NDREPTAR DE INSTRUCIE

DISCRETE TRIAL

SD--------------------->R------------------->SR
(Stimul Distinctiv) (Rspuns) (Stimul ntritor)
Discrete Trial O unitate de nvare alctuit din trei pri care constituie o secven comportamental specific
utilizat pentru a crete la maxim nvarea .Aceasta st la baza nvrii n programul nostru .
De ce folosim discrete trials ?
Clarific ceea ce vrei s l nvei pe copil i i permite copilului s tie cnd elaboreaz un rspuns corect /
greit.
Ajut terapeutul s fie consecvent.
Uureaz evaluarea progresului i colectarea datelor.
COMPONENTELE UNUI DISCRETE TRIAL:
SD= Stimul Distinctiv O indicaie n mediu sau instruciune care semnaleaz c recompensa este disponibil n
urma unui comportament int .
Include prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri.
SD trebuie s fie clar , simplu i potrivit nivelului copilului .
Eliminai zgomotul n exces fcnd SD-ul concis , folosii numai cele mai importante cuvinte (e.g. , Bate
din palme ar fi o instruciune mai concis dect Poi te rog s aplauzi pentru mine ? ) .
Spunei ntreg SD-ul fr ntrerupere.
Decidei exact asupra cuvintelor i folosii-le n mod consistent .
Prezentai materialele ntr-un mod consistent .
Nu repetai SD-ul (e.g.,Privete-m , privete-m , privete-m ) fr ca rspunsul sau non-rspunsul
copilului s fie urmat de o consecin (i.e., ncheiai toate trial-urile dvs .).
SD-urile trebuie iniial s fie autoritare i mai puternice dect vorbirea dvs caracteristic , apoi s slbeasc
pentru a ajunge la un limbaj mai natural .
R= Rspuns- Comportamentul n care se angajeaz copilul .
Exist trei tipuri de rspunsuri:
1.Rspuns Corect copilul se angajeaz n comportamentul dorit n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .
2 . Rspuns Greit copilul se angajeaz ntr-un comportament alternant dup ce SD-ul a fost prezentat .
3 .Non-Rspuns- copilul nu rspunde n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .n colectarea datelor, un nonrspuns se consider rspuns greit .

Folosii criterii de rspuns consistente pentru a determina ce rspuns este considerat corect (i.e., definii cu
atenie i amnunit rspunsul ).
Asigurai-v de lipsa comportamentelor strine ( e.g.,comportament auto-stimulativ sau rspunsuri multiple ).
Limitai timpul dintre SD i rspuns la aproximativ 3 secunde .n unele situaii o cantitate de timp mai mare sau
mai mic ntre SD i R poate fi adecvat (e.g., imediat sau pn la 5 secunde ).
SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului care schimb probabilitatea cu care
comportamentul va fi reprodus .Recompensele
[ pot s fie primare( alimente ) sau secundare ( laude sociale ) ] vor crete frecvena comportamentului . Absena
unei recompense ( extincia ) , pierderea rspunsului ( i.e. , nlturarea unui stimul plcut ) , sau prezentarea a
ceva ce copilului nu i place ( e.g., folosirea unui stimul nedorit) vor descrete frecvena comportamentului .

 Oferii o recompens n urma unui rspuns corect.

Folosii un nu informal( i.e., absena recompensei ) atunci cnd copilul demonstreaz un rspuns greit sau
non-rspuns dup ce i s-a prezentat SD-ul .
Asigurai existena unei consecine imediat dup un rspuns .
Recompensele cel mai frecvent utilizate includ : hran , jucrii , privilegii , laude , afeciune , atenie , gdilat ,
interpretarea unui rol , micare fizic , i acces la activitile preferate .
Recompensele pot fi disponibile numai dup un rspuns corect ( i.e., recompensele n curs de utilizare nu sunt
disponibile prin alte mijloace sau cu alte ocazii ).
Cu toate c folosirea unor cantiti mai mari din recompense produc efecte mai puternice , evitai saturaia prin
folosirea cantitilor mici i prin varierea recompenselor .
Recompensele ar trebui s fie individualizate . nainte de folosirea unei recompense verificai eficacitatea
acesteia prin utilizarea sa cu copilul .
Difereniai recompensa dvs. de nu informal folosind o intonaie semnificativ diferit n ambele cazuri .
Variai recompensele dvs .(e.g. , gdilat , strigt , mbriare , o mini petrecere , sau inventai ceva . Evitai
folosirea aceleiai recompense pentru mai multe rspunsuri corecte(i.e. , nu rostii laudele monoton sau repetai ,
bine) . Rezervai cantiti mai mari de recompense sau recompense mai puternice pentru rspunsuri
independente sau rspunsuri de nalt calitate i folosii cantiti mai mici sau recompense mai slabe pentru
rspunsuri promptate sau rspunsuri de calitate mai slab (i.e. , folosii recompensa diferenial ) .

SP= Stimul Prompt Ajutorul oferit copilului care faciliteaz performarea rspunsului corect . Un prompt
variaz n funcie de nivelul ndemnrii copilului i de sarcina de ndeplinit .
SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR
Promptul trebuie s apar n acelai timp cu sau imediat dup SD .
Decidei s folosii prompt-ul nainte de prezentarea SD-ului dvs , mai degrab dect s decidei promptarea
dup ce copilul nu rspunde SD-ului dat i a trecut o vreme .
Dac copilul rspunde greit de dou ori la rnd la un item considerat masterat , el /ea , trebuie promptat la
urmtorul trial (i.e., al treilea trial ) . Un trial promptat este urmat de un trial nepromptat .
Asigurai-v c v ntoarcei mai trziu la item-ul promptat n acelai sitting sau aceeai sesiune .
n cazul n care un item se afl n lucru , promptai imediat i scdei prompt-ul n timp .
Tipurile de prompturi includ:
- ndrumare fizic
- modelarea rspunsului
- poziionarea itemului corect mai aproape de copil
- modelarea verbal a rspunsului pentru copil
- asigurarea unor indicaii sau descrieri suplimentare despre rspunsul dorit (e.g. , folosete o propoziie
ntreag , sau cel de pe dreapta )
- accentuarea aspectului important al unui SD ( e. g. , atinge nasul meu ) .
Folosii cel mai puin inoportun prompt posibil care asigur un rspuns corect , cum ar fi artnd spre item-ul
corect mai degrab dect ndrumnd fizic mna copilului spre acesta .
S acordai atenie pentru a scdea prompt-urile , pentru a lsa copilul s ndeplineasc sarcina independent
.Prompt-urile trebuie sczute sistematic (i.e. , oferii prompt complet , apoi parial iar mai apoi nu mai oferii
prompt ).
Evitai promptarea accidental , spre exemplu s v ndreptai privirea spre obiectul corect , s atingei itemul
corect imediat naintea prezentrii SD-ului , sau s pronunai rspunsul corect prin micarea buzelor .
Principii Ale Recompenselor
Recompensa servete la creterea probabilitii reapariiei comportamentului n viitor.
A .Recompesele Primare vs.Secundare (Condiionate ) :
1. Primare = lucruri care n mod natural consolideaz (e.g., hran , buturi ).
2. Secundare = lucruri care dobndesc proprieti de ntrire cu nvare (e.g., bani , laud , note).

