Am sa postez aici fisa, ea mai exista pe undeva pe forum, dar nu mai stiu unde: RASPUNS LA TERAPEUT LUCRUL COMFORM

DISCRETE TRIAL DATA SD - R - SR SD - se da clar fara echivoc, cu voce mai ridicata decat obisnuit, cu putere si siguranta, , decis, fara interferente si cuvinte de prisos. Stimulii si tokenii sunt prezentati clar si punctual cu spatii intre ei. Toate sunt prezentate cand copilul este pregatit de R. P - timing bun. Folosirea P adecvat cat mai putin intrusive, ce va conduce la R corect. Experienta in diminuarea P. Folosirea P adecvat itemilor masterati si folosirea P ce pot fi diminuate. R - este dat la 3-5 dupa SD. Atentie la reactiile colaterale comportamentului adecvat sau la reactiile alternative. SR - alegerea SR sa se potriveasca criteriilor de R stabilite sau sa se potriveasca copilului.. Sa fie date rapid dupa R. Sa se faca diferentierea SR potrivit cu R. SR verbal punctat.NU informative cu voce tare si clara dar nu aversiv. PUNCTE TARI: PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI: ORGANIZARE SI MAMAGMENT Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor. Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, in sitting si intre sittinguri. Planificarea sittingurilor inainte de parcurgerea lor. Managenent bun al tokenilor si stimulilor. Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri. Organizarea cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare). Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit. Notarea corecta la timpul potrivit si cat de precis se poate. PUNCTE TARI: PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI: REZOLVAREA UNOR ACTIUNI SPECIFICE Capacitatea de a face sitting cum s-a stabilit si notat in sedinta. Intelegerea obiectivelor. Urmarirea comportamentelor interferate. Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata. PUNCTE TARI: PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI: CREATIVITATE SI INITIATIVA Folosirea de SR diferite si creative. Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber. Cererea comunicarii cu copilul sub diferite forme creative. Investirea de energie in autocorectia comportamentala. Sa se gandeasca la comportamentul copilului si noi modalitati de invatare ale acestuia. PUNCTE TARI:

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI: RESPONSABILITATE SI DEVOTAMENT IN TRATAMENT Sa arate interes in tratament si in evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralel cu bunul lucru cu copilul. Ascultarea si implicarea la sedinte. Raport la sedinte al problemelor si succeselor. Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea feed-back-ului si aplicarea lui in tratament. Respectarea orarului. Ajungerea la timp la intalniri. Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi solutii. PUNCTE TARI: PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI: Cu aceasta fisa puteti urmarii coerent terapia, asteptarile dumneavoastra sant clare si puteti aprecia mult mai bine calitatile terapeutului avand in fata ochilor acest plan, in loc de o foaie alba pe care notati doar ce va sare in ochi, si din pacate in ochi ne sare in mod special ce nu se face sau nu se face bine. Ma adresez aici celor care fac ABA si va amintesc ca si pentru noi si pentru terapeuti este valabil tabelul de analiza : ANTECEDENT/COMPORTAMENT/CONSECINTA si noi si ei avem nevoie de Recompensa (cea sociala cred ca este foarte importanta), si noi si ei reactionam la stimuli comform experientelor anterioare. Daca te apuci de ABA supervizoarea fiicei mele spunea ca incepi sa vezi lumea prin niste ochelari marca ABA si greu ii dai jos de pe nas. Poveste si diagnostice peste ceva timp, marti plecam pe la medici de pe alte meleaguri, caci avem ceva probleme si trebuie sa incercam sa le rezolvam. ba in traducere inseamna analiza comportamentala aplicata si se refera la analiza autismului strict din punct de vedere comportamental ...este o abordare care se bazeaza in principiu si pe factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiilor de comportament fara o alta cauza biologica. Din acest punct de vedere comportamentele autiste se impart in doua mari categorii : comportamente in exces (autostimulare , automutilare , agresiune , hiperkinetism , istericale , comportamente obsesive sau asa numitele stereotipii ) si comportamente deficitare ( limbaj , abilitati sociale , abilitati de joaca , abilitati academice si abstractizari , abilitati de autoajutor si autoservire)...scopul terapiei este de a descreste comportamentele excesive si de a creste si modela comportamentele deficitare . ...terapia aba are doua sectiuni si trei etape : sectiunile se refera la metodele de invatare si ele sunt o sectiune care inseamna programe curente in care copilul este invatat pur si simplu niste lucruri (in cea mai mare parte aproape mecanic ) si sectiunea de generalizare in care aceste lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori ; etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele :1. etapa de pretratament care presupune o schimbare a comportamentului vis a vis de copil a familiei si mediului inconjurator si care nu reprezinta in fapt decat o ajustare comportamentala a copilului si preluare controlului asupra comportamentelor acestuia - in general etapa aceasta

este facuta de parinti in mediul familiar si se refera exclusiv la motivarea copilului sa isi dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea copilului de a mentine anumite comportamente negative...2. etapa de terapie in sine care are o multitudine de programe pe care am sa incep sa le insir aici cand am sa termin partea de teorie si care inseamna in fapt invatarea copilului o multitudine de cunostinte si dezvoltarea tuturor "comportamentelor deficitare" precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in programele curente ...3. ultima etapa o reprezinta socializarea si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului ; in general aceasta etapa apare dupa o anumita perioada de terapie (6 luni -2 ani) , perioada in care copilul a capatat destule abilitati de viata , sociale si de limbaj astfel incat in momentul in care este integrat intr-o gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii ... in acesta etapa copilul se duce la scoala/gradinita cateva ore pe zi insotit de un "shadow" (un tutore special pregatit pentru jobul asta) care il ajuta sa se integreze in comunitate iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si generalizarea cunostintelor .... ...intorcandu-ma la pura teorie si la comportamente ... in interventiile comportamentale exista trei modele de invatare care pot fi identificate : conditionarea simpla , conditionarea operationala si invatarea prin observatie. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente: 1. Antecedentele - care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia acest comportament (purtare) 2. Comportamentul (purtarea) in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent 3. Consecinta - care reprezinta consecinta pe care respectiva purtare/comportament a unui individ o declanseaza ulterior niste exemple vis a vis de inlantuirea de mai sus in viata de zi cu zi ar putea fi : 1.antecedent : telefonul suna - comportament : raspunzi la telefon - consecinta : o voce de persoana este la capatul firului 2. antecedent : parintele spune copilului sa curete camera sa - comportament : copilul face curat - consecinta : parintele il lauda si eventual il premiaza 3. antecedent : parintele atentioneaza copilul sa nu manance mancarea pentru ca este stricata comportament : copilul o mananca totusi - consecinta : copilului ii vine rau si o vomita ...pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele si cum opereaza acestea. astfel fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent ...adica daca telefonul suna si nimeni nu ne raspunde la capatul celalt al firului , dupa cateva incercari cel mai probabil ca o sa ignoram sunatul telefonului sau o sa-l scoatem pur si simplu din priza. In mod uzual acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedentactiune-consecinta) dupa care invatam oricare dintre noi din mediu. ...la modul practic si copii (autisti sau nu) invata dupa acelasi tipic ; singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul copiilor normali consecintele pozitive pot si si consecinte pur sociale care pe ei ii bucura pe cand in cazul copiilor autisti consecintele pozitive sociale (cel putin in prima faza) nu inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ca ei nu o inteleg ca atare. ... pentru a folosi aceasta succesiune in modul de invatare al unui copil autist s-a apelat la o tehnica care se numeste "discrete trial" (si pe care pe cuvant ca imi este greu sa-i dau o traducere cat mai aproape de realitate in limba romana ) ..."DT" este la modul concret

unitatea de invatare care utilizeaza teoria conditionarii operationale. Aceasta metoda de invatare este foarte des folosita in cazurile copiilor cu autism si alte dizabilitati de invatare. DT relationeaza direct cu conditiile de operare descrise mai sus si se compune din : SD ( CERINTA) - Raspunsul (comportamentul) - Consecinta (incurajarea sau premiul sau dezaprobarea care inseamna consecinta negativa sau asa numitele aversive) - aici este de subliniat ca prin prisma ultimelor adausuri la terapii ceea ce se numesc "aversive" sau consecinte negative nu prea mai sunt folosite urmarindu-se renuntarea la ele aproape in totalitate - personal sunt foarte de acord cu chestia asta cu un singur amendament : sunt momente in care anumite doze de "aversive" fac minuni ...si spun asta din experienta proprie si personala - o sa pun un post pe forum cum l-am invatat noi pe radu sa mearga la baie dupa ce timp de 5 ani radu a purtat pampers tot timpul si nu reuseam cu nici un chip sa-l facem sa se duca la baie din proprie initiativa . intorcandu-ma la DT : utilizand modelul de invatare DT putem : 1. comportamentele pot fi manipulate si schimbate lucrand intr-un mod sistematic 2. copilului ii poate fi foarte clar ceea ce urmarim si ceea ce se asteapta de la el astfel incat momentele de deruta si de frustrare sunt din ce in ce mai rare 3. consistenta si directia tuturor celor care intra in contact cu copilul si au valente de profesori pentru acesta poate fi aranjata in asa fel incat sa fie aceasi pentru toti si astfel copilul sa beneficieze cat mai mult . 4. colectarea de date astfel incat sa poti tine evidenta a ceea ce face si care sunt evolutiile copilului sunt extrem de usor de tinut pentru ca stii in fiecare clipa ceea ce copilul stie si ceea ce nu stie 5. progresele copilului sunt simplu de urmarit si de asemenea carentele unde trebuie mai mult lucrat ies in evidenta... Componentele discrete trial si amanunte despre acesta: 1. SD (discriminative stimulus) sau cerinta - Reprezinta instructiunea sau intrebarea adresata copilului de exemplu ce este asta? - este semnalul adresat copilului ca un raspuns este asteptat si ca premiul sau reinforcementul este disponibil - trebuie dat cu voce un pic mai inalta si mai autoritara decat vorbirea in mod uzual , mai ales in stadiile incipiente ale terapiei - nu trebuie adaugate alte cuvinte in momentul in care se da SD-ul .tendinta oricarui profesor (mai ales in cazul copiilor normali )va fi sa adauge in fata SD-ului si numele copilului de genul : Radu , ce este asta ? sau Radu , spune-mi te rog ce este asta ? .ambele variante sunt gresite ; desi este foarte dificil mai ales la inceput SD-ul inseamna doar ce este asta ? si atat . nici un alt cuvant nu trebuie adaugat pentru ca pentru un copil autist fiecare din cele trei exemple de mai sus este total diferit de celelalte desi pentru noi pot inseeamna cam aceleasi lucruri . - un SD nu trebuie niciodata repetat pana discrete trial nu s-a incheiat asta inseamna ca nu o sa repetam SD-ul de mai multe ori cu speranta ca la un moment dat copilul va fi atent la noi si va raspunde la o intrebare/cerinta pe care i-am repetat-o de 10 ori ; ideea este ca copilul sa raswpunda de la prima cerinta ( intodeauna discrete trial inseamna SD-Raspuns-consecinta si nu trebuie sa mai punem nici o intrebare pana nu a existat o consecinta pentru intrebarea deja pusa cu alte cuvinte am sa dau SD : ce este asta? , copilul nu o sa spuna nimic (asta

