cu TSA inalt functionali au o
comunicare functionala deficitara:
Lipsa abilitatilor necesare INITIERII unei
conversatii intr-o modalitate prin care sa-si
asigure o intarire
Lipsa abilitatii de a finaliza independent
instructii complexe
Ambele deficite conduc inspre lipsa
accesului la potentiale recompense
(directe sau sociale)
Roluri in comunicare
Cand cere si comenteaza, subiectul
este difuzor/vorbitor
Atunci cand urmeaza instructiuni,
subiectul este receptor
Abilitati de vorbitor si
abilitati de receptor
Ambele sunt roluri foarte importante in
comunicare
De obicei, ambele sunt afectate in
autism
A nu se neglija niciuna
Rationament de
grup.
Ecolalia este comuna in cazul copiilor
cu TSA, dar este aceasta comunicare?
Este suficient ca o persoana sa aiba
achizitionat limbajul ca sa fie in masura
sa comunice adecvat?
Poate o persoana care este non-
verbala sa comunice bine?
Forma vs. funcie
Comportamentele de comunicare au
forme variate
O cerinta (functie) are urmatoarele
forme:
A indica ceva anume
Angajare intr-o actiune
A da o imagine
A denumi verbal un obiect
Metode si strategii de
evaluare
Evaluarea comunicarii functionale
presupune observarea unor combinatii
dintre comportamentele subiectului si mediu
Trebuie luate in considerare atat FORMA cat
si FUNCTIA comportamentului, precum si
care anume sunt mai importante pentru
subiect
Cele mai bune strategii sunt observatia si
chestionarele
Abilitati de comunicare
functionala

Este importanta abordarea lor in cazul
tuturor elevilor cu TSA
Reprezinta o parte critica a evaluarii
prescolarilor
Evaluarea observationala a abilitatilor de
comunicare functionala
Observatiile pot include:
Comportamente conventionale sau
neconventionale care sustin o intentie de
comunicare
Recompense potentiale (lucruri despre care
copilul ar fi motivat sa comunice)
Nivelul de prompt de care are nevoie copilul
pentru a urmari instructiuni simple
Tipurile de prompt folosite pentru a realiza
cerintele
Rezultate ale cercetarilor interventiei pe
comunicare in cazul subiectilor cu TSA
Functionarea limbajului este un
predictor puternic al diagnosticului de
autism (Ventner, 1992)

Un limbaj limitat la varsta de 5 ani este
un indicator puternic al unui handicap
sever la varsta adulta (Lotter, 1974;
Rutter, 1984)
Rezultatele cercetarilor,
continuare
O recenzie a cercetarilor recente arata ca
75-95% dintre copiii cu TSA pot dezvolta limbaj
functional atunci cand se folosesc interventii
pe limbaj specifice intr-un mod suficient de
intens (NRC, 2001)
Strategiile ABA au cea mai mare baza de
dovezi empirice in ceea ce priveste
eficacitatea acestor interventii (Ozonoff,
2003)
Rezultatele cercetarilor,
continuare
Utilizarea sistemelor vizuale poate promova
limbajul expresiv, nu il impiedica (Frost and
Bondy, 1994; Layton, 1988)

Exista dovezi limitate care sa sustina ca
sedintele de logopedie de 1-2 ori pe
saptamana duc la rezultate satisfacatoare
(Stone and Yoder, 2001)
Care sunt unele dintre implicatiile
practice ale acestor rezultate ale
cercetarilor?
Implicatii pentru o buna
practica
Specialistii ar trebui sa se bazeze doar pe
metodele de interventie dovedite stiintific si
sa adapteze metodele de interventie la
nivelul abilitatilor copilului precum si la
strategiile de invatare ale acestuia
Interventiile pe comunicare ar trebui
demarate imediat si sustinute sistematic,
folosind sedinte de invatare zilnice care sa
se desfasoare in medii variate si in raport cu
cat mai multe persoane


Rezultatele slabe ar trebui sa indice
abordari ineficiente in invatare si sa
semnaleze nevoia imediata de
reconsiderare a planului de interventie
al copilului (NRC, 2001)
Cele mai importante abilitati de
comunicare functionala:
Sa raspunda la instructiunile primite de
la ceilalti
Sa faca ceva
Sa aduca ceva
Sa astepte
Sa ceara
Sa ceara lucruri si activitati pe care si le
doreste
Sa ceara ajutor
Sa ceara sa iasa dintr-o situatie (pauza)
Comunicarea functionala:
Abilitatile vorbitorului
Cele mai importante abilitati
ale vorbitorului
Sa ceara
Sa ceara lucruri si activitati pe care si le
doreste
Sa ceara ajutor
Sa ceara sa iasa dintr-o situatie (pauza)
Sa afirme/ sa refuze / sa nege (da/nu)
Modelul ABA si a cere
Cererile sunt influentate de:

Antecedente: o dorinta pentru ceva
(stare de deprivare) sau dorinta de a
evada / evita ceva (un stimul aversiv)

Consecinta: accesul la itemul dorit sau
evitarea stimulului aversiv
Utilizarea modelului ABA pentru a
invata subiectul sa ceara
Avem un anumit nivel de control asupra
antecedentelor care declanseaza
comportamentul, chiar si
comportamentul de a cere
Prima data evaluati toate recompensele
posibile pentru copil dintr-o zi (evaluarea
motivatiei)
Chestionare de intaritori (recompense) sau interviuri
Evaluare formala a intaritorilor sau proceduri de testare a
intaritorilor
Observatie minutioasa
Fructificarea oportunitatilor
Identificati acele situatii in care copilul
poate fi deprivat de ceva anume in
mod natural
Insetat dupa joaca sau dupa ce a
mancat ceva sarat
Infometat chiar inainte de momentul
pranzului
Obosit la finalul zilei
Continuare
Identificati acele situatii care par
dificile sau aversive pentru copil
Schimbarile
Activitatile zgomotoase
Activitatile unde i se cere sa stea si sa
astepte
Fotografiati aceste oportunitati
pentru a preda abilitatile functionale
de solicitare
Ce ar trebui sa ceara?
Ii este sete =
Ii este foame =
Este obosit=
Urmeaza o schimbare pe care nu o
doreste=
Este prea mult zgomot=
Sta asezat de foarte multa vreme=
Concepeti oportunitati
Pregatiti si controlati antecedentele
pentru a creste motivatia
Pastrati recompense puternice departe
de copil, dar sa le poata vedea
Oferiti-i doar parte din ce are nevoie, dar
pastrati restul
Oferiti cate o portie mica
Creati nevoia de ajutor in sarcini
Porniti o activitate care ii place si opriti-va
Oferiti-i altceva decat cere chiar daca
stiti ce vrea de fapt
Forma: cum ar trebui sa
comunice?
Daca subiectul este ecolalic sau foloseste
propozitii fara functionalitate, ati putea urma
strategiile de comunicare verbala
Daca subiectul manifesta imitatie motrica
foarte buna si are abilitatile motorii fine bine
dezvoltate, ati putea urma limbajul semnelor
Daca subiectul este non-verbal, pre-verbal, nu
foloseste comunicarea in mod spontan sau ii
lipseste componenta de initiere a comunicarii
functionale, luati in considerare PECS
Afirmatie sau refuz
A B C

Vrei o
prajitura?
da
sau da din cap
Primeste
prajitura
Vrei muraturi?
nu
sau da din cap
Nu primeste
muratura si o
indepartati de tot
Forma da / nu
Poate fi invatata verbal daca
subiectul este ecolalic

Gesturile sunt mai usor de invatat si de
promptat si sunt intelese de ceilalti
Ia itemul (da) sau il indeparteaza (nu)
Da din cap
Comunicarea functionala:
cele mai importante
abilitati ale receptorului
Cele mai importante
abilitati ale receptorului
Sa raspunda la instructiunile primite de
la altii
Sa faca.
Sa aduca
Sa astepte.
Modelul ABA si
abilitatile receptorului
Antecedent: un stimul verbal (cererea din
partea emitentului) care specifica ce trebuie sa
faca subiectul

Comportament: Subiectul se angajeaza in
sarcina specificata de cerere (cuvintele
vorbitorului)

Consecine: recompensa sociala generala
Modelul ABA al
comportamentului receptorului
A B C

Profesorul spune
da-mi creionul
Elevul ii da creionul
Profesorul spune
multumesc.

Luand in considerare modelul ABC
pentru comportamentul receptorului,
de ce ar putea fi dificila insusirea
acestor abilitati de catre persoanele
cu TSA?
De ce sunt dificile abilitatile de
ascultare pentru persoanele cu
TSA?
De obicei, recompensele sociale nu sunt
foarte importante pentru persoanele cu
autism
Multe persoane cu autism relateaza ca in
cazul lor canalul auditiv este distorsionat
si ca informatia primita verbal e prea
rapida si greu de interpretat
Problemele de atentie, ale memoriei de
lucru si ale functiilor executive fac ca
instructiunile sa fie greu de urmat
Cum am putea schimba A-urile si C-
urile pentru a intari abilitatile de
ascultare?
A-urile: transformati-le in informatie
vizuala

C-urile: folositi acele recompense care
sunt valorizate de catre persoanele cu
TSA
Multumesc!