B . Recompense Pozitive vs. Negative :

1 .Pozitive = adaug ceva plcut situaiei (e.g. , acadea , mbriare ).
2 . Negative = ndeprteaz ceva neplcut din situaie ( e.g., oprii volumul dat la maxim al muzicii , oprii
cearta)
C . Cum S Identificm Recompensele:
1 . Exemple tipice :
- hran
- jucrii
- privilegii
- laud i afeciune
- atenie
2 . Principiul Premack O activitate care presupune implicare i care se desfoar mai frecvent (activitate
preferat ) poate recompensa o activitate mai puin frecvent care presupune implicare ( e.g., urmrirea unui film
preferat poate recompensa strngerea jucriilor ) .
3. Eantionarea recompenselor ncercai o varietate de lucruri ( e.g. , s fie tcut , aruncai copilul n sus , etc ),
i determinai care recompense i plac copilului .Acest lucru ar trebui s fie repetat la un interval de timp
deoarece preferinele se pot schimba de la o zi la alta .
D . ndrumri pentru Folosirea Efectiv :
1. Recompensa s fie disponibil la comportamentul dorit . Nu ar trebui s fie la dispoziia copilului prin nici un
alt mijloc .
2. Trebuie s fie oferit imediat dup comportamentul urmrit .
3. Folosii recompense sociale pentru a lega ntrzierea dintre trial-uri sau /i ntrzierea dintre un rspuns i
oferirea unei recompense primare .
4. Stabilii recompense condiionale ( i.e., recompense secundare) prin alctuirea unor perechi laud , afeciune
cu recompense primare .
5. Cantiti mai mari produc un efect mai puternic , totui copilul poate s rspund doar la cantiti mari de
recompense n viitor .
6. Evitai saietatea :
- folosii o varietate de recompense .
- folosii cantiti mai mici din fiecare recompens( e.g. , o bucat mic dintr-o stafid sau dintr-un biscuite n loc
de o stafid ntreag sau un biscuite ntreg ) .
7 . Recompensele trebuie s poat fi administrate cu uurin i s poat fi consumate rapid .
E . Anticipai Nevoia de Generalizare :
1. Alternai de la folosirea frecvent la cea ocazional a recompenselor n cantiti mari sau a celor primare .
Copilul trebuie , oricum , s primeasc ntotdeauna feedback n urma rspunsului su pentru a nchide trial-urile .
2. Alternai recompensele artificiale cu cele naturale ( e.g. , acadeaua cu lauda , stelue , abibild ).
Promptarea i Diminuarea Acesteia
Definiii:
1. Prompt: un stimul suplimentar ce faciliteaz rspunsul prin asigurarea asistenei copilului.
2. Diminuarea : reducerea sistematic a intensitii stimului prompt .
Tipuri de Prompt :
1. Fizic : ndrumarea fizic a copilului spre rspunsul corect (i.e., prompt mn peste mn) .
2. Model (Imitaie) : Modelarea rspunsului corect .
3. Poziie /apropiere : Aezarea stimulului int mai aproape de copil .

4. Imitaie Verbal : Modelarea verbal a rspunsului corect .

5. Instruciunea Verbal : Dirijarea copilului spre rspunsul corect prin indicaii verbale (e.g., acela , cel de
lng tine ) .
6. Nespecific : gesturi/ privire/ artm cu degetul.
7. Modularea Vocii : Accentuarea aspectului relevant din SD ( e.g., atinge nasul MEU ) .
8. Caracterul de ultim or /Pai repezi :Folosirea pailor repezi astfel nct s nu existe o scurt potenialitate
ntre trial-uri , fr interferene ( i.e. , dup ce copilul rspunde corect , repetai SD-ul din nou astfel nct copilul
s poat folosi rspunsul anterior corect drept prompt ) .
9. Potenialitate: Suprapunerea SD-ului cu rspunsul copilului cnd nlnuim dou rspunsuri sau dou pri ale
unui rspuns (i.e., prezentarea prii secunde a unui SD n timp ce copilul completeaz prima parte a
rspunsului ).
10. Legtura cu un rspuns nvat anterior : folosirea unui rspuns nvat anterior pentru promptarea unui nou
rspuns ( e.g., sarcina receptiv poate s fie folosit pentru a prompta o sarcin expresiv- prezentarea SD-ului
receptiv de atinge maina chiar nainte de a prezenta SD-ul expresiv Ce este aceasta ? ).
11. Repetiia : S i se cear copilului s imite sau s repete instruciunea (e.g. , repetarea nlnuit a
Instruciunilor Receptive ).
12. Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (e.g., carduri cuvinte , ilustraii , cuburi care s reprezinte
numrul de cuvinte dintr-o propoziie ).
13. Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept prompt( e.g.,
cuvntul rou scris cu cerneal /culoare roie ).
Folosirea Efectiv :
1. Alegei un stimul prompt care faciliteaz rspunsul .
2. Asigurai- v c acest stimul prompt este diminuabil.
3. Stabilii o secven/ierarhie a prompturilor .
4. Folosii prompt-ul cel mai puin inoportun din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita rspunsul corect .
5. Prezentai prompt-ul simultan sau imediat dup SD .Evitai prezentarea prompt-ului imediat dup consecin .
6. Diminuai sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor ( i.e., trecei de la prompt total la parial apoi excludei
prompt-ul ) .
7. Folosii ntritori difereniali (e.g., oferii recompense uoare pentru trial-uri promptate i rezervai
recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate).
8. Odat ce sarcina s-a masterat , oferii doar o cantitate mic din recompens pentru trial-uri promptate(e.g.,
spunei asta e ) .
9. Nu permitei greeli repetate . Ajutai copilul ct este necesar pentru ca s rspund corect aproximativ 70-80
% din timp .
10. Ferii-v de promptri neintenionate sau accidentale ( e. g. , s privii mrul n timp ce prezentai SD-ul
atinge mrul ) .
11. Probai periodic independena n timpul procesului de diminuare asigurndu-v de lipsa prompt-ului n
timpul unui trial i evalund rspunsul copilului .n cazul n care copilul nu este n stare s rspund corect ,
oferii o consecin neutr , cum ar fi bine , i un prompt la urmtorul trial .
Sfaturi Pentru a Evita Dependena de Prompt :
1 . Nu oferii cantiti mari de recompense pentru rspunsuri promptate .
2. Evitai promptarea dup consecin sau dup ce a trecut o perioad de timp fr a primi vreun rspuns .
3. Diminuai sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului .
4. Schimbai elurile n cazul n care nu putei diminua prompt-ul mai degrab dect s continuai s oferii
acelai nivel de prompt .
5. Folosii cel mai puin inoportun prompt posibil .
6. Evitai oferirea prompt-ului dup ce copilul a nceput s dea un rspuns incorect.