este raspunsul/comportamentul/actiunea copilului) si consecinta este ca ii spun un scurt NU si abia apoi dau din nou SD-ul ) - SD-ul trebuie stabilit dinainte si orice parinte/profesor trebuie sa foloseasca identic si la fel acelasi SD pentru aceasi sarcina nu se admite nici macar o mica modificare fata de SD stabilit de comun acord ( exista o singura exceptie care se intampla mai tarziu in cadrul generalizarii si in care copilul este invatat ca toate cele trei SD-uri de mai sus inseamna in fapt acelasi lucrur asta vine insa mult mai tarziu) 2. Raspunsul / Actiunea/ Comportamentul copilului - aceasta este raspunsul pe care copilul trebuie sa-l dea ca raspuns al unui SD si trebuie intodeauna sa fie precedat de SD si intodeauna urmat de o consecinta - raspunsul corect la un SD este stabilit inainte de catre cei care formeaza echipa de terapie a copilului (intodeauna si familia copilului) astfel , se va accepta ca raspuns corect acel raspuns pe care echipa considera ca copilul il poate da si nu este un subiect subiectiv lasat la latitudinea fiecarul profesor sau a celui care lucreaza in acel moment cu copilul este un lucru absolut obiectiv si este stabilit inainte chiar de a fi introdus o anumita cerinta (SD) in programul copilului - copilul are la dispozitie pana in 6-8 secunde ca sa raspunda daca raspunsul nu s-a incadrat in acest interval raspunsul nu se va lua in considerare ca fiind corect si se va inchide DT (discrete trial) si se va repeta SD-ul - nu trebuie aprobat nici un alt comportament in timpul cat trebuie dat un raspuns de exemplu comportamentele isterice sau autostimulatoare nu pot fi acceptate odata cu raspunsul fie el si corect. 3. Reinforcing Stimulus (Consecinta pozitiva) - aceasta este consecinta pozitiva care se intampla atunci cand copilul da un raspuns corect si poate reprezenta un premiu de orice fel ; in cele mai multe cazuri la copii autisti este foarte greu , mai ales la inceput , de asociat un premiu social ca o consecinta pozitiva si atunci se recurge la un premiu material fie el o bucatica de mancare ( o bucatica de mancare inseamna ca exemplu un tic-tac taiat in 4 sau 8 bucati sau un o farama de chips ) fie un premiu fizic ( gadilaturi , joaca sau orice ii face placere copilului ) reinforcementul este un lucru extrem de important pentru ca el este motorul si motivatia copilului de a invata lucruri noi mai ales in stadiile de inceput ale programului atunci cand el nu este motivat prin insasi dorinta de a invata lucruri noi ulterior copilul se automitiveaza de lucrurile pe care le invata si de asemenea devine din ce in ce mai dornic inclusiv de consecinte pozitive sociale (de exemplu de a fi aplaudat , de a i se spune BRAVO ,de a i se zambi , de a se juca cu cineva sau a fi luat in seama ) - reinforcementul urmeaza imediat dupa un raspuns corect ; nu trebuie sa existe nici o intarziere in a oferi copilului premiul , mai ales in fazele incipiente ale programului - astfel , aceste premii sau reinforcementuri vor avea ca si consecinta imediata cresterea unui anumit comportament si copilul va fi incurajat sa raspunda cat mai corect si de asemenea un anumit comportament de dorit va fi astfel incurajat sa apara cat mai des - este la fel foarte important ca un premiu stabilit pentru lectii sau in cadrul programului in general sa nu fie folosit decat in cadrul unui discrete trial pentru a mentine motivarea pentru premiul respectiv cat mai mare si a nu creea artificial o satietate pentru un anumit premiu. - La fel , este foarte important a avea in minte faptul ca fiecare copil este diferit si ca reinforcementurile sau premiile nu sunt aceleasi la fiecare copil ; ceea ce il place fiecarui copil in parte trebuie stabilit luand in considerare copilul respectiv si nu o chestie data

- Ceea ce mai trebuie luat in considerare in cazul reinforcementurilor este ca trebuie sa fie chestii simplu de dat si care sa se termine repede sau daca este vorba de mancare sa poata fi mancata si ingerata extrem de rapid astfel incat timpul din momentul in care este dat premiul (consecinta pozitiva) si urmatorul SD sa nu depaseasca 8-10 secunde maximum - De fiecare data cand este oferit un reinforcement material trebuie oferit si un reinforcement verbal de genul bravo , foarte bine sau orice altceva de acelasi gen astfel incat la un moment dat copilul sa asocieze orice bravo cu mandria de a fi facut un lucru bun ; asta trebuie facuta din mai multe motivatii printre care : in viata reala nimeni nu-i va oferi un premiu material pentru un raspuns corect si totusi el va trebui sa stie cand a raspuns corect ci cel mai probabil un bravo ; o a doua motivatie este ca pe masura ce programul se deruleaza se va renunta incet la reinforcementurile materiale si se va pune din ce in ce mai mult accent pe reinforcementurile verbale care vor fi asociate din ce in ce mai mult cu consecintele pozitive de ordin social. Un amanunt important este faptul ca reinforcementul verbal trebuie spus cu o alta tonalitate decat tonalitatea folosita la SD astfel incat copilul sa faca diferenta ; la reinforcementul verbal se va folosi o tonalitate teatrala si o voce extrem de fericita si tare. - Reinforcementul material nu trebuie dat in cantitati mari pentru ca desi o bucata mai mare poate creea o satisfactie mai mare a copilului pericolul de satietate pentru premiul respectiv si pierderea motivatiei sunt aproape certe - Din aceasi cauza a motivatiei reinforcementurile trebuie sa nu fie de un singur fel astfel incat pe parcursul unei zile o sa folosesc in mod aleator cel putin 4-5 feluri de reinforcementuri ( tic tac / chipsuri / napolitane / sticksuri / gadilaturi / o carte cu imagini etc.) - Exista mai multe tipuri de reinforcementuri precum exista si mai multe feluri de consecinte : pozitive (pentru a creste un anumit comportament si frecventa aparitiei acestuia )sau negative (pentru a scadea frecventa aparitiei acestuia ) precum exista reinforcementuri principale (care sunt reinforcementurile materiale la inceput) si reinforcementuri secundare (cum sunt reinforcementurile verbale/sociale la inceput ) . cel mai folosit Reinforcement negativ (sau consecinta negativa) este cuvantul NU astfel incat sa se creeze o consecinta negativa care se poate arata copilului fara a folosi consecinte negative materiale (asa numitele aversive) ; acest NU cu voce tare se va folosi imediat ce copilul da un raspuns incorect sau nu da nici un fel de raspuns ; se va folosi doar in momentul in care pentru o anumita cerinta suntem absolut convinsi ca copilul poate raspunde si stie raspunsul ; folosind NU il ajutam pe copil sa faca diferenta intre raspunsurile corecte si cele incorecte ; de asemenea folosirea lui NU ii face pe toti cei care intra in contact cu copilul sa fie consecventi in atitudinea lor in fata copilului si de asemenea il va ajuta pe copil sa isi creeze comportamentul necesar sa discearna intre corect si incorect ; acest NU trebuie spus tare si cu o voce neutra , cu foarte mult calm astfel incat copilul sa nu se sperie ci doar sa stie ca nu poate primi premiul ptr ca raspunsul sau a fost unul gresit Folosirea reinforcementurilor pozitive si negative este foarte importanta pentru ca sunt motorul de mers inainte al copilului . Ajustarea lor trebuie facuta incontinuu astfel incat sa ramana din punct de vedere motivational la fel de importante pentru copil . asa cum spuneam mai devreme programele de terapie comportamentala au trei parti : o parte initiala care se numeste pretratament , o parte de mijloc (si cea mai importanta) care este terapia propriuzisa sau programul curent si o parte finala a fiecarui program care se numeste generalizare... ...terapia incepe cu o perioada de cateva saptamani de pretratament ... aici nu exista un program concret de lucru , nu exista sittinguri si aproape totul este la "liber" ... ideea pretratamentului este aceea de a il invata pe copil ca exista "consecinte" placute si mai putin

placute si de a lua controlul practic asupra lui ... cu siguranta cei mai importanti oameni in cadrul pretratamentului sunt parintii si familia copilului pentru ca ei sunt cei care trebuie sa-si modifice complet comportamentul lor vis a vis de copil ... dupa un timp foarte scurt si copii vor reactiona la aceasta schimbare de comportament si isi vor adapta si ei comportamentul astfel incat sa le fie cat mai usor ... Poate ca termenul de a "prelua controlul" asupra copilului o sa li se para unora prea dur si unii o sa spuna : "ok , copilul meu face lucrul ala sau celalalt ..." ...ideea este ca copilul sa faca acel lucru nu doar din cand in cand si nu doar atunci cand are el chef ...si cu siguranta nu doar dupa ce ii repetam de 10 ori sa faca un lucru ....ideea este ca copilul sa "execute" imediat ce i s-a dat o comanda - unii iar o sa spuna ca parca este catel si il dresezi si de altfel nici nu sunt departe de realitate : in prima faza cam asta faci ...il dresezi - ideea este sa ii incurajezi comportamentele pozitive si sa ii descurajezi comportamentele negative. La modul practic , nimic nu mai capata ca urmare a unui planset sau unui semn ; noi ca parinti ne-am invatat "sa ghicim" cam ce ar vrea copilul din doar cateva semne pe care le face sau in functie de ceea ce face sa intuim cam ce anume ar vrea sau ce anume il deranjeaza si sa reactionam ca atare , respectiv sa il ajutam sa obtina ceea ce vroia ....este cel mai gresit lucru pe care il facem ...: desi nu pare cei mai multi dintre ei pot face o gramada de lucruri si cere o gramada de lucruri respectiv sunt apti de a deschide o cale de comunicare dar de foarte multe ori noi suntem cei care opturam calea respectiva ajutandu-i de fiecare data. Totul trebuie inceput de la capat si comportamentul nostru fata de ei trebuie sa fie unul in care ei trebuie sa dea ceva in schimbul ajutorui nostru ; astfel , in primul rand de fiecare data cand imi cere ceva am sa-i cer si eu ceva in schimb : ma ia de mana si ma duce sa-i dau apa - il pun sa-mi dea un lucru de pe masa (ideea este nu doar sa-l pun verbal ci sa-l si invat cum sa-mi dea lucrul acela de pe masa ajutandu-l fizic sa mi-l dea ) si imediat dupa ce a executat ceea ce l-am rugat ii dau o gura de apa...si continui schimbul - ii cer din nou acelasi lucru de pe masa si i-ar il ajut sa mi-l dea si iar ii dau o gura de apa ...si iarasi da' capo...si dupa ce fac chestia asta de 3-4 ori a cincea oara doar ii cer sa mi-l dea de pe masa si nu il mai ajut ...daca mi-l da primeste apa , daca nu mi-l da nu primeste apa. ... o sa fiti suprinsi cat de repede pot sa invete anumite lucruri ...la fel , nu va speriati de faptul ca o sa planga si o sa tipe ca nu ii dati apa ... iar voua o sa vi se smulga inima din piept cand o sa-l vedeti ....daca insa ati cedat o data ati pierdut tot ceea ce ati inceput sa lucrati ...mai mult decat atat , s-ar putea ca incapatanarea si tipetele/plansetele sa dureze ore ...in final insa toti cedeaza si executa ceea ce i-ati cerut sa faca ... cand insa executa din proprie initiativa ceea ce ati cerut aplaudati-l , spunetii bravoooo , bucurativa ca si cand ar fi rezolvat cea mai grea problema de matematica si datii din belsug ceea ce isi dorea ....poate fi prima batalie castigata ! ...incercati sa faceti acelasi lucru pentru aproape orice lucru pe care si-l doreste : nimic nu mai are voie sa capete gratis... si pentru fiecare comportament bun premiati-l si material si verbal din belsug ca sa-i intariti respectivul comportament .... Acelasi procedeu se aplica pentru comportamente negative .... niciodata nu trebuie sa obtina ceva daca are un comportament nelalocul lui ( si aici o sa vi se rupa inima ....dar cea mai sigura cale spre a ajunge acolo unde va doriti este sa nu cedati ) .... cel mai simplu mod de a scapa de un comportament isteric si de tipete este sa il ignorati ....COMPLET ! .... de cele mai multe ori cand nu obtine ceva il apuca plansul si tipetele si se tranteste pe jos ( cel putin asa facea radu) ... cam dupa 1-2 ore de plansete si istericale continui (in care noi il ignoram complet...ignor complet inseamna ca radu se zvarcolea pe jos si tipa si plangea la picioarele scaunului pe care eu stateam la masa si mancam si eu continuam sa mananc fara sa-i arunc macar o privire - numai eu stiu insa cum mancam si ce era in sufletul meu ) isi revenea si se oprea : in momentul in care 5 min nu tipa si se linistea incepeam sa-l bagam in seama si sa-i spunem : "bravo , foarte bine , radu nu mai plange ; radu este un baiat foarte bun pentru ca nu plange" ...daca o lua de la capat o luam si noi de la capat cu ignorul ....daca se potolea in

continuare ne jucam impreuna , etc. ..... una peste alta desi este cumplit de greu (mai ales prin prisma faptului ca toti cei care stau in jurul lui trebuie sa aiba acelasi tip de comportament ) este calea prin care el incepe sa se adapteze si sa-si schimbe comportamentul ....la modul practic insa totul va castiga ascultandu-va si comportandu-se frumos si dandu-va ceva in schimbul a ceea ce cere....puteti sa mergeti si mai departe si sa il obligati sa spuna cuvinte - la fel ,nimic nu i se da pana nu cere in cuvinte simple : apa , da - sunt unele din cele mai simple cuvinte dar si cele mai aducatoare de profituri din punctul lui de vedere ; la inceput nici nu este nevoie sa le spuna ca atare , este deajuns sa balmajeasca ceva care sa semene...radu la inceput spunea apa intr-un fel de tipat de genul "aaaaa..." si primea apa ....nu spunea - nu primea.... ceea ce pot sa va spun este ca dupa cam o luna de astfel de comportament din partea parintilor si a familiei in general toti copii (aproape fara exceptii ) se adapteaza ....cu siguranta o sa aiba un contact vizual infinit mai bun decat in acest moment si aproape sigur o sa auziti primele cuvinte sau macar incercari de cuvinte .... pana in acest moment toti copii (fara exceptie) pe care i-am cunoscut si a caror parinti au fost fermi pe pozitie si si-au schimbat comportamentul (nota bene : fara nici un fel de program curent sau terapie efectiva) au obtinut in mai putin de o luna progrese remarcabile ... .... in toate lucrarile de specialitate mai noi sau mai vechi sunt amintite asa numitele "aversive" care inseamna niste "consecinte negative" si care acum nu se mai folosesc pentru ca se considera ca nu mai este cazul ; de altfel in toate lucrarile noi , inclusiv in ultimele editii despre aba ale lui lovaas sau a oricarui altuia aversivele sunt scoase pentru ca se poate si fara ele si sunt considerate in cea mai mare parte destul de dure....in cele mai multe cazuri este intradevar o cruzime sa le folosesti ....in altele parerea mea este ca este absolut necesar . un exemplu de aversiv folosit pentru copii normali este bataia .... un alt aversiv folosit este atunci cand copiii isi sug degetele sau isi rod unghiile si li se pune boia de ardei pe degete ca sa fie dezvatati ...personal , mie imi repugna si nu le-am folosit niciodata dar ele exista fie ca eu vreau fie ca nu .... insa la radu am folosit si eu odata un "aversiv"....situatia statea cam asa : radu avea deja 5 ani si 4 luni si inca era cu pampers cea mai mare parte a timpului ! - pana la vre-o 4 ani si 8 luni statea cu pampersul cam tot timpul ...ulterior am incercat aproape totul .... bomboane si ciocolata la baie si o gramada de premii daca facea pipi la baie in loc de pe el , zile intregi de lectii in baie , dus la baie din jumatate in jumatate de ora ...etc ...practic , am cam incercat totul ... inclusiv ceea ce aparea in ultima editie a manualului lui lovaas despre aba unde trainingul de toaleta este un proces lung de cam 2 saptamani ... singurul lucru pe care l-am reusit a fost sa ii scoatem pampersul in timpul zilei si cine statea cu el il ducea in mod regulat la baie odata la cam o ora (moment in care facea sau nu in funtie de nevoile lui fiziologice)...daca insa uitam si nu ajungeam cu el la baie ...facea pe el . Practic daca vroiam sa iesim afara pentru un timp mai indelungat sau noaptea trebuia sa apelam la pampers cu siguranta sau la un schimb de haine in permanenta la noi . Toate astea pana am recitit primul manual al lui lovaas "the ME book " acolo unde in trainingul de toaleta apare un "aversiv"....ne-am sucit si invartit in jurul trainingului respectiv vreo 5 luni cu speranta ca o sa dea rezultate orice altceva .... in ce consta respectivul training : o zi petrecuta in baie cu copilul si joaca sau lectii ...si ca premiu orice suc care lui ii place in cantitati nemasurate astfel incat mai tot timpul sa-i vina sa faca pipi ... si dus in prima parte pe toaleta odata la jumatate de ora astfel incat sa faca de cel putin doua ori pipi acolo unde trebuie si premiat din belsug cu tot ceea ce isi doreste el de fiecare data si dupa aia pompat suc

in el si lasat sa faca pe el ....si in momentul respectiv (in care face pipi pe el) luat asa imbracat si pus in baie si pus dusul rece pe el 5-10 sec. ... dupa care scos din baie si schimbat .... si de la capat...- radu a luat in ziua cu pricina 4 dusuri de genul asta .... a doua zi s-a scapat o singura data pe el si iar a avut parte de un dus la fel ....si gata!....din acea zi radu nu mai poarta pampers nici macar noaptea ... nu s-a mai scapat niciodata pe el si de fiecare data cand ii vine (chiar daca suntem in masina sau intr-un loc public) ne spune :"vreau faca pipi"...si daca nu are unde in acel moment se abtine pur si simplu ; nici noaptea nu se mai scapa pe el - se trezeste , se duce la baie si apoi se intoarce singur inapoi in pat..... de atunci au trecut exact 4 saptamani si radu al meu se duce singur sa-si faca nevoile sau spune ca are nevoie ceea ce aproape ca nu mai speram noi parintii........este foarte adevarat ca zilele alea doua au fost cam de cosmar pentru toata familia - de altfel pe seara eu si sotia am fugit pur si simplu de acasa pentru ca ni se rupea inima si nu mai puteam suporta....dar am trecut si peste asta si ne-am vazut visul cu ochii : dupa 5 ani si 4 luni de pampers Radu face singur la baie !! acum o sa continui un pic despre reinforcement care mie mi se pare extrem de important si de ajutor intr-o abordare comportamentala a copilului... Reinforcementul sau premiile ideea reinforcementului este aceea de a creste frecventa raspunsurilor si comportamentelor corecte , raspunsurile/actiunile/comportamentele corecte fiind imediat urmate de consecinte pozitive immediate. reinforcementul reprezinta un fapt pozitiv care a urmat imediat dupa un comportament corect prin definitie reinforcementul corect adminsitrat va creste frecventa de aparitie a unui comportament daca frecventa comportamentului pe care noi vrem sa o incurajam nu creste folosind un anumit reinforcement (premiu) inseamna ca din punct de vedere al copilului respectivul premiu nu este destul de motivant , deci nu este (sau nu mai este) un reinforcer pentru el. reinforcementul in traducere ar trebui sa fie intaritorca definitie se diferentiaza de premiu prin faptul ca premiul se acorda ca urmare a unui lucru /actiune bine facuta dar care ulterior nu creste neaparat frecventa unui comportament .nu stiu daca m-am facut eu foarte bine inteles dar principial eu am sa-I spun in continuare premiu chiar daca nu este cea mai corecta exprimare Exista atat intaritori/reinforcementuri pozitive cat si negative trebuie retinut totusi ca orice intaritori cresc frecventa unui anumit fel de comportament (inclusiv cele negative cresc frecventa a nu face ceva ...) In general intaritorii pozitivi se refera la cresterea frecventei unui raspuns care este urmat de un eveniment favorabil /pozitiv astfel , intaritorii pozitivi pot fi considerati acel lucru placut care se intampla copilului urmare a unei actiuni/comportament/raspuns corect ; de fiecare data cand ne gandim la un intaritor trebuie sa o facem cu gandul la copilul respectiv si nu in general (din experienta personala pot sa spun ca ceea ce ii repugna baiatului meu mare , respectiv sa-l gadil si sa-l smotocesc pe radu il amuza teribil si il face sa fie in al noulea cer ).intaritorii pozitivi pot fi practic asa cum am spus orice atat material cat si social care ii fac placere copilului Intaritorii negativi se refera la cresterea frecventei unui anumit comportament prin dorinta copilului de a nu i se mai intampla un anumit lucru si anume respectivul intaritorul negativ

care se intampla de fiecare data dupa ce a executat o anumita actiune intr-un anumit fel .astfel , intr-o situatie in care copilul se va confrunta cu o situatie neplacuta urmare a unei actiuni a sa si reuseste sa evite situatia respectiva printr-un anumit comportament data viitoare aflat fiind intr-o postura asemenatoare va alege calea prin care va putea sa evite ca situatia neplacuta din punctul lui de vedere sa nu se mai repete. Ideea este ca acesti intaritori negativi sa duca catre o crestere a frecventei unui anumit comportament pe care noi incercam sa o facem .daca nu creste frecventa aparitiei respectivului comportament pe care noi o targetam inseamna ca respectivul intaritor negativ nu este de fapt intaritor negativ si din punctul de vedere al copilului.si ca sa dau cateva exemple diun viata de zi cu zi : parintele incepe sa tipe la copil (situatie neplacuta) sa-si stranga jucariile si copilul le strange (comportament) , parintele se va opri din tipat (intaritor negativ)astfel , o multime din comportamentele noastre ca si parinti pot deveni intaritori negativi pentru copii normali sau autistiun alt exemplu ar putea fi in felul urmator (acesta este un exempla pe care am sa-l dau aici doar ca sa subliniez cat de mult putem gresi in anumite situatii si cat de important este si comportamentul nostru vis a vis de copii : un copil plange si tipa langa un parinte si isi intinde mainile sa fie luat in brate (situatie neplacuta din punctul de vedere al parintelui pentru ca copilul plange) , parintele ia copilul in brate (actiune/comportament) , iar copilul se opreste din plans (intaritor negativ pentru parinte care se bucura ca a rezolvat o problema care il facea sa se simta prost, respectiv plasetele copilului ) partea cea mai proasta a intamplarii este ca foarte probabil atunci cand copilul va vrea din nou in brate va incepe din nou sa planga si sa tipe pentru ca el a primit la randul sau un intaritor pozitiv din partea parintelui atunci cand a plans a fost luat in brate .exista o vorba care spune ca orice invat are si dezvat ; nimic mai adevarat dar efortul depus pentru a dezvata ceva este infinit mai mare decat efortul si atentia depuse pentru a nu oferi copilului intaritori pozitivi in situatii de genul celei descrise mai sus. .de cele mai multe ori este preferabil sa se utilizeze intaritori pozitivi pentru cresterea anumitor comportamente si tot intaritori pozitivi pentru descresterea altora .asta nu inseamna insa ca nu va trebui sa fim atenti tocmai la folosirea intaritorilor negativi in mod nativ de catre copii si folosirea lor ca sa-si atinga targeturile pe care ei considera ca le au la un moment dat. de foarte multe ori din pacate cadem in plasa ...o sa imi permit sa divaghez un pic de la cursul firesc pentru a spune cateva lucruri referitoare la preterapie ... asta deoarece dupa discutiile fata in fata din ultimele saptamani cu cativa parinti am realizat ca sunt unii parinti care sunt foarte tentati de spune : " ok , cam asta fac si eu cu copilul ..." ....sau " hm , pai eu detin controlul copilului si el executa cam tot ce ii spun eu " ....din discutiile ulterioare insa am cam ajuns la concluzia impreuna cu parintii ca asta este mai mult ca sa ne linistim noi constinta decat ca sa vedem adevarul asa cum este el ... controlul asupra unui copil (autist sau nu ) este atunci cand executa toate sarcinile (pe care voi ca parintii stiti ca le poate executa si numai pe acelea ptr ca o raportare la alte sarcini pe care nu le stie indeplini nu are sens) de fiecare data cand cereti ca o sarcina sa fie indeplinita ... sau macar in noua cazuri din zece copilul indeplineste sarcina si nu doar din cand in cand atunci cand vrea el - poate ca este surprinzator dar cei mai multi din copii autisti (mai ales cei cu autism nu foarte sever) stiu exact ce ar trebui sa faca ca sa indeplineasca o sarcina si de asta si tentatia parintelui de a spune "hm , copilul meu stie sa faca asta"....realitatea este un pic diferita : copilul stie intradevar sa duca la capat o sarcina atunci cand in minim 80% din cazuri executa o sarcina din prima incercare.... pana atunci oricat ne-ar place sa credem ca stie, ramanem ancorati la capitolul "face atunci cand vrea el " ...zilele trecute o mama imi povestea cum lucreaza cu copilul dar ca la un moment dat(dupa doar cateva minute) copilul se plictiseste si refuza pur si simplu sa mai faca ceva sau pur si simplu pleaca de langa mama lui .... asta este una din cele mai mari greseli in modul de a vedea lucrurile ... pentru ca odata