nvarea Discriminrii
Acest procedeu este folosit pentru a-l nva pe copil s fac discriminri ntre primii doi itemi ( i.e., SD-->R
perechi) n cadrul unui program .
*Acest procedeu rezumat mai jos este pentru programe ce implic folosirea stimulilor . Vor fi necesare
modificri uoare pentru acele programe ce nu implic stimuli .
A . Alegei inte care pot fi discriminate la maxim n :
1. Aparena fizic ( e.g., un cub i o main ).
2. Sunet (e.g., can vs dinozaur ) .
3. Funcie ( e.g., o minge i un camion versus un pantof i o oset ) .
4. Pentru inte ce nu implic folosirea stimulilor topografie diferit a rspunsului (e.g., mini vs picioare ) .
B . Mass Trial Item int #1
1. Prezentai n mod repetat item int #1 cu prompt-uri .
2. Diminuai gradat i sistematic promptarea .
3. Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri .
4. Pentru acele programe ce implic folosirea stimulilor : Odat ce copilul rspunde la item int #1 cu o
acuratee de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s fie neutru ( i.e., s
aib o valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un erveel ) iar numele ar trebui
s-i fie necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori
5. Odat ce copilul rspunde corect la item int #1 cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu distractori) ,
introducei item int #2 (Pasul C) .
C . Mass Trial Item int #2
1 . Prezentai n mod repetat item int #2 cu prompt-uri .
2 . Diminuai gradat i sistematic promptarea .
3. Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri .
4. Pentru programele ce implic folosirea stimulilor : : Odat ce copilul rspunde la item int #2 cu o acuratee
de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s fie neutru ( i.e., s aib o
valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un erveel ) iar numele ar trebui s-i fie
necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori .
5. Odat ce copilul rspunde corect la item int #2 cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu distractori) , trecei la
Pasul D .
D . Mass Trial item #2 cu prezena #1
1 . Prezentai n mod repetat item-ul#2 cu item-ul #1 prezent pe mas .
2 . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri .
3 . Continuai s cerei numai item-ul int #2 .Odat ce atingei o acuratee de 80% sau mai mult trecei la Pasul
E . Mass Trial item #1 n prezena #2
1 . Prezentai n mod repetat item-ul#1 cu item-ul #2 prezent pe mas .
2 . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri .
3 . Continuai s cerei numai item-ul int #1 .Odat ce atingei o acuratee de 80% sau mai mult trecei la Pasul
F .Trial-uri n Bloc (trecerea spre random rotation )
1 . ncepei fie cu item int #1 fie cu item int #2 i prezentai l pe fiecare n bloc de trial-uri dup cum
urmeaz .
2 .Prezentai un bloc de trial-uri pentru item int #1 n prezena item int #2 pentru aproximativ 6 trial-uri
(asigurai-v c cel puin ultimele 2 trial-uri sunt rspunsuri corecte independente nainte de a trece la pasul
urmtor ).
3 .Oferii copilului o pauz ( i.e. , o pauz scurt de joac ) .
4 . Prezentai un bloc de trial-uri ale item-ului int #2 n prezena item int #1 pentru aproximativ 6 trial-uri

.Promptai rspunsul corect la trial-ul de schimbare (i.e., cnd schimbai de la o int la alta ) .
5 . n timp, pe msur ce copilul demonstreaz consisten :
a. diminuai numrul trial-urilor per bloc .
b. diminuai lungimea pauzei pn cnd conducei fiecare bloc n cadrul aceluiai sitting .
c. diminuai nivelul promptrii la trialul de schimbare .
G . Random Rotation / Rotaie Aleatorie
1 . Prezentai la ntmplare SD-ul pentru item int #1 i item int #2 ( i.e. , lipsit de tipar ca i cum ai da cu
banul n mod repetat ) .
2 .Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri .
3. Ambii itemi sunt considerai masterai atunci cnd copilul rspunde corect la cel puin 80% din trial-uri n
random rotation .

inte Suplimentare :
Timpul necesar pentru a-l nva pe copil primele dou inte este de obicei mai lung dect cel necesar pentru a
nva urmtoarele dou inte .
1. La introducerea unui nou item int (inta #3 ) ncepei prin a efectua mass trial cu noua int .Efectuai mass
trial pentru noua int mai nti singur iar apoi cu obiecte distractoare .
2 . Urmai paii explicai mai sus , ncepnd cu Pasul D , pentru inta #3 i #2 .
3 . Urmai aceeai secven a pailor pentru inta #3 i #1 .
4 Itemii int #1 , #2 i #3 trebuie s treac apoi n random rotation .
5 .Continuai s introducei noi itemi folosind acelai procedeu de nvare a Discriminrii .
6 . Dup ce copilul a masterat aproximativ 10 itemi , ncercai random rotation dup ce s-a masterat Pasul B cu
acel item .Folosii procedeul de nvare a Discriminrii numai n msura n care este necesar pentru inte
viitoare .
Trial-uri Extinse
Aceast procedur este folosit pentru a promova reinerea informaiei n timp prin creterea sistematic a
lungimii timpului pentru care copilul trebuie s rein informaia . Utilizai aceast procedur n cazul n care
copilul nu este capabil s treac de trial-urile n bloc sau prezint dificulti n nvarea discriminrii ntre itemi .
Aceast procedur poate de asemenea s fie folosit dac copilul are probleme n reinerea itemilor nou
achiziionai de-a lungul sesiunilor sau zilelor cnd sunt prezentai n random rotation .
1. Odat ce copilul rspunde corect la item-ul int cu o acuratee de 80% sau mai mult n mass trial , ncepei
creterea timpului dintre prezentarea item-ului int . Facei acest lucru prin prezentarea unui item/ sarcin
distractoare .Distractorii trebuie s fie itemi masterai .Ei pot s fie luai fie din acelai program fie dintr-un
program diferit .Spre exemplu , pot fi folosii iniial distractori mai puin compleci dect item-ul int sau chiar
recompense ce necesit timp .
2. Atunci cnd folosii trial-uri extinse , item-ul int este prezentat drept prim SD , apoi este prezentat un SD
distractor iar apoi Sd-ul int este prezentat din nou .Alternai ntre item int #1 i un item distractor pn cnd
rspunsul la item-ul int este 80% sau mai mare .Item-ul distractor poate fi variat .
3. n cazul n care copilul ofer rspuns corect la SD ul int cu un distractor , cretei la doi distractori .Dup
cei doi distractori , Sd-ul int este prezentat din nou .Dac copilul ofer rspuns corect cel puin n 80% din
cazurile item-ului int , atunci cretei la trei distractori .Gradat i sistematic continuai s cretei numrul
distractorilor , folosind pn la 6-7 distractori n cursul prezentrii item-ului int .
4. Introducei distractori numai n cazul n care copilul rspunde corect la item-ul int . Dac copilul rspunde
greit la item-ul int , facei un pas napoi (i.e., nu cretei numrul distractorilor ). Copilul trebuie n mod
consistent s ofere rspuns corect la item-ul int naintea creterii numrului distractorilor .
5. Dac copilul rspunde greit la item-ul int , consecina rspunsului greit s fie un nu informal iar apoi
ntoarcei-v la item-ul int . Folosii mass trial-uri pentru a exersa item-ul int dac e necesar .
6. Dac copilul rspunde greit la item-ul distractor , nu v ntoarcei la acest item ( i.e., nu urmai procedura

dou greite un prompt ) .