ce copilul ne controleaza va invata atat si cand va vrea el .... posibilitatile reale de progres ale unui copil in cazul dat sunt minuscule ... la modul practic cel mai simplu mod este de a lua mai intai controlul asupra copilului ( (in cazul dat copilul ar trebui pur si simplu obligat sa nu plece si sa-si continue sarcina ajutat fizic de mama) ... desi s-ar putea sa ne lovim de multe tipete si istericale pe tema asta-cel putin la inceput in mod sigur- foarte repede copii se vor adapta si vor vedea ca este mai simplu sa execute sarcina sau macar sa incerce sa o faca decat sa incerce sa plece sau sa refuze sa o faca.... la fel , consecventa este o parte cumplit de importanta al acestei lupte de a lua controlul copilului ... una din greselile pe care le facem in mod uzual este aceea de a repeta de cateva ori (cateodata si de 10 ori ) o comanda pana cand copilul se hotareste sa faca ceva cu speranta ca odata macar copilul va fi atent si va executa .... cel mai simplu insa este ca pe de o parte sa ne asiguram atentia copilului inainte de a ii da o comanda si apoi a lucra cu copilul sa-mi raspunda de prima data....ultimul lucru este o chestiune de durata dar care porneste din aceasi preterapie si scopul acesteia - preluarea controlului asupra copilului ; odata acest lucru realizat salturile pe care copilul le va face la toate capitolele va fi infinit mai rapid .... la modul practic eficienta se dubleaza . Vorbeam un pic mai devreme despre consecventa : ... desi poate in foarte multe cazuri ne vine foarte greu sa nu cedam (fie si din motivul meschin sa ne lase in pace si sa nu-l mai auzim plagand sau tipand si sa ne putem vedea de treaba noastra) din diverse motivatii ca sa nu mai spun de mila nu asta este atitudinea care ii va aduce beneficii pe termen lung copilului . De asemenea cateodata ne punem problema de genul :" ok ...lasa ca ii fac placerea acum si asta este ultima oara" ...sau altfel de argumente interioare pe acelasi calapod ... pe masura ce trece timpul si copilul se invata ca la un moment dat cedati oricat de fermi ati fi la inceput copilul o sa-si prelungeasca tipetele si plansetele pentru ca el stie ca la un moment dat dvs o sa cedati ... cu cat o sa lungiti perioada in care cedati (spunand mai intai "nu" de o suta de ori ) cu atat copilul o sa prelungeasca si el perioada in care va plange sau va fi isteric pentru ca el stie ca in cazul 101 se poate sa cedati ....si atunci de ce sa nu incerce pana la limita ?!.... ... pana la capat totul tine de determinarea cu care priviti problema , de cat de mult va doriti ca copilul sa se schimbe si cat de mult alocati pentru acest lucru precum si de nivelul de consecventa pe care il adoptati - casandra a pus niste posturi pe forum in care am gasit zeci de tips & tricks in care poti sa-l fortezi pe copil sa initieze comunciare cu tine.... ... in postul de dinainte povesteam cateva lucruri despre intaritori negativi si pozitivi ....am sa reiau un pic subiectul si am sa incerc sa-l dezvolt pentru ca motivatia copilului pentru orice este una din cele mai importante arme pe care le avem : ... una din alte multe greseli pe care le facem in viata de zi cu zi , mai ales in cazul copiilor autisti este sa incercam sa-i ajutam sau sa "ghicim" ceea ce ii deranjeaza ... astfel , daca spre exemplu copilului ii este cald , sau este ud sau are o jena de orice fel , tentatia lui primordiala este sa planga ca sa ne faca atenti ca ceva il deranjeaza .... si noi ca niste parinti iubitori "vom ghici" de cele mai multe ori in cateva secunde care este problema si o vom rezolva ....asta este calea cea mai sigura ca data viitoare cand va avea o problema in loc sa ceara ajutor sa se apuce sa planga .... si trebuie avut in vedere ca sa il condamnam sa ne aiba tot timpul prinprejur ca sa "ghicim" ce problema are pentru ca oricne altcineva nu va stii cum sa se descurce ... cel mai simplu lucru de facut este acela de a nu cadea in plasa si de a'l forta pe copil sa zica ce il deranjeaza ..... si desi stim din prima clipa ce il deranjeaza cea mai ok atitudine ar fi sa-l ajutam sa ne spuna (acest spuna poate fi si o onomatopee apropiata de ceea ce stim noi ca ar fi problema) ce il deranjeaza si abia apoi sa reactionam in consecinta... acum am sa incerc sa impart intaritorii/reinforcementurile in categorii pe alte criterii...: exista intaritori primari - care mai sunt cunoscuti si ca intaritori neconditionati deaorece nu au

nevoie sa fie conditionati de un sistem de invatare ... ca sa ma exprim ceva mai simplu , intaritorii neconditionati sunt intaritorii pe care copilul ii asimileaza cu "placerea" fara a mai fi nevoie sa ii explicam ceva despre "premiul " respectiv .... in general intaritorii neconditionati/primary sunt placerile copilului din viata de zi cu zi ...cele mai uzitate reinforcementuri/intaritori sunt alimentele si bauturile ... ; trebuie avut in vedere si faptul ca acesti intaritori nu sunt neaparat intaritori tot timpul - spre exemplu daca un copil tocmai a mancat o masa copioasa sau tocmai si-a potolit setea este putin probabil ca orice inseamna bautura sau alimente o sa devina intaritori pentru el in acel moment...; in general intaritorii primari/neconditionati se folosesc foarte tare la inceputul unui program pentru ca sunt foarte usor de administrat si de asemenea pentru ca copilul va stii exact la ceea ce sa se astepte intodeauna insa intaritorii primasri folositi la inceput vor fi secondati de un intaritor secundar ... (intaritorii secundari sunt formati din premii sociale sau din premii fizice : expresii de genul "bravo " "foarte bine" , "excelent" si gadilaturi , rasete , imbratisari , etc) ... in general intaritorii secundari sunt intaritori pe care fiecare din copii invata sa le gaseasca placute de-a lungul timpului ... aceste doua feluri de intaritori/reinforcementuri se aplica impreuna mai ales la inceput pe principiul "cainelui lui pavlov" astfel incat ulterior renuntand la intaritorii primari sa capatam aceleasi rezultate si copilul sa fie la fel de motivat doar de intaritorii secundari pe care ii va asocia cu o placere ....(se poate intampla ca anumiti copii sa gaseasca motivant o parte din intaritorii secundari si in fapt pentru ei intaritorii secundari sa fie de fapt primari - in acest caz folositi intaritorii secundari/primari de genul gadilatului sau altor chestii pur fizice impreuna cu intaritori sociali de genul mentionat mai sus "bravo" etc....astfel incet , incet copilul va avea nevoie doar de inatritori sociali pe care este mai probabil ca ii va capata in mod uzual in societate decat un intaritor primar de genul mancare sau bautura pe care aproape sigur nu il va capata intr-o situatie de viata de zi cu zi... ... nu stiu exact cat de concret am fost dar sper din inima sa fii inteles macar in parte ceea ce am scris mai sus... ...ceea ce ar mai trebui spus si mie mi se pare foarte important este ca trebuie avuta mare grija cand si cum ne folosim de intaritori pentru a avea cat mai mare efect pe termen lung ....astfel , un raspuns aproximativ corect (chiar daca este departe de a fii ceea ce speram noi sa ajunga raspunsul respectiv ) mai ales daca este undeva la inceputul programului trebuie sa fie intarit din greu astfel incat copilul sa fie motivat foarte tare ; la fel , un raspuns mai departe de raspunsul corect dar totusi corect va fi premiat dar nu asa de tare ca un raspuns corect - aici toate lucurrile se fac "simtind" copilul si aportul parintilor este extrem de important ...cea mai corecta exprimare a toate de mai sus ar fi ceva de genul : trebuie din greu recompensat cel mai bun raspuns pe care il poate oferi copilul la data respectiva si trebuie recompensat mai putin orice raspuns care este sub posibilitatea din acel moment a copilului...de exemplu la un copil care abia acum invata sa vorbeasca si il fortez sa-mi ceara apa iar el va spune "aaaa..." il voi recompensa cat de mult pot astfel incat sa-l incurajez sa-mi spuna si data viitoare .... la fel , la un copil (poate fi acelasi copil dupa un interval de timp) pe care l-am auzit spunand corect "apa" nu am sa il mai recompensez asa de tare decat daca imi spune "apa " cel putin la fel de corect ca atunci cand l-am auzit spunand-o corect (de pilda daca imi spune "ap...")....daca imi spune din nou "aaaa..." desi eu stiu ca poate "ap..." sau "apa" fie am sa il premiez mult mai putin si am sa-i spun "hm , bine ...dar poti si mai bine" fie daca deja l-am auzit cu apa si el imi spune aaaa.... n-am sa-l premiez deloc si am sa-l pun sa spuna din nou... chestia asta se poate aplica la orice sarcina dar este foarte important ca toti cei implicati in ajutorul copilului sa stie tot timpul exact care sunt limitele acestuia ca nu cumva dintr-o eroare un parinte sa considere ca copilul stie asta si celalalt parinte sa accepte si mai putin pentru ca nu stie ca copilul poate executa cu succes o sarcina.... si viceversa este la fel de valabila ; asta inseamna la modul practic ca toti cei implicati , parinti , bunici , tutori , etc vor comunica tot timpul despre ceea ce face si ceea ce nu face copilul .... in caz contrar este foarte probabil ca copilul sa devina

confuz pentru ca lui ii este greu sa inteleaga de ce unu ii da bomboane si il gadila pentru ca a spus sau a afacut ceva si celalalt sau altii nu.... astea sunt cele mai importante lucruri despre reinforcing/intaritori ... tineti minte ca dvs trebuie sa obtineti de la copil totul sau tot ce poate da el mai bun si ca pentru asta el trebuie motivat extrem de mult .... acum am sa trec la un alt punct important din aba care se numeste "prompting" sau in traducere "ajutor" .... eu o sa ma refer la el cu prompting pentru ca asa mi-a intrat in vocabular si asa imi este cel mai usor . promptingul este modalitatea prin care il invatam pe copil sa indeplineasca o sarcina....il ajutam/prompt pe copil sa indeplineasca o sarcina si atunci intaritorul/recompensa poate fi data astfel incat copilul sa inteleaga ca a indeplinit sarcina cu succes. in general dupa cateva ajutoare in a indeplini o sarcina si dupa ce l-am recompensat pe copil de fiecare data pentru ca a indeplinit sarcina cu succes , copilul va incerca si el sa indeplineasca sarcina chiar si fara ajutor .... in momentul in care macar incearca sa indeplineasca sarcina (chiar daca nu o face corect ci doar incearca) copilul va trebui recompensat din greu pentru incercare astfel incat sa-l incurajam sa mai incerce ....mai ales la inceput marea majoritate a sarcinilor vor fi non-verbale si ajutorul/promptul in consecinta va fi tot non -verbal deci fizic ... astfel , marea majoritate a sarcinilor vor fi indeplinite in mod mecanic ... odata ce insa va fi recompensat pentru chestia asta copilul va intelege (si o sa fiti surprinsi cat de repede intelege) ca primeste o recompensa pentru sarcina pe care tocmai a executat-o si iincet , incet va introduce executia sarcinii respective in viata sa de zi cu zi .... ca sa aveti o imagine mai clara incercati urmatorul experiment simplu cu copilul (mai ales daca nu v-ati apucat sa faceti nici o terapie cu el ) : tineti in mana sau puneti pe masa ceva care stiti ca copilului dvs ii place extrem de mult (in principiu ceva de mancare ) si pe care sa fiti la fel de siguri ca copilul l-a vazut apoi luati un obiect despre care stiti sigur ca copilul nu stie ce este si puneti-l si pe el pe masa ... apoi asezati-va langa copil si ceretii : "arata-mi X (numele obiectului)" si in acelesi timp luati mana copilului cu mana dvs si puneti-o peste obiectul cu pricina si de fiecare data cand atinge obiectul cu mana lui datii o bucatica din mancare preferata ... continuati la fel de 6-7 ori : "arata-mi X" - mana dvs peste mana copilului atinge obiectul respectiv - imediat bagat in gura o bucatica din mancarea preferata ... daca veti incerca aceasi comanda a opta oara fara sa mai tineti mana dvs peste cea a copilului s-ar putea sa fiti suprinsi sa vedeti ca copilul va incerca sa atinga obiectul singur fara ajutor ... in momentul respectiv recompensati-l pe copil din greu ... aici este foarte important ca timpii sa fie foarte scurti : ati dat SD - "arata-mi X" si in momentul urmator duceti mana copilului sa atinga obiectul X apoi imediat ce mana a atins obiectul ii bagati in gura (nu ii dati in mana !!!!) o bucatica (o bucatica foarte mica care doar sa-l faca sa simta gustul ) din mancarea preferata apoi dupa alte 3-4 secunde repetati identic de la capat totul .... o sa fiti si mai suprinsi daca dupa un anumit interval de timp (poate fi ore sau zile) o sa-i cereti sa va arate sau sa va aduca obiectul X sa stie exact ce trebuie sa faca ...si sa astepte recompensa .... exact in acelasi fel se pot invata apropae toate obiectele .... asa incepe un program numit "receptive labels" si care are ca target ca copilul sa invete toate obiectele din jurul lui... am sa ma intorc acum la prompting/ajutor si la tipurile de promting ; in functie de ceea ce incercam sa-l invatam pe copil o sa folosim tipuri diferite de prompting in moduri diferite ... astfel se diferentiaza : 1)prompt fizic care este asa cum am aratat si in exemplul de mai sus modul cum il invatam pe copil sa execute o sarcina si in general se face cu mana noastra peste mana lui in cele mai multe cazuri ... 2) promptul demonstrativ sau imitativ este atunci cand executaa o sarcina pe care copilul va trebui sa o imite - in cazul dat in general copilul va trebui mai intai sa invete ceea ce este aceea imitatie ca sa poata avea un efect cat mai mare

imitatia sau promptul demonstrativ( Cel mai simplu mod de a il invata pe copil imitatia este sa se lucreze in tandem - cel care da SD , executa si sarcina in fata copilului iar un alt tutore/parinte sta in spatele copilului si il ajuta pe copil sa execute si el sarcina - de exemplu :cerinta/SD - "pune mainile pe cap" si in acelasi timp pun si eu mainile pe cap iar un tutore/parinte sta in spatele copilului si ii pune el mainile pe cap asa cum se face promptul fizic adica mana peste mana)...3) promptul/ajutorul pozitional se foloseste mai ales la inceputurile diferitelor programe si mai ales la inceputul terapiei si se refera la faptul ca "targetul" sau obiectul despre care vrem sa-l invatam pe copil se afla intodeauna foarte aproape de acesta (la indemana lui ).... 4) promptul/ajutor legatura cu o cunostinta deja avuta ... de exemplu incercam sa-l invatam pe copil culorile la modul verbal imediat dupa ce le-a inavatat la modul receptiv : in loc sa-l pun sa-mi spuna ce culoare are un obiect il voi pune sa faca ceva ce stiu sigur ca stie "atinge rosu" iar in momentul in care o face am sa-l intreb "ce culoare este ? " "rosu" ... cel mai probabil o sa fac un astfel de prompt verbal la inceput ... 5) promptul/ajutor verbal care are mai multe caracteristici si mai multe moduri de uzitare - in principiu o sa il folosesc cel mai des la fel ca si pe promptul fizic pentru a il invata mecanic (la inceput) un lucru pe copil .... exact ca in exemplu cu "arata-mi X" pot face la fel pentru numele unui obiect doar schimband SD - :"ce este ?" iar raspunsul va trebui sa fie "masina" .... in general prompturile verbale apar mai tarziu in programul copilului pe masura ce el incepe sa devina verbal si introducem in terapie programele verbale . De asemenea asa cum am spus exista si un alt mod de a folosi promtul verbal si anume acela de a oferi indicatii care sa-l faca sa ajunga la executarea corecta a sarcinii... este foarte important insa sa folositi acest fel de prompt verbal atunci cand o sa fiti destul de experimentati astfel incat sa nu daunati copilului... in caz contrar s-ar putea ca copilul sa astepte in mod constant de la voi un "hint" sau o "sugestie" pentru a isi indeplini sarcina....6) un alt fel de prompt/ajutor este cel de inflexiune verbala si se refera la faptul ca in momentul in care dam un SD putem sa subliniem verbal un anumit cuvant din propozitie , de exemplu : "arata-mi cana MARE !"..... mai exista o multitudine de prompturi/ajutoare de o gramada de feluri ca de pilda gesturi , aratat cu degetul sau cu ochii , etc...... pe masura ce dezvoltati abilitatile copilului o sa fiiti nevoiti sa folositi o multitudine de promturi diferite pentru ca sarcinile devin din ce in ce mai diferite. asa cum am spus "promptul" este calea prin care il invatam in fapt pe copil sa duca la bun sfarsit o sarcina ... in continuare am sa trec in revista cand folosim promturile la modul concret si de asemenea cateva reguli pentru promting : - folosim promptul/ajutor atunci cand introducem o sarcina noua sau un obiect nou pentru copil si atunci (asa cum am prezentat exemplul cu obiectul pe masa ) folosim promtingul de foarte multe ori una dupa alta (poate fi de 8-9 ori sau mai mult ) ... procedeul se numeste "mass promting" si experienta proprie imi spune ca este cea mai simpla cale de a invata pe un copil autist ceva. Este foarte adevarat ca este foarte mecanic si ca pare nenatural dar supriza vine mai tarziu cand aproape fara exceptie toate lucrurile care le-a invatat mecanic incep sa devina parte din viata lui si toate cunostintele acumulate intr-o prima faza mecanic realizam ca stie exact la ce anume ii folosesc . - in general un prompt se face imediat dupa ce sa formulat SD-ul sau in acelasi timp cu formularea acestuia.... in consecinta si in cuvinte mai simple cerinta si promptul sunt simultane sau urmeaza imediat una dupa cealalalta (nu exista timpi morti intre ele) - cand un raspuns la o cerinta a fost prompt/ajutat de foarte multe ori nu se renunta brusc la prompt ci se foloseste "pierderea de prompt"... ca sa fiu mai concret am sa incerc sa dau un exemplu : sa consideram ca ii dau copilului un SD de genul "pune mainile pe cap " si in acelasi timp cineva ii pune mainile pe cap mana peste mana la inceput (pentru primele 3-4 dati), apoi ii face prompt 1/2 ,adica ii pune mainile pe coate si ii ridica mainile fara a ii mai

pune efectiv mainile pe cap (alte 2-3 ori ) si apoi ii face prompt 1/3 , adica ii atinge doar coatele si ii le impinge un pic in sus ca sa ii dea un impus copilului si acesta duce sarcina singur pana la capat (inca 1-2 ori) si abia apoi il lasa pe copil sa execute singur sarcina ....la fel cel care a dat SD continua sa execute si el sarcina de fiecare data cand da SD-ul (adica sa isi puna mainile pe cap siesi) chiar daca copilul a ajuns sa execute singur sarcina si nu mai are nevoie de prompt din spate ... renuntarea la promptul de imitatie a celui care da SD se face doar dupa ce copilul executa singur sarcina fara prompt fizic din partea altei persoane si se face in acelasi fel in care s-a renuntat la promtul fizic ...adica putin cate putin... procedeul se numeste "fading prompt" ... - o alta regula se numeste NO-NO-PROMPT si se refera la momentul cand se foloseste promptul ... astfel , atunci cand copilul are o sarcina masterata si pe care nu o executa (nu conteaza motivatia ) se foloseste consecinta negativa "NU" de doua ori unde in prealabil s-au dat doua SD-uri si nu s-a raspuns la sarcina si apoi se foloseste un "prompt"... respectiv ii cer copilului ceva - SD : " arata-mi X" ... el nu executa (desi eu stiu exact ca stie pentru ca am consid4erat sarcina masterata) si atunci spun "NU" ... mai stau 3 secunde si apoi repet SD ....astept 3 secunde si el tot nu-mi raspunde si iar zic "NU" si apoi dau SD si imediat nu mai astept nici un raspuns ci fac direct prompt pe sarcina respectiva ...; copilul nu trebuie niciodata sa aiba mai mult de doua raspunsuri incorecte sau doua nonraspunsuri fara sa primeasca un prompt/ajutor .... dupa ce am facut "NO-NO-PROMPT" urmatoarea misacare este sa ii repet din nou SD si daca din nou imi da un raspuns incorect sau un nonraspuns(adica nu face nimic) reiau din nou acelasi procedeu "NO-NO-PROMPT" si daca nici la a saptea oara nu-mi raspunde corect la SD ma intorc si la sarcina respectiva trec din nou la "massiv prompt" pentru ca asta inseamna ca fie copilul nu a masterat ceea ce eu credeam ca a masterat fie pur si simplu a uitat si atunci trebuie sa consider ca sarcina cu pricina o iau de la inceput. (o sarcina/target se considera masterata daca copilul reuseste sa raspunda corect la 4 din 5 intrebari in doua sittinguri diferite la cateva ore distanta unul de celalalt)... - incercati ca de fiecare data sa folositi cel mai putin intruziv fel de prompt ; daca spre exemplu copilul stie sa imite este preferabil sa folositi promptul prin imitatie mai degraba decat un prompt fizic pentru o sarcina ... - incercati sa fiti atenti si sa "fade the prompt" atat cat de repede se poate in sensul in care sa incepeti intodeauna sa renuntati la promptul full dupa a treia sau a patra oara in felul descris mai sus... un ajutor full pe termen lung il va face pe copil sa devina depend in indeplinirea sarcinii de un prompt de la voi. - nu uitati ca atunci cand folositi "no-no-prompt" atunci cand ati facut prompt si l-ati ajutat sa execute sarcina sa ii dati si recompensa (fie ea si numai una de genul "bravo") pentru a il incuraja sa execute sarcina si a ii demonstra de fapt ca acela este raspunsul corect ; la fel intodeauna dupa un "no-no-prompt" dati un SD si lasati copilul sa incerce sa-l execute singur fara ajutor ... - asa cum am ami spus : daca faceti massive prompt atunci cand il invatati pe copil un task nou recompensati-l din plin ... recompensati-l mult mai putin la promptul de la "no-noprompt".... - daca copilul a avut nevoie la un moment dat de "no-no-prompt" pentru un anumit task , dupa ce ati verificat daca copilul poate executa sarcina respectiva imediat dupa "no-no-prompt" nu uitati sa verificati si mai tarziu (adica dupa macar 1/2 h) daca copilul stie intradevar sa execute sarcina sau nu - in cazul in care tot nu stie intorceti-va la masiv prompt pentru ca este clar ca copilul nu a masterat sarcina respectiva desi ati crezut altceva... - incercati sa evitati ajutoare inconstiente pe care le dati copilului , mai ales atunci cand introduceti sarcini/taskuri noi ... de exemplu evitati chestii de genul : "arata-mi masina" si voi va uitati insistent la masina in momentul respectiv .... copii in general si copii autisti in particular sunt profesori in a gasi ajutor inconstient in gestica dvs.... si asta este ok pe termen