Putei exersa acest item ntr-un sitting mai trziu dac copilul prezint dificulti n continuare . Atenie trebuie s
rmn pe extinderea timpului prezentat ntre trial-uri pentru item-ul int n timpul procedurii trial-urilor
extinse. Concentrarea ateniei asupra rspunsurilor greite la trial-uri distractoare va ntrerupe acest el .
7 . Muncii la extindere pe parcursul zilei , utiliznd intervale de timp mai degrab dect numrul trial-urilor de
intervenie .
Iat un exemplu abreviat al felului n care se poate desfura un trial extins de-a lungul mai multor sitting-uri :
Item int : Bate din palme
Distractori (sarcini masterate ) : Sari , F cu mna , Arat cu degetul , Bate din picioare , Ridic-te

Bate din palme

F cu mna
Bate din palme
Sari
Bate din palme
Bate din picioare
Bate din palme
Sari
Arat cu degetul
Bate din palme
F cu mna
Arat cu degetul
Bate din palme
Bate din picioare
Ridic-te
Arat cu degetul
Bate din palme
Ridic-te
Bate din picioare
F cu mna
Bate din palme
Sari
Ridic-te
F cu mna
Bate din picioare
Bate din palme
F cu mna
Arat cu degetul
Bate din picioare
Ridic-te
Sari
Bate din palme
Modelarea i nlnuirea
Modelarea :
Definiie :O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament int. Este folosit pentru a
nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului sau care sunt greu de promptat .
Pai:
1 . Stabilii comportamentul int .
2. Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu comportamentul int .

3 . Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .

4.Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare , mrii criteriul de rspuns la un comportament
care este mai apropiat de comportamentul int .Recompensai numai aceast aproximare apropiat .
5 .Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn cnd vei obine
comportamentul int .
Avantaje :
1. Permite recompensarea imediat .
2. Conduce copilul spre rspuns corect .
3. Reduce frustrarea copilului .
Dezavantaje :
1 . Poate necesita timp .
nlnuirea:
Definiie : Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple masterate ntr-o
secven de comportamente numit lan .
Pai :
1 . Stabilii comportamentul int .
2 . Efectuai o analiz a sarcinii .mprii comportamentul int n pai distinci mici . Determinai care dintre
aceti pai sunt deja dobndii de copil i care au nevoie s fie nvai .
3 . Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .
4 . Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi .
5 . Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la nceputul lanului iar
recompensa apare numai la finalul nlnuirii .
Tipuri :
1. nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven
ce nainteaz pn la ultimul pas .(e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i pun pantalonii peste picioare i s
sfreasc prin a-l nva s i trag pn n talie .
2. nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven
napoi , pn se ajunge la primul pas (e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i trag panatalonii pn la talie i
ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste picioare ) .
Not :
n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a pailor i s diminuai prompt-urile
ntr-o manier de avansare sau de napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur ce se
mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentru includerea pasului adugat n rspunsul
copilului .
Comportamente de ndreptare
Regul general : Utilizai cea mai puin inoportun i cea mai natural tehnic care este efectiv .Este esenial s
fie nvat copilul comportamente alternative specifice n legtur cu orice procedur de reducere. Este important
ca nainte de a implementa o procedur , s se aplice o analiz comportamental funcional pentru a evalua ce
antecedente i ce consecine menin comportamentul .Aceast analiz funcional va ndruma selecia procedurii
potrivite .
Tehnici pentru Comportamente de ndreptare :
Extincia
Definiie : ndeprtarea tuturor recompenselor unui comportament recompensat anterior .
Adesea folosit n agresivitate , comportamente care cer atenie , toane i proteste verbale .
Nu se acord atenie comportamentului i nici nu se reduc cerinele ca rezultat al comportamentului . Nu

spunei nu drept rspuns la comportament . Continuai cu prezentarea instruciunilor fr s schimbai

inflexiunea vocii dvs .Promptai copilul , dac este necesar , pentru a rspunde la instruciunea dvs. i oferii o
consecin a rspunsului sau la lipsa acestuia n urma SD-ului . Evitai schimbrile evidente n limbajul corpului
(e.g., expresia feei ) , adesea copiii sunt capabili s sesizeze chiar i cea mai simpl schimbare.
Prinii/ ajutoarele pot fi obligate s blocheze rspunsul ( e.g., prevenirea copilului s realizeze contactul n
cazul ncercrii de agresare ) pentru a preveni copilul n a se angaja n comportament n timp ce acesta este trecut
n reducere .
Pentru a pstra consecvena , este necesar s evitm ncercrile accidentale de a mngia sau liniti copilul cnd
acesta plnge , care este rspunsul natural la acel comportament .
Nu este efectiv pentru comportamente recompensate intrinsec cum ar fi comportamentele auto-stimulatoare .
Recompensarea Diferenial a Altui Comportament(RDO)Definiie : Recompensarea comportamentului dorit B n timp ce trecem comportamentul nedorit A n
extincie .
Adesea folosit pentru nvarea comportamentelor alternative adecvate .
Exemple :
- Copilul i apuc mama de mn , ip i are un acces de furie cnd dorete ceva . Nu se acord vreo atenie
acestui comportament iar copilul este nvat i recompensat s cear lucruri .
- Recompensai aruncarea mingii prin coul de baschet fr ncercarea de a arunca i alte obiecte .
- Copilului i place s se legene s-i priveasc minile . nvai i recompensai un comportament
incompatibil cum ar fi niratul mrgelelor .
V rog notai : Urmtoarele proceduri(marcate cu **) ar trebui s fie introduse dup cum se specific i
supravegheate de o persoan pregtit n tehnici comportamentale .
Re-Corectarea-*
Definiie : Restabilirea mediului plus restituirea condiionat de comportament . Poate include exersarea unei
abiliti legate de aceasta (e.g., dac un copil i scap intenionat bolul cu cereale pe jos , s fie pus s l strng
i apoi s curee podeaua ).
Reguli :
1. Trebuie s se refere la comportamentul problem .
2. Trebuie s fie imediat .
3. Trebuie s fie lipsit de orice recompens .
4. Trebuie s restabileasc mediul la starea sa iniial plus restituirea .
5. Trebuie s dureze .
6. Trebuie s nvee un comportament adecvat .
Pauza Recompensei Pozitive - *
Definiie : nlturarea tuturor stimulilor recompens pentru o vreme condiionat de comportament . Notai c
aceasta difer de extincie prin faptul c n timpul extinciei , numai recompensa comportamentului int este
refuzat .
Se desfoar de obicei ntr-un loc specific , cum ar fi scaunul de pauz , ntr-un mediu neinteresant .
Pentru ca Pauza s fie eficient copilul are nevoie s simt nedorit ndeprtarea de oameni sau de mediu .
Ca regul general , durata pauzei ar trebui s fie aproximativ 1 minut pentru fiecare an al vrstei copilului .
Toate Pauzele trebuie s aib loc n locuri bine luminate , deschise i supravegheate.
Dac copilul plnge sau protesteaz , nu trebuie scuzat de Pauz pn la trecerea unei perioade specificate n
care se comport adecvat (e.g., 30 secunde ) . Nu scuzai copilul n momentul n care se oprete din plns sau din
protest .
Nu recompensai copilul atunci cnd prsete situaia de pauz . Copilul trebuie s fie scuzat ntr-o manier
lipsit de importan .
Limitri :
1. Nu este eficient dac permite copilului s prsesc situaia pe care ncerca s o evite .
2. Nu este eficient n cazul n care copilul poate s se angajeze ntr-un comportament auto-stimulator n timpul
Pauzei .