scurt dar pe termen lung nu este bine pentru ca copilul va deveni dependent de "ajutoarele" inconstiente ale dvs chiar si atunci cand stie sigur ceva... am sa continui acum cu una din cele mai importante tehnici in aba care se numeste "shaping" sau mai pe romaneste "modelare" sau invatare prin modelare... este tehnica prin care se invata anumite comportamente care ar putea sa nu apara niciodata de la sine si nu au cum sa fie "intarite" si de asemenea nu au cum sa fie prompt/ajutate ....si nu putem sa ii invatam pe copii prin promptul simplu. Metoda asta se foloseste cel mai mult in cazul invatarii limbajului de catre copii care nu stapanesc verbalul sau copii care nu vorbesc de loc .... ideea este ca prin aceasta metoda vor fi intarite/reinforced orice raspuns similar cu raspunsul final (chiar daca este foarte departe de acesta ) si de asemenea pe masura ce terapia merge mai departe sunt intarite din belsug toate aproximarile succesive ale unui raspuns final astfel incat sa se ajunga incet incet la acel raspuns final . Ca sa fiu mai pragmatic am sa dau un exemplu ... si imi vin acum in minte cel putin cateva dar am sa incep cu cel pe care l-am mai dat : cand ne-am apucat sa-l invatam pe radu sa spuna "apa" (n.b. radu nu mai pronuntase acest cuvant niciodata desi stia ce inseamna si intelegea semnificatia cuvantului - pentru el semnificatia cuvantului "apa" la vremea respectiva insemna apa din sticla din care bea el apa) ... primul pas pe care l-am facut a fost sa il luam fata in fata de fiecare data cand vroia apa ,si ne aducea sticla cu apa sau ne lua de mana si ne ducea la locul unde stia ca este sticla cu apa , si cu sticla de apa la vedere pe masa sa-i dam SD-ul "spune APA"....(nu comentez despre perioada de la inceput unde nu vroia sa spuna nimic nici in ruptul capului si se trantea pe jos si plangea )la inceput refuza sa spuna ceva dar dupa cateva incercari succesive cand a vazut ca nu primeste orice altceva ar face a venit si momentul minune in care a incercat : a iesit ceva de genul "aaaaaahhhh...." dar a fost prima lui incercare de verbalizare pe tema data si imediat a primit si apa si bomboane si felicitari din plin ... ulterior ne-am pastrat obiceiul si deja stia ca atunci cand vrea apa (desi in continuare ne aducea sticla si ne-o punea in brate sa io deschidem) ca trebuie sa spuna ceva si ne spunea acel "aaahhh..." pana intro zi cand am mers mai departe si cu un pic de ajutor a iesit "aaaap"... iarasi o intreaga pleiada de bravo si intarituri de la apa pana la bomboane... ulterior a mai incercat sa spuna "aaaahhh..." dar pentru asta nici macar apa nu i se mai dadea ... trebuia sa incerce sa spuna "aaaap"... dupa ce am trecut si de stadiul asta am ajuns la "aapi"... si abia apoi la "apa" ... si noi ne-am continuat "shapingul" si am mers mai departe la "da-mi apa" .... la care am pornit de la "apa" - "d...apa" - "de apa" - "da apa"- "daaa apa" - "dam apa" si intr-un final am ajuns la "da-mi apa" ... practic ideea este ca trebuie exersat foarte mult in acest program de verbal imitation si premiata la inceput orice incercare de verbalizare ca mai apoi sa premiezi cel mai aproape raspuns de ceea ce ar trebui sa fie raspunsul final. Cele mai lungi si dificile cuvinte pe care radu le-a invatat prin metoda asta au fost "ciocolata" si "gradinita" ... De asemenea este o metoda excelenta ca sa invete sa pronunte corect niste cuvinte pe care le stalceste desi le-a invatat sensul si stie sa le si exprime intr-o anumita masura . o alta tehnica este cea numita CHAINING sau "intantuire" ; la fel ca si shapingul este folosita pentru a invata comportamente si lucruri care nu ar aparea de la sine si pe care din acest motiv este foarte greu sa le maresti frecventa . In general "inlantuirea" se foloseste pentru acele comportamente care presupun o imposibilitate de prompting deaorece sarcina dureaza prea mult sau este complexa. Deci ce inseamna in practica "chining/inlaintuire" : inseamna ca sarcina este taiata in sarcini mai mici in care il poti ghida pe copil si ajuta sa le duca singur la bun sfasit cu ajutorul promptingului. Spre exemplu o sarcina de felul acesta este "spalatul pe maini". Acesta presupune : 1. sa-si suflece manecile 2. sa dea drumul la apa 3. sa-si puna mainile sub apa si sa le ude 4. sa ia sapunul si sa-si dea cu sapun pe maini si sa puna sapunul la loc 5. sa frece mainile cu sapun 6. sa puna mainile sub apa si sa le frece 7. sa inchida apa 8. sa ia prosopul si sa se stearga si apoi sa-l puna la loc .... este imposibil de invatat un copil care

nu stie sa faca chestia asta dintr-o data ... si este improbabil ca incercarea de a il invata tot procesul (adica toti pasii )intreg va avea foarte mare succes... cel mai simplu este sa il invatati pas cu pas si sa-l premiati pentru fiecare pas reusit ( in principiu tinut de capul lui un copil autist care nu a mai facut asta niciodata ar trebui sa invete cam o sarcina la 2-3 zile ceea ce se cheama ca in principiu cam in doua saptamani ar trebui sa invete sa se spele singur pe maini de la cap la coada). cateva reguli generale pentru "inlantuiri" : - fiecare sarcina complexa este infinit mai usor de invatat daca este despicata in cateva etape simple si invatate acele etape prin prompting - primul lucru care trebuie facut este analiza fiecarei sarcini si impartirea acesteia pe etape cat mai simple de invatat prin prompting fizic sau imitativ ( de notat ca si aici ca si in restul cazurilor la prompting se renunta gradual pentru fiecare etapa in parte) - intaritorii/reinforcerul este oferit copilului pentru fiecare etapa parcursa - ideea este ca de fiecare data cand il invatam o sarcina sa incepem sa avem un singur "task/tinta" iar restul sa ii facem pur si simplu prompting cu intaritor/premiu ... asta inseamna ca pe masura ce copilul incepe sa inteleaga ce are de facut eu voi renunta incet la promting doar pentru una din etape in timp ce celelalte le voi parcurge in continuare cu copilul ajutandul sa le faca . eventual atunci cand copilul a invatat sa execute toate etapele incep sa renunt la reinforcementurile/intaritorii intermediari si ii ofer premiul doar la terminarea completa a sarcinii. chaingul/inlantuirea poate fi de doua feluri : inlantuire inainte (cu exemplul de la spalatul mainilor ) si inlantuire inversa (care este cel putin la fel de importanta) .... la tehnica "inlantuirea inversa" se apeleaza atunci cand un task este greu de inteles de copil si ideea este sa ne ajutam de dorinta copilului - de exemplu vrem sa-l invatam pe copil sa se joace cu un trenulet pe sine .... chainingul invers inseamna ca mai intai o sa-l punem pe copil sa impinga trenul pe sine (cu sina deja facuta si cu trenul deja facut si pus pe sine) apoi o sa dam trenul jos de pe sina si o sa il invatam pe copil prin promting sa il aseze pe sina si abia apoi o sa incepem sa desfacem sina si sa il invatam pe copil cum se asambleaza sina ... la fel ca la primul fel de inlantuire nu o sa purcedem la o etapa pana cea dinainte nu este masterata . avantajele inlanturii/chianingului sunt evidente si incep prin faptul ca astfel copilul va executa mult mai usor o etapa dintr-o sarcina si va fi ferit de frustrarile imposibilitatii executarii unei sarcinii complexe ; un alt avantaj este dat de faptul ca toti tutorii/parintii pot sa se puna de acord asupra etapelor si acestea se pot face la fel de la promting la premiu de catre toti cei implicati ; orice sarcina complexa poate fi despicata in etape si invatat in felul asta mult mai eficient si mai usor .... singurul dezavantaj ramane acela ca la anumiti copii desi acestia invata si mastereaza fiecare etapa in sine nu reusesc sa puna etapele cap la cap si execute sarcina complexa decat foarte greu. Ceea ce mai este de subliniat este diferenta intre shaping si chaining si anume ca in timp ce la shaping am sa premiez fiecare raspuns care se apropie de raspunsul corect intr-o anumita perioada mai apoi am sa renunt la premierea aceluiasi raspuns odata cu un raspuns mai aproape de raspunsul final care a aparut .... adica in cuvinte mai putine am sa premiez cea mai buna aproximare pe masura ce ea apare in cazul shapingului iar in cazul chainingului am sa premiez fiecare etapa . Cam astea sunt tehnicile de invatare in cadrul aba ... si in fapt astea sunt principiile de invatare. Toate astea insa se refera la tehnici de invatare din punct de vedere a copilului . In cadrul procesului de invatare insa apar si alte cateva tehnici si principii ... toate din prisma

profesorului dar care sunt foarte importante daca nu la fel de importante ca si tehnicile de invatare despre care am vorbit pana acum . Astfel , procesul de invatare are urmatoarele tehnici : - mass trials care inseamna in fapt exercitii repetate toate avand acelasi target ceea ce inseamna ca veti repeta acelasi SD de mai multe ori. - antrenament discriminatoriu - random rotation care inseamna rotirea stimulului intr-un mod aleator care sa nu ii permita copilului sa se foloseasca decat de ceea ce stie si nu de prompturi . mass trial ... care inseamna exercitii repetate pentru rezolvarea aceleasi sarcini si care inseamna ca dati repetativ acelasi SD ( aici este de amintit ca nu trebuie repetat SD unul dupa altul si ca exercitiul inseamna SD-actiune/nonactiune - consecinta si da' capo ) ideea este ca nu va schimbati intrebarea sau sarcina la care se lucreaza ; intodeauna se foloseste mass trials atunci cand introducem un lucru nou (adica un nou target - acest target poate fi si invatatul numelui unui obiect ) ; la momentul initial toate exercitiile sunt cu prompting astfel incat copilul sa invete ce are de facut (mass promting) ; ulterior promptingul este retras gradual pana la momentul in care copilul poate executa sarcina fara prompt/ajutor. Imediat dupa ce renuntam la promting copilul trebuie sa execute corect sarcina in 4 cazuri din 5 si atunci pot sa consider ca respectiva sarcina este masterata. sa consideram de exemplu ca icnercam sa-l invatam pe copil sa ridice mainile sus si ca SD va fi "ridica mainile sus" ... 1. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full) premiati-l din plin 2. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full) premiati-l din plin 3. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor full) premiati-l din plin 4. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2) premiati-l din plin 5.SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/2) premiati-l din plin 6. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3) premiati-l din plin 7.SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (cu prompt/ajutor 1/3) premiati-l si mai tare 8. SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor ) premiati-l extrem de mult si material si social si verbal 9.SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor ) premiati-l extrem de mult si material si social si verbal 10.SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor ) premiati-l extrem de mult si material si social si verbal

11.SD - ridica mainile sus raspuns - copilul va ridica mainile sus (fara prompt/ajutor ) premiati-l extrem de mult si material si social si verbal ..... cam asa ar trebui sa arate un "mass trials "...aici este de subliniat ca toate astea pot fi facute intr-un singur sitting sau pe parcursul a mai multor sittinguri sau chiar pe parcursul unei intregi sesiuni in sittinguri separate ; de asemenea mai trebuie spus ca fiecare copil este diferit si ca in timp ce unii copii vor avea nevoie de 5 full prompt altii o sa aiba nevoie doar de 2 si asa mai departe .... voi sunteti singurii in masura sa decideti si sa "simtiti" copilul si nevoile lui si capacitatile lui...inainte de a trece insa la urmatorul exercitiu trebuie intodeauna ca sarcina introdusa sa fie masterata .... adica nu am sa introduc un target nou pana in momentul in care nu a masterat un target ca cel din exemplul de mai sus ( exemplul de mai sus este luat din programul "receptive instructions " si inseamna "instructiuni de executat non verbal " ) .... asta inseamna ca nu am sa introduc nici un target nou de acelasi gen sau in acelasi program pana in momentul in care nu il mastereaza pe cel deja introdus ... asta nu inseamna insa ca nu am sa introduc targeturi noi in alte programe (fiecare program in parte are alt fel de cerinte)..... la fel , nu va speriati ca copilul se va plictisi si nu va mai raspunde ... la inceput este foarte posibil sa se intample asta dar ulterior o sa invete ca nu se poate altfel si aici ne intoarcem din nou la fermitate si consecventa.... am auzit parinti care din diferite considerente (in afara multor altora cele mai uzitate argumente ale parintilor au fost ca "se plictisea " cu un singur exercitiu sau ca "poate mai mult") au introdus simultan mai multe exercitii pe aceasi tema sau apropiate ..... inclusiv noi am facut asa la inceput pana ne-a "civilizat" cineva (cei din uk mai precis) ... in principiu ambele argumente pe care le-am amintit aici spuse de parinti sunt partial adevarate dar nu iau in consideratie anumite lucruri .... referitor la "plictiseala" revenim la ceea ce am mai spus si anume la controlul asupra copilului ... atat timp cat face lectii copilul nu are voie sa se plictiseasca (sau in alte cuvinte este dreptul lui sa se plictiseasca dar trebuie sa execute sarcina pe care am dat-o) ... atat la gradinita cat si mai tarziu la scoala (mai ales la una normala) nu o sa il intrebe nimeni daca s-a plictisit sau nu si plictisit sau nu tot va trebui sa raspunda la fel ca si ceilalti copii... ; referitor la "poate mai mult " (si noi am introdus mai multe targeturi in aceleasi programe simultan din acest considerent) este doar o iluzie ca asa va asimila mai repede .... invatate una cate una eficienta este maxima .... noi neam imbunatatit eficienta cu vre-o 400% din momentul in care am schimbat metoda .... concluzia este ca targeturile/sarcinile se introduc doar una cate una si numai dupa ce cea introdusa este masterata introduc una noua... si masterat consider atunci cand imi indeplineste macar 4 din 5 (sau 9 din 10).... acum am sa incerc sa spun cateva cuvinte despre trainingul pentru discriminare care iarasi face parte din tehnica tutorelui/profesorului/parintelui....se refera la faptul ca atunci cand incepe un nou program si noi vrem sa-l invatam lucruri noi copilul nu stie nimic despre ele si de la invatarea mecanica la un moment dat il vom invata (indirect) sa discearna .... imi este foarte greu sa explic ce vreau sa spun fara sa incerc sa dau un exemplu : am sa iau ca exemplu programul "receptive labels" care este un program prin care il invat pe copil obiectele ... sa consideram ca incep prin a incerca sa-l invat obiectul "masina"... deci el va trebui sa invete ca obiectul acela cu 4 roti se numeste/este "masina"... in prima faza am sa pun masina singura pe masa si asa cum am aratat mai inainte am sa fac exercitii (mass trials) ... SD- "atinge/arata-mi masina " - ACTIUNE - copilul atinge masina cu mana (cu prompt) - CONSECINTA (materiala + verbala + sociala) .... dupa ce copilul ajunge la punctul in care in orice pozitie de pe masa pun masina el executa sarcina urmatoarea faza este sa mai pun ceva pe masa - in general am sa pun pe masa un obiect neutru (foarte diferit ca aspect de masina si despre care

nu am de gand sa-l invat pe copil in viitorul apropiat) ... de pilda o carte ....am sa o iau din nou de la inceput cu mass trials (deci si cu mass promting) cu masina si cu cartea pe masa targetul meu ramanand masina (cartea o ignor pur si simplu ) .... atunci cand si aceasta etapa este trecuta si copilul poate arata masina de pe masa atunci cand pe masa se mai afla un obiect copilul este pregatit sa treaca la faza urmatoare .... Pana in acest moment noi nu stim daca copilul a invatat ca obiectul respectiv se numeste masina sau doar atunci cand il aude pe tutore/parinte ca spune ceva el stie ca trebuie sa atinga masina .... si aici trecem la etapa urmatoare si anume introducerea celui de al doilea target ... al doilea target/obiect trebuie sa fie ceva complet diferit de primul adica diferit de masina .... sa luam ca exemplu o cana de lapte ... in prima faza vom proceda la fel ca la masina la inceput adica vom pune cana singura pe masa si vom face mass trial (cu mass prompting) , apoi vom aduce pe masa inca un obiect neutru (poate fi tot cartea sau un alt obiect total diferit de cana ; aceste obiecte care sunt pe masa si nu sunt targetul/tinta noastra se numesc "distracteri")si la fel vom face mass trials (cu mass prompting) pentru noua situatie (cana + carte) si atunci cand a invatat sa arate cana vom trece la faza discriminarii ... in faza asta vom introduce pe masa in loc de carte masina initiala dar noi vom avea ca target in continuare cana (adica o sa il intrebam numai despre cana si niciodata despre masina).... totul se face din nou cu mass trials (si mass promting) .... cand a trecut si a masterat si etapa asta se trece la etapa urmatoare care inseamna "RANDOM ROTATION". Pana in acest moment copilul a invatat sa atinga la cerere atat masina cat si cana dar pe fiecare dintre ele doar in anumite conditii... acum vom trece la faza finala in care copilul va invata sa faca discriminarea efectiva intre masina si cana .... inainte de a exemplifica am sa scriu cateva cuvinte despre "random rotation" pentru ca mi se pare extrem de important : random rotation inseamna rotire a stimulilor intr-un mod aleator astfel incat sa il invat pe copil sa faca diferenta intre diferitele targeturi/tinte pe care eu incerc sa-l invat ; pentru ca acest lucru sa se intample aceste targeturi si toate exercitiile trebuie sa fie pisate sistematic ....si acum am sa trec direct la exemplu pentru ca consider ca va fi mai usor de inteles : punem atat masina cat si cana pe masa si incepem : SD - atinge cana - full prompt SD - atinge cana - 1/2 prompt SD - atinge cana -1/4 prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge masina - full prompt SD - atinge masina - full prompt SD - atinge masina - 1/2 prompt SD - atinge masina -1/4 prompt SD - atinge masina - fara prompt SD - atinge masina - fara prompt la acest stadiu copilul ar trebui sa inceapa sa se dumireasca si sa aiba o idee despre discreminarea obiectelor ... urmatoarea faza ar arata cam asa : SD - atinge cana - 1/2 prompt SD - atinge cana -1/4 prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge masina - 1/2 prompt SD - atinge masina -1/4 prompt SD - atinge masina - fara prompt SD - atinge masina - fara prompt

...si din nou schimbam ordinea si de asemenea il ajutam din ce in ce mai putin : SD - atinge cana -1/4 prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge cana - fara prompt SD - atinge masina -1/4 prompt SD - atinge masina - fara prompt SD - atinge masina - fara prompt ... la urmatoarea schimbare copilul ar trebui sa fie capabil sa execute corect sarcina la oricare din cele doua cerinte (SD-uri) fara nici un fel de prompt/ajutor...si daca ati ajuns pana aici cu siguranta a incepout sa poata face discriminare intre obiecte ... ca sa fiti siguri va trebui sa repetati de cateva ori "random rotation" fara prompt ca sa va asigurati ca a inteles despre ce este vorba ... este de notat aici ca este bine ca de la un stadiu incolo va trebui sa aveti in vedere ca ei sunt extrem de buni la capitolul "repetitii" si sa faceti schimbarile de obiect absolut aleator ...adica intrebati de doua ori despre cana si apoi o data despre masina si iar de trei ori despre cana si numai de doua ori despre masina si tot asa....nu le alternati una si una sau doua si doua pentru ca copii sunt buni la prins clenciuri ....de asemenea trebuie sa aveti in vedere ca obiectele trebuie miscate in permanenta pe masa astfel incat ele sa nu ramana in acelasi loc si copilul sa nu faca altceva decat sa va arate stanga si dreapta sau sus si jos ...si pozitia lor pe masa va trebui sa fie aleatoare ca sa nu existe tipicuri ....si voi sa va asigurati ca copilul a invatat intradevar.... ... ca o concluzie : orice nou sarcina de orice fel din orice program trebuie intodeuna introdusa la fel ....mass trials (cu mass promting) si apoi random rotation cu o sarcina/obbiect deja masterat o alta tehnica folosita pentru a ajuta copilul sa discrimineze si sa ne asiguram ca invata corect o sarcina este cea numita exercitii prelungite...sau expanded trials ....tehnica asta consta in a introduce dupa mass trials (cu mass promting ) pana la 8 comenzi (gradual) pe care stie sa le execute cu succes si pe care le folosim ca "distracteri".... multe din aceste tehnici se folosesc cu ceea ce se numeste target masterat sau sarcina invatata... iar criteriile pentru a considera un target masterat sunt cam urmatoarele : - un target se considera masterat daca indeplineste cumulativ urmatoarele criterii si anume copilul este capabil sa discrimineze respectiva sarcina/task/obiect(si sa o duca corect la bun sfarsit) fata de altele de acelasi tip in acelasi program si daca este capabil sa faca random rotation cu sarcina respectiva si cu altele similare. - pentru ca un target sa fie considerat masterat trebuie ca targetul respectiv sa fie dus la indeplinire in proportie de minim 90-100% de catre copil in doua sesiuni diferite ca timp : dimineata - dupaamiaza sau dupaamiaza- dimineata ... reducerea comportamentelor inadecvate aproape tot ceea ce am descris pana in acest moment se refera la tehnici de marire a frecventei unor comportamnete pe care noi le consideram ok si dorim sa se repete ... la autisti sunt insa si comportamente pe care am vrea sa le scadem frecventa de aparitie pentru ca nu sunt cele mai fericite comportamente ... cu siguranta foarte multi dintre noi ar vrea sa limiteze comportamnte de genul istericalelor (cu sau fara motivatie reala ) sau a fluturatului mainilor .... Exista cateva metode pentru a reduce comportamentele inadecvate. In general aceste metode se aplica doar in anumite cazuri si anumite conditii ; de aceea este foarte important sa vedem

ce anume dorim noi in fapt sa obtinem in urma reducerii frecventei unor anumite comportamente ... si ca sa obtinem ceea ce vrem ar trebui sa ne stabilim targeturile ... in general atunci cand stabilim ca un comportament este inadecvat o facem mai mult intuitiv decat stiintific ... insa putem urma cateva reguli simple pentru a stabili care sa fie targeturile noastre la capitolul redus comportamente inadecvate astfel incat sa fim eficienti si sa nu incercam sa reducem comportamnete strict intuitiv ; astfel o sa ne uitam ca comportamentele pe care vrem sa le reducem frecventa sa se incadreze in una din urmatoarele categorii : - comportamentul este un comportament repetitiv si fara sens si dureaza perioade lungi de timp sau copilul il manifesta la frecventa foarte mare si toate acestea il impiedica sa poata invata sau sa fie atent la ceea ce se intampla in jururl lui - comportamentul este periculos prin manifestarile lui fie pentru copil fie pentru cei din jurul copilului - comportamentul este pur si simplu inadecvat unei anumite situatii (asta pare a fi o chestie tare vaga dar ideea este sa fie intradevar iesita din comun comportamnetul respectiv ) ... daca un anumit comportament sau purtare a copilului se inscrie in oricare din cele de mai sus ar trebui introdus un program/interventie care trebuie aplicata in mod constantant si extrem de consecvent pentru a reusi sa reducem intradevar un anumit comportament Ideea este ca nu vom putea targeta toate comportamentele inadecvate in acelasi timp sau chiar daca am putea nu o vom face pentru ca desi pare ok cu siguranta eficienta va fi una moderata la toate ... una din ideeile principale in aba este aceea ca fiecare lucru trebuie luat in parte si disecat si targetat ca atare si abia dupa ce unul este rezolvat ma voi apuca de urmatorul .... tentatia noastra ca parinti este sa rezolvam cat mai multe cat mai repede pentru ca avem senzatia ca trece timpul ... partial adevarat dar ineficient in final ... la inceputurile interventiei asupra lui radu am avut si noi aceasi tentatie : am invatat cum se fac interventiiile si cum ar trebui sa facem si am strans in cateva ore vreo cateva zeci de targeturi la capitolul asta si am inceput sa lucram ... am reusit sa amelioram dupa cam o luna o buna parte din ele dar realitatea era ca desi progresele erau vizibile erau doar o ameliorare undeva la 30-50%....si nu intelegeam de ce nu da roade macar la una din ele ... atunci a aparut o fata mai inteligenta decat noi si cu mai multa experienta care ne-a civilizat : luati fiecare comportament unul cate unul si pe masura ce rezolvati unul va apucati de urmatorul ... desi am fost un pic sceptici la inceput realitatea ne-a demonstrat ca avea dreptate ... la inceput a mers mai greu dar dupa cam doua saptamani noi am devenit experti si de asemenea radu intelegea mult mai repede despre ce era vorba si erau anumite comportamente care ulterior ne-au luat 1-2 zile sa le eradicam definitiv !!!...practic ne-am marit eficienta cu 200%.... deci si in consecinta interventiile trebuie implementate ,la inceput , pentru acele comportamente care sunt cele mai periculoase pentru copil sau cei din jurul lui si care apar cu frecventa cea mai mare. Ideea acestor inteventii este aceea de a inlocui respectivele comportamente cu unele mai adecvate pentru situatiile respective.
Promptarea si Diminuarea Acesteia Definitii: 1. Prompt: ajutorul minim dar suficient care trebuie dat copilului pentru ca acesta sa finalizeze corect o sarcina. 2. Diminuarea : reducerea sistematica a intensitatii stimului prompt.