3. Nu este efectiv dect n cazul n care copilul are un bun repertoriu de comportamente alternative pentru care
va fi privat de recompens .

Cost Rspuns - *
Definiie : ndeprtarea unui stimul plcut/dorit (e.g., pierderea privilegiului ) condiionat de comportament .
Se implementeaz frecvent legat de un sistem de economie a token-ilor i implic ndeprtarea unui token .
Poate de asemenea s fie ndeprtarea unui privilegiu ( e.g. , timpul la TV sau computer ) .
Poate nsemna suplimentar ndeprtarea imediat a unei jucrii / a unui joc dorit(e ), sau ndeprtarea dintr-un
mediu dorit ( e.g., parc , magazinul cu jucrii ) .
Pedeapsa - *
Definiie : Introducerea unui stimul neplcut n situaie condiionat de comportament .
Pedeapsa nu este implementat ca parte a programului nostru normal .
Evaluarea Situaiei de nvare
Situaia
1. Sunt materialele pentru nvare pregtite ?
2. Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ?
3. Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?
Sarcina
1 . Este sarcina clar ?
2. Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ?
3 . Este sarcina mprit n pri componente ?
4 . Este specificat criteriul sarcinii ?
Instruciuni
1 . Sunt instruciunile concise ?
2 . Sunt instruciunile explicite ?
3 . Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ?
4 . Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ?
5 . Sunt instruciunile potrivite sarcinii ?
6 . Sunt instruciunile consecvente ?.
7 . Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ?
8 . Este intervalul dintre trial-uri optim ?
Consecinele
1 . Sunt consecinele efective ( i.e., sunt recompensele ntritoare i nu urile informale efective )?
2 . Sunt consecinele imediate ?
3 Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ?
4 Sunt nsoite consecinele primare de o consecin secundar ?
5 Este corect frecvena recompensei ?
6 Sunt neechivoce recompensele ?
7 S-a dat consecina adecvat ?
8 Sunt contingenele oricrei consecine bine specificate?
Distincia Trial-urilor
1 . Este fiecare instruciune urmat de o consecin ?
2 . Este fiecare trial independent ?
Prompt-uri
1 . Prompt-ul obine comportametul dorit ?
2. nsoete prompt-ul instruciunea ( i.e., apare simultan sau imediat dup SD ) ?
3 . Sunt prompt-urile diminuate progresiv i sistematic ?
4 . Exist recompens difereniat pentru trial-uri promptate ?

Generalizare i Meninere
Generalizare :
Definiie : Schimbare n comportamentul copilului n mod specific drept rezultat a ceea ce a fost nvat . Este
aproximativ analog cu transfer .
Tipuri :
1 . Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat ntr-o situaie este dup aceea efectuat
ntr-o alt situaie .
a ) cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele implicate n nvarea
original .
b) n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i mas ( e.g., pe canapea , pe
podea ,la coal ) .
c) alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( e.g., aeaz-te aici , stai jos , ia loc
).
d) ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa de cei folosii la lecii .
S1
S2 R
S3
S4
2 .Generalizarea Rspunsului Msura n care , prin nvarea unui comportament , observai schimbri n alte
comportamente dei aceste comportamente nu au fost nvate explicit ( e.g., nvai copilul s i strng
jucriile la SD-ul strnge jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s arunce gunoiul la coul de gunoi i s-i
pun crile pe raft ) .
R1
R2
S1 R3
R4
3 . Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute n timp (e.g., un comportament este nvat la
momentul 1 iar copilul menine comportamentul la momentele 2, 3,i 4 ).
RRRR
I-----------------I---------I-----------------I
T1 T2 T3 T4

Tehnici Generale de Promovare a Generalizrii:

1 . Variai condiiile de stimulare n timp .
a. Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
b. Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (e.g., Mai multe fotografii a diferite pisici ).
c. Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (e.g., stai jos , ia loc , ezi aici ).
d. Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n camera original de
nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s i
desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .
2 . La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale ( e.g. , SD-urile sunt limitate la cele mai importante cuvinte
, se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale :
a. Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara situaiei de nvare
( e.g., Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) .
b. Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri , stelue , bani ,etc .
c. Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice ( i.e., folosii un
limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) .
d. Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic ( e.g., n locul stimulilor plasai pe carduri , folosii imagini
din cri , obiecte din camer , etc . ).

e. Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei ( e.g., orele mesei , n
timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .
3 . Modificai recompensele .
a. Folosii recompense secundare .
b. Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce consum timp. La nceput
recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu ( e.g., la fiecare al 3- lea
sau al 4-lea rspuns).
4 .Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .
a. Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor ( e.g., trecei de la practicarea sarcinii n fiecare zi la 3
ori pe sptmn , la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc . ) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de
meninere .
b. Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai rezistente extinciei .
c. Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse .
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi ,
cum ar fi joaca adecvat , comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei .
Greeli Frecvente n Tratament
1 . Nu toate trial-urile sunt ncheiate (distincte) .
2 . Folosirea excesiv a numelui copilului , care poate duce la debranarea copilului la auzul numelui su sau
numele devine un suplinitor pentru Pregtete-te .
3 . Nu se impune /cere contactul vizual atunci cnd acesta este necesar (e.g., n timpul conversaiei sau al
formulrii unei cerine ).
4. Nerecompensarea copilului pentru comportamente ce apar frecvent , spre exemplu , vine singur la lecie , st
jos , s-a ters la gur ........) .
5 . Absena trial-ului nepromptat dup un trial promptat .
6. Nepromptarea dup 2 trial-uri greite , permind astfel repetarea greelilor .
7 .Nepromptarea ndeajuns de des a rspunsurilor la itemi nou introdui .
8 . Oferirea unei recompense primare pentru un trial promptat ( e.g., nu se folosete recompensarea diferenial ).
9. nvarea n sine nu este ridicat la valoarea de recompens pentru copil .
10 . Lipsa utilizrii prompt-ului gradat ( folosii ntotdeauna prompt-ul minimal necesar ) .
11. Lipsa de creativitate n alegerea recompensei .
12 . Lipsa programrii generalizrii . Copilul , n cele din urm , trebuie s nvee s rspund la SD-uri n
mediul natural .
13 . Necaptarea i direcionarea eficient a ateniei copilului nainte de prezentarea unei instruciuni .Folosirea
unui timp prea lung la nceputul unui sitting pentru captarea ateniei copilului , astfel nct copilul se va baza pe
acest lucru .
14 . Ateptarea pasiv pentru copil ca s ni se alture nainte de prezenarea unui SD .
15 . Captarea ateniei printr-o instruciune nainte de prezentarea SD-ului ( e.g., uit-te la mine ) .
16 . Acceptarea de ctre tutore a autocorectrii sau a angajrii n rspunsuri multiple din partea copilului .
17 . Ateptarea mai mult de 3-5 secunde dup un non-rspuns nainte de consecine .
18 . Promptarea rspunsului ntrziat n locul nchiderii trial-ului i promptarea trial-ului urmtor .
19 . Raportul disproporionat dintre eecuri i succese .
20 .Acceptarea tiparului ctigi-stau : pierzi fac ce vreau ca i comportament din partea copilului .
21 . Lipsa criteriilor clare de rspuns .
22 . Promptarea dup consecin n locul promptrii simultane sau imediate dup prezentarea SD-ului .
23 . Promptarea din neatenie .
24 . Neintroducerea itemilor sau programelor noi cnd copilul a masterat cele curente .
25 . Prea muli itemi /programe curente .
26 . Nestructurarea timpului liber de joac al copilului .