Tipuri de Prompt : 1. Fizic: Indrumarea fizica a copilului spre raspunsul corect ( prompt mana peste mana). 2. Model (Imitatie): copilul rezolva sarcina imitand adultul. 3. Pozitie /apropiere: Asezarea stimulului tinta mai aproape de copil. 4. Imitatie Verbala: Modelarea verbala a raspunsului corect. 5. Instructiunea Verbala: Dirijarea copilului spre raspunsul corect prin indicatii verbale ( acela , cel de langa tine). 6. Nespecific: gesturi/ privire/ aratam cu degetul. 7. Modularea Vocii: Accentuarea aspectului relevant din SD (atinge nasul MEU ). 8. Caracterul de ultima ora /Pasi repezi: Folosirea pasilor repezi astfel incat sa nu existe o scurta potentialitate intre trial-uri, fara interferente (dupa ce copilul raspunde corect, repetati SD-ul din nou astfel incat copilul sa poata folosi raspunsul anterior corect drept prompt). 9. Potentialitate: Suprapunerea SD-ului cu raspunsul copilului cand inlanuim doua raspunsuri sau doua parti ale unui raspuns (iprezentarea partii secunde a unui SD in timp ce copilul completeaza prima parte a raspunsului). 10. Legatura cu un raspuns invatat anterior: folosirea unui raspuns invatat anterior pentru promptarea unui nou raspuns (sarcina receptiva poate sa fie folosita pentru a prompta o sarcina expresiva prezentarea SD-ului receptiv de atinge maina chiar inainte de a prezenta SD-ul expresiv Ce este aceasta?). 11. Repetita: Sa i se ceara copilului sa imite sau sa repete instructiunea (repetarea inlantuita a instructiunilor Receptive). 12. Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (carduri cuvinte, ilustratii, cuburi care sa reprezinte numarul de cuvinte dintr-o propozitie). 13. Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept prompt (cuvantul rosu scris cu cerneala /culoare roie). Folosirea Efectiva : 1. Alegeti un stimul prompt care faciliteaza raspunsul. 2. Asigurai-va ca acest stimul prompt este diminuabil. 3. Stabiliti o secventa/ierarhie a prompturilor. 4. Folositi prompt-ul cel mai putin inoportun din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita raspunsul corect. 5. Prezentati prompt-ul simultan sau imediat dupa SD. 6. Evitai prezentarea prompt-ului imediat dupa consecina. 7. Diminuati sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor (trecei de la prompt total la partial apoi excludeti prompt-ul). 8. Folositi intaritori diferentiali (oferiti recompense usoare pentru trial-uri promptate si rezervati recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate). 9. Odata ce sarcina s-a masterat, oferiti doar o cantitate mica din recompensa pentru trial-uri promptate (spuneti asta e). 10. Nu permiteti greseli repetate. Ajutati copilul cat este necesar pentru ca sa raspunda corect aproximativ 70 -80% din timp. 11. Feriti-va de promptari neintentionate sau accidentale (sa priviti marul in timp ce prezentati SD-ul atinge marul). 12. Probati periodic independenta in timpul procesului de diminuare asigurandu-va de lipsa promptului in timpul unui trial si evaluand raspunsul copilului. n cazul in care copilul nu este n stare sa raspunda corect, oferiti o consecinta neutra, cum ar fi bine, si un prompt la urmatorul trial . Sfaturi Pentru a Evita Dependenta de Prompt : Nu oferiti cantitati mari de recompense pentru raspunsuri promptate. Evitati promptarea dupa consecinta sau dupa ce a trecut o perioada de timp fara a primi vreun raspuns. Diminuati sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului . Schimbati telurile in cazul in care nu puteti diminua prompt-ul mai degraba decat sa continuati sa oferiti acelasi nivel de prompt . Folositi cel mai putin inoportun prompt posibil . Evitai oferirea prompt-ului dupa ce copilul a nceput sa dea un raspuns incorect.

Categories
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

2 aprilie 2009 ABA Abilitati si evaluare AITA Anunturi de angajare Autism BCBA Carti autism Comunicare si limbaj Copii autisti Deprinderi de autoservire Diverse Edurelle Evenimente Generalizarea Gradinita Gradinita/scoala Joc si socializare Pas cu pas PECS Psihopedagogie speciala Recomandari Sfaturi autism Terapeuti Tulburarile pervazive de

o o

Uncategorized Vocabularul ABA July 2009 June 2009 May 2009 April 2009 March 2009 February 2009 January 2009 December 2008 November 2008 October 2008 September 2008 August 2008 Statistici web

Archives
o o o o o o o o o o o o

Tokeni folositi in terapia ABA

Adaugat in: ABA Utilizarea tokenilor reprezinta un sistem care genereaza modificari comportamentale si se bazeaza pe principiile conditionarii operante. In mod specific, propunerea originala a unui asemenea sistem a subliniat faptul ca trebuie sa se insiste pe incurajarea comportamentului pozitiv oferindu-se recompense simbolice atunci cand copilul indeplinea o sarcina pozitiva. Sistemul, implementat pentru prima data intr-un studiu condus de Teodoro Ayllon in Florida, s-a adresat initial schimbarii comportamentale a adolescentilor. Studiul initial s-a facut doar cu adolescenti baieti. Tokenii in sine nu sunt recompense, ci ei sunt acumulati si apoi cheltuiti pe ceea ce reprezinta de fapt recompensa. In ABA se folosesc 3 sisteme de tokeni: Tokenii de masa folositi efectiv in timpul lectiilor. Sunt obiecte pe care copilul le castiga dupa fiecare raspuns corect, iar la sfarsit dupa ce toti au fost castigati, copilul primeste marea recompensa a lectiei. Cum functioneaza sistemul: - tokenii stau totdeauna la vedere, astfel incat copilul sa stie cati a castigat si cat mai are de lucrat pana ce lectia se termina si primeste recompensa; - la lectiile care sunt de obicei mai lungi se folosesc tokeni care se ofera rapid, la lectiile scurte se pot oferi si tokeni care dureaza un timp mai lung; - se stabileste inainte daca tokenii se ofera si pentru raspunsurile promptate sau nu; - se stabileste inainte cate trialuri se vor face in programul respectiv (recomandabil intre 5 si maxim 10); Exemple de tokeni de masa: - 6 masini stau in garaj, pe masa, iar in ultima este recompensa. Dupa fiecare raspuns corect pleaca, cate o masina, ultima fiind cea care ajunge la copil el isi poate primi recompensa; - Pe masa avem o vaza mica si 6 flori iar dupa fiecare raspuns corect o floare se aseaza in vaza; - insirat 6 margele mari si facut din ele bratara;

- banuti in pusculita; - 6 piese de lego cu care sa se construiasca un pod pe sub care sa treaca la sfarsit o masina care aduce recompensa; - sa primeasca piesele unui puzzle si la sfarsit sa faca puzzle-ul; - 6 avioane de hartie isi iau zborul dupa fiecare raspuns corect; - o cutie a comorilor si 6 pietricele pe care le acumuleaza copilul dupa fiecare raspuns corect; - un camion cu remorca si 6 papusi mici de tot care vor fi urcate in camion cu fiecare raspuns corect; - stikere care se lipesc si formeaza diferite tablouri (se deseneaza un acvariu si se lipesc stikere pe locul pestilor, etc; - pe o pagina desenam stelute, iar copilul va lipi stikere stele cu fiecare raspuns corect sau se pot desena sfori (reprezentand cozi de baloane), iar copilul lipeste buline care in final vor arata ca niste baloane cu sforile atarnand. - pentru copii care stiu sa citeasca se foloseste Spanzuratoarea: se scriu prima si ultima litera dintr-un cuvat iar la fiecare raspuns corect se completeaza cu inca o litera: F - - - - I (FELICITARI), B- - N (BATMAN), etc. - copiii care stiu sa scrie si sa citeasca pot completa un rand ca cele din integrame, cu cate o litera dupa fiecare raspuns corect, sau cu cate un cuvant. Tokeni de bord folositi in timpul unei sesiuni de lucru, dupa fiecare lectie terminata. De asta data un token este mai valoros si este primit dupa o intreaga lectie, iar el anunta terminarea orei (a sesiunii) si surpizele din pauzele mari. Cum functioneaza sistemul: - tokenii stau totdeauna la vedere, astfel incat copilul sa stie cati a castigat si cat mai are de lucrat pana ce sesiunea se termina si vine pauza si recompensele pauzei mari; - se stabileste inainte cate sittinguri se vor face in sesiunea respectiva (recomandabil intre 7 si maxim 10), iar lectia se termina obligatoriu dupa ce copilul ii castiga pe toti; - in plus fata de numarul de lectii unul sau doi tokeni se dau pentru buna purtare iar copilul ii primeste pentru comportamente adecvate in timpul lectiilor si al pauzelor mici (pentru ca a ajutat la strangerea obiectelor, pentru ca a vorbit frumos, pentru ca a venit frumos la lectie etc) Exemple de tokeni de bord (panouri in general 30 cm / 30 cm): - Un panou magnetic pe care se lipeste un poster cu un desen cu o autostrada / personaje din desene animate / o camera de locuit / un camp cu flori / o ferma etc dupa fiecare lectie terminata se vor pune pe panou cate o masina / un personaj animat / o piesa de mobilier / o floare / un animal domesti etc. - Panouri pe care se pot lipi cu velcro diferite personaje, legume, fructe, mijloace de transport. - Panouri cu umbre pe care copilul va potrivi obiectele corespunzatoare etc. Tokeni care se primesc la gradinita / scoala, sau in timpul liber: - banuti cu care copilul poate merge la magazin sa-si cumpere ceva dupa terminarea lectiilor; - minute la calculator pe care le primeste in urma comportamentelor pozitive, si la sfarsitul lectiilor poate sta la calculator atatea minute cate cartoane minute a strans in acea zi. - minute la tv etc Alte exemple de tokeni: - stelutele pe care le primesc copiii la gradinita pentru buna purtare si pentru participare la activitati reprezinta tokeni in schimbul carora copiii vor primi laudele si aprecierea parintilor. - banii pe care ii primim cu totii la sfarsit de luna sunt tot un fel de tokeni fiecare zi de

munca valoreaza o anumita suma pe care o primim la o anumita data pentru a o cheltui pe recompense.