27 . Prelungirea inutil a sitting-ului i pierderea ateniei copilului sau reducerea motivaiei pentru rspunsuri
clare , rapide .
Termeni de Referin
Achiziie =Atunci cnd copilul mai nva un anumit rspuns . Rspunsul este recompensat i promptat la nevoie
dar nu este nc masterat . Un program nou introdus poate de asemenea s fie considerat a fi n achiziie .
Trial-uri n Bloc = Un pas folosit n cadrul procedurii de nvare a Discriminrii n care fiecare Sd int i
pereche de R este prezentat n blocuri de trial-uri ( e.g., 5 ori la rnd ) .
( vezi pag . 9 )
Recompens Diferenial = Alternarea nivelului de recompensare n funcie de rspunsul copilului ( e.g.,
rezervarea unor cantiti mai mari sau a unor recompennse mai puternice pentru rspunsuri independente de
calitate superioar ) . ( vezi pag . 3)
Discrete Trial/ Prob Distinct = O unitate de nvare alctuit din 3 pri .
SD (SP)------- R ------SR(vezi pag . 2 )
nvarea Discriminrii = Procedur folosit pentru a-l nva pe copil s fac discriminri ntre doi itemi int
care implic trecerea itemilor de la mass trial la random rotation . (vezi pag . 9 )
Stimul Discriminativ(SD) = O indicaie n mediu sau o instruciune care semnaleaz disponibilitatea unei
recompense fa de un comportament int .Prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri .(vezi
pag . 2)
Trial-uri Extinse = O tehnic folosit pentru a implementa copilului reinerea unui rspuns nou achiziionat( i.e.,
durata de timp n care copilul trebuie s-i aminteasc item-ul int este extins) .Dup masterarea unui item n
mass trial , aceast procedur este folosit pentru a ajuta pe mai departe nvarea i memorarea . Item-ul int
este sistematic amestecat cu alte rspunsuri masterate . (vezi pag . 11 )
Expresiv = n cadrul unui program expresiv copilul produce limbaj ( i.e., rspunde verbal).
Extincie = O procedur folosit pentru a reduce frecvena comportamentelor nedorite. ndeprtarea recompensei
unui comportament anterior recompensat , n care nu se ofer nici o consecin n urma comportamentului . Este
aproximativ analog cu ignorarea comportamentului . (vezi pag . 15 )
Format =O manier particular n care se nva sau se practic un program /abilitate
( e.g., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D , Nume Aciuni 2-D , Nume Aciuni in vivo).
Intervalul inter-trial-uri = Pauza dintre trial-uri .Pauza ar trebui s fie suficient de lung astfel nct s asigure
distinctivitatea fiecrui trial , dar nu att de lung nct copilul s-i piard atenia sau s nceap s se angajeze
n comportamente alternative . Intervalul inter-trial-uri ar trebui s aib 1-3 secunde aproximativ . (vezi pag. 2 )
Item =Componentele individuale , stimuli , sau itemi nvai n cadrul unui program ( e.g., Nume Obiecte :
main , lingur , dinozaur , cine ).
Mass Trial = prezentarea repetat a aceluiai SD i pereche R timp de cteva trial-uri la rnd . aceast procedur
este folosit pentru a introduce noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor dificili .( vezi pag 9 )
Masterat = Un item este considerat masterat atunci cnd copilul poate s rspund potrivit corect 80-100% din
timp fr promptri .Ar trebui s se demonstreze pentru cel puin doi terapeui i dou sesiuni .
Distractor Neutru = Un item ce nu este intit n cadrul programului care se desfoar . Item-ul este aezat n
prezena unui item int care este nvat sau se afl n achiziie . Acest item ar trebui s fie necunoscut i s nu
distrag atenia copilului .( vezi pag . 9 )
Program = O abilitate specific pe care copilul o nva ( e.g., Imitaie Nonverbal , Nume Obiecte ) .
Stimul Prompt (SP) = Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea rspunsului corect al sarcinii int .
(vezi pag . 2 i 7 )
Random Rotation = Prezentarea aleatorie a itemilor , fr vreun tipar ( ca i cum a-i da cu banul n mod
repetat ) . ( vezi pag . 9 )
Receptiv = ntr-un program receptiv copilul demonstreaz nelegerea limbajului prin rspunsuri non-verbale fa
de un SD verbal .
Stimul Recompens (SR) = Consecina rspunsului copilului care schimb probabilitatea cu care va reapare
comportamentul .( vezi pag . 2 i 5 ) .
Rspuns (R) =Comportamentul la care se angajeaz copilul n urma prezentrii SD-ului ( vezi pag . 2 ) .
Sesiune = Cele 2 sau 3 ore pe durata crora copilul se angajeaz n nvare structurat i pauze de joac unul-launul cu un terapeut .

Sitting = Serie de trial-uri n poziia aezat la mas .Cele 3-5 minute de instrucie timp n care copilul este ocupat
Target = Item-ul din cadrul unui program care se afl n achiziie n prezent .
Trial = Secvena SD------- R ------ SR . ( vezi pag . 2 ) .
GENERALIZAREA
Daca un program a fost masterat in cadrul rigid pe care sedintele la masa il ofera copilului, programul a fost
masterat urmarind anumite SD-uri, aceste actiuni specifice trebuie generalizate.
Aceasta inseamna ca copilul trebuie sa demonstreze ca stie un comportament adecvat si in alte conditii decat
atunci cand a invatat sistematic acel comportament. Aceste conditii pot fi de exemplu
limbajul SD-uri diferite,
mediul sa fie altul,
materialele sa fie altele sau folosite diferit etc
Aceasta este o parte esentiala a procesului de invatare pentru ca face din programele invatate la masa, intr-un
mediu rigid, comportamente care pot fi utilizate in orice mediu.
Cateva dintre nevoile pe care le are copilul pentru a generaliza este schimbarea urmatoarelor componente:
1)StimuliiCopilul trebuie sa demonstreze ca a inteles conceptul chiar daca stinulii se schimba. De Ex daca copilul a invatat
conceptele de mare si mic pe doua cesti. El trebuie sa stie care este mare si care este mic indiferent de
materialele pe care le folosim, materiale care pot fi identice sau nu.
2) Mediul
-Initial asta poate sa insemne ca el trebuie sa demonstreze ca a masterat programul si intr-un loc diferit in aceeasi
camera in care a invatat programul respectiv, dar in timp se trece si la alta camera din casa si in final si in alte
medii, spre exemplu la scoala.
3) Persoane
-Generalizarea la persoane are loc si in timp ce invata din moment ce copilul are mai multi tutori. Oricum tinand
cont de asta este important sa ne asiguram ca copilul va generaliza si cu oameni noi. Rude sau prieteni ale
familiei copilului pot fi rugati sa faca o activitate cu copilul in care acesta sa isi demonstreze cunostintele chiar
daca persoana cu care face lectii nu este aceeasi care l-a invatat cunostintele respective. Eventual programul
trebuie generalizat asa incat sa fim sigur ca copilul poate raspunde tuturor persoanelor cu care vine in contact.
4) SD-ulCand copilul este invatat diferite concepte ,comenzile pe care le folosim sunt adesea foarte simple si nu este un
limbaj care este folosit in mod normal intr-un mediu natural, tipic.Copilul trebuie atunci invatat sa inteleaga
sensuri diferite si comenzi diferite cu care i se pot adresa diferiti oameni.
EX: daca copilul a foat invatat comanda ridica-te trebuie sa-l invatam spre exemplu sa indeplineasca si
comanda te rog, ridica-te sau acum ridica-te , te rog sau poti sa te ridici inseamna tot una.
5) DistantaDeseori cand spunem ceva sau ascultam ceva , oamenii cu care vorbim nu stau chiar in fata noastra. Invatatoarea
sta in fata clasei, deci este important ca, copilul sa asculte informatia si sa indeplineasca sarcina chiar daca
persoana cu care comunica nu sta chiar in fata lui.
6) RecompensaIn timp ce copilul face achizitii importante la un program si le mentine constant este normal sa descrestem
intensitatea recompensei, pentru ca copilul sa nu ceara intensitati ale recompensei ridicate pentru a continua sa
indeplineasca corect programul. Aceasta se realizeaza crescand numarul de raspunsuri corecte pe care trebuie sa
le ofere pentru a primi o recompensa, sau reducand din intensitatea recompensei.
De Ex: initial copilului i se pot da dulciuri pentru a creste rata raspunsurilor corecte , mai tarziu putem introduce
tabla cu cartonase si astfel copilul va trebui sa primeasca cateva cartonase pentru a primi dulciuri sau a putea
sa sa uite la televizor.
Fiecare copil trebuie sa aiba un dosar de generalizare. Luand un program care a fost invatat la masa va fi trecut
prin situatiile de generalizare, trecandu-l astfel in dosarul de generalizare unde scopul este sa se treaca prin
situatiile scrise mai sus intr-un mod cat mai natural si copilul sa mastereze cunostiintele si intr-o situatie noua.

De Ex: daca un program se afla la generalizarea in medii diferite, atunci fiecare mediu in care a fost generalizat
programul respectiv trebuie notat in dosar si cand copilul a demonstrat ca stie programul in mediul respectiv
trebuie sa trecem la alt mediu notat in dosar.
Fiecare arie a generalizarii trebuie sa fie combinata cu alta pentru a ne asigura ca , copilul a invat sa execute
programele in medii diferite , cu SD-uri diferite si stimuli diferiti , etc, in acelasi timp.
Generalizarea este o parte esentiala cand ii invatam pe copii un lucru nou . Un program de generalizare trebuie sa
fie facut odata la 6 sittinguri,pentru ca aproximativ 6 programe de generalizare sa fie facute intr-un program de 3
ore.
Tehnici Generale de Promovare a Generalizrii:
1 . Variai condiiile de stimulare n timp .
a. Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
b. Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (e.g., Mai multe fotografii a diferite pisici ).
c. Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (e.g., stai jos , ia loc , ezi aici ).
d. Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n camera original de
nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s i
desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .
2 . La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale ( e.g. , SD-urile sunt limitate la cele mai importante cuvinte
, se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale :
a. Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara situaiei de nvare
( e.g., Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) .
b. Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri , stelue , bani ,etc .
c. Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice ( i.e., folosii un
limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) .
d. Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic ( e.g., n locul stimulilor plasai pe carduri , folosii imagini
din cri , obiecte din camer , etc . ).
e. Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei ( e.g., orele mesei , n
timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .
3 . Modificai recompensele .
a. Folosii recompense secundare .
b. Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce consum timp. La nceput
recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu ( e.g., la fiecare al 3- lea
sau al 4-lea rspuns).
4 .Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .
a. Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor ( e.g., trecei de la practicarea sarcinii n fiecare zi la 3
ori pe sptmn , la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc . ) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de
meninere .
b. Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai rezistente extinciei .
c. Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse .
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi ,
cum ar fi joaca adecvat , comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei
Selectarea programelor de instruire
Atunci cnd vei ajunge n situaia provocativ de a construi un program pentru acas, va trebui s selectai
programe de instruire care s aib semnificaie n cazul copilului. ntruct nu exist copii care s aib aceleai
competene i aceleai nevoi, selecia iniial a programelor trebuie s se bazeze pe abilitile actuale ale fiecrui
copil. Selectarea programelor pentru copilul dumneavoastr va fi o sarcin permanent. De fiecare dat cnd
copilul va mastera un program, va trebui s alegi un altul. Acest capitol va prezenta un cadru conceptual pentru

alegerea programelor de instruire pentru copilul dumneavoastr, astfel nct s putei ncepe instruirea
semnificativ pentru el.
EVALUAREA ABILITILOR
Cele trei ghiduri pentru planul de studiu (curriculum) din acest capitol subliniaz abiliti care pot fi nvate de
copil. Obiectivele sunt aranjate n ghidul nceptor, intermediar i avansat, dar aceast ierahie nu este rigid.
Primul pas n selectarea programelor const n evaluarea abilitilor i deficitelor copilului dumneavoastr.
Ghidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare iniial. ncepnd cu Ghidul Curricular nivel
nceptor, putei determina nivelul abilitilor copilului i putei crea astfel posibile programe de instruire. Atunci
cnd evaluai abilitile copilului, inei cont de urmtoarele aspecte:
Copilul d dovada acestei abiliti la comand verbal? Exist copii care pot face anumite lucruri spontan, dar
nu i la cerina adulilor. De exemplu, putei sesiza c atunci cnd se joac, copilul numete anumite obiecte, dar,
cnd i ari respectivul obiect i i ceri s l numeasc, nu poate face acest lucru. Atunci cnd evaluai abilitile
copilului, fii siguri c el poate rspunde atunci cnd i punei ntrebarea corespunztoare.
Abilitatea e prezent fr ajutorul dumneavostr? Atunci cnd evaluai o anumit capacitate, trebuie s
determinai nivelul la care se afl copilul fr a fi ajutat. De pild, cnd dorii s aflai dac el poate urma
instruciile simple, d-i comanda, fr a-i oferi vreun gest ajuttor (de exemplu, nu indicai ctre pantofi cnd i
spunei Ia-i pantofii!). Sau, cnd vrei s tii dac poate ndeplini activiti simple (de exemplu, puzzle sau
sortare de forme), prezintai-i activitatea i oferii-i o instrucie verbal (de exemplu, F puzzle!), fr a i oferi
vreun ajutor fizic.
Abilitatea are consisten n timp? Anumii copii nu sunt constani n rspunsurile lor. Este important stabilirea
faptului c o anumit capacitate poate fi demonstrat n mai multe ocazii diferite. Doar pentru c o dat copilul a
reuit s fac ceva, nu nseamn c acea abilitate face parte din repertoriul su. Atunci cnd realizai evaluarea
unei abiliti, trebuie s oferii mai multe oportuniti pentru a determina dac rspunsurile copilului sunt
consistente n timp (de exemplu, n 8 cazuri din 10).
Sunt prezente toate componentele abilitii? Copilul poate fi capabil s dea dovada prezenei unei pri a
abilitii, dar nu a ntregii abiliti. De exemplu, el poate fi n stare s identifice trei pri ale corpului sau s imite
una sau dou aciuni. Dei acesta este un bun nceput, trebuie s v asigurai c el poate realiza un numr adecvat
de rspunsuri n cadrul fiecrui program. n determinarea numrului adecvat de rspunsuri pentru fiecare
program, luai n considerare vrsta copilului (de exemplu, majoritatea copiilor precolari pot identifica 10 sau
mai multe pri ale corpului). Atunci cnd evaluai un anumit program (de exemplu, instruciile simple), trebuie
s determini i numrul corespunztor de rspunsuri i s evaluezi performana copilului per total.
Abilitatea este demonstrat n prezena unor persoane diferite, n diverse contexte, cu stimuli variai? Uneori,
copiii cu autism pot da dovada unor abiliti numai fa de anumite persoane (de exemplu, numai fa de mam),
numai n contexte specifice (rspunde la comanda Ia-i cana nunmai n buctrie, unde sucul este la vedere)
sau numai fa de stimuli specifici (de exemplu, Thomas The Train, dar nu i alte jucrii). Atunci cnd evaluai o
anumit abilitate, fii siguri c prezena ei poate fi demonstrat n faa unor persoane diferite, n mai multe
contexte i cu stimuli diferii.
SELECTAREA PROGRAMELOR
Dup evaluarea abilitilor copilului, trebuie s decidei care vor fi cele vizate pentru instruire. ntrebrile de mai
jos pot fi de ajutor n selectarea obiectivelor de instruire. De fiecare dat cnd alegei un program, punei-v
urmtoarele ntrebri:
Copilul are abilitile de baz necesare pentru acest program? Atunci cnd alegei un program, ntrebai-v mai
nti care sunt abilitile de care copilul are nevoie pentru a rspunde. De exemplu, v putei dori ca el s-i
formuleze cererile prin propoziii, dar e posibil s nu poat repeta cuvintele. V putei dori s nvai copilul s
iniieze interaciuni n timpul jocului cu ceilali copii, dar el nu poate urma comenzi simple. Descompunerea unei
abiliti n componentele sale v poate ajuta s identificai ce alte abiliti trebuie nvate mai nti.
Programul este adecvat vrstei/dezvoltrii copilului? Dei copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al
dezvoltrii normale a achiziionrii de abiliti, programele trebuie totui s reflecte o secven de dezvoltare
care este de ateptat i n cazul unui copil tipic. Atunci cnd identifiai o abilitate, ntrebai-v mai nti dac un

alt copil, de vrst similar, poate ndeplini aceeai sarcin.

Aceast abilitate va ajuta la reducerea problemelor comportamentale? Alegei programe de instruire care sunt
susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului. De exemplu, nvarea de rspunsuri
comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul i gesturile de da i nu pot ajuta la reducerea problemelor
comportamentale care ndeplinesc o funcie de comunicare. n plus, a-l nva pe copil s iniieze independent
jocul poate reduce comportamentele stereotipe.
Aceast abilitate va duce la nvarea altor abiliti? Atunci cnd alegei abilitile pentru instruire, identificaile pe acelea care se construiesc unele pe altele. De exemplu, nvndu-l pe copil s imite aciuni secveniale ce
in de motricitatea grosier (de exemplu, imitarea a dou aciuni n ordinea corect), l vei nva cel mai
probabil s asculte apoi comenzile verbale duble.
Aceast abilitate poate fi generalizat? ntruct n cazul copiilor cu autism abilitile sunt adesea dificil de
generalizat, alegei acele programe i intii rspunsurile pe care copilul va avea ocazia s le practice i n afara
leciilor. De exemplu, e mult mai probabil ca de-a lungul unei zile s i cerei copilului nchide ua, Aprinde
lumina, Ia-i pantofii dect Ridic minile sau D din picioare. Rspunsurile care se asociaz cu
consecine pozitive ce apar n mod firesc vor fi generalizate mai bine.
Copilul va achiziiona aceast abilitate ntr-o perioad de timp rezonabil? Dei ritmul de nvare variaz
foarte mult n funcie de copil i de abiliti, trebuie acordat prioritate acelor abiliti pe care copilul le va nva
ntr-o perioad de timp acceptabil. De exemplu, n cazul n care copilul nu vorbete, el va trebui s nvee
rspunsuri comunicaionale eficiente. n comparaie cu comunicarea prin fraze, el poate nva destul de repede
s arate ctre obiectele dorite. Alegerea abilitilor care vor fi achiziionate ntr-o perioad de timp rezonabil va
aciona ca un ntritor pentru dumneavostr, pentru copil i pentru tutori.
Abilitatea este important pentru dumneavoastr i pentru familie? Alegei acele abiliti care vor avea
implicaii pozitive n ceea ce privete participarea copilului la activitile familiei. Dei potrivirea culorilor este o
abilitate important, a-l nva pe copil s-i identifice pe membrii familiei va avea un impact mult mai mare
asupra participrii copilului n familie.
Abilitatea poate fi folosit de copil de-a lungul ntregii zile? Alegei s-l nvai acele abiliti care sunt
funcionale. De exemplu, nvarea ndeplinirii comenzilor simple, folosirea da i nu, artarea ctre obiectele
dorite, realizarea activitilor de joc, toate acestea sunt utile pentru copil i pot fi incluse pe parcursul ntregii
zile.
PREGTIREA
Atunci cnd ncepei un program acas, trebuie s ncepei cu un numr limitat de abiliti pentru primele cteva
sptmni. E mult mai bine s vizai achiziii rapide ntr-un numr limitat de domenii, dect un progres ncet,
inconsistent, n mai multe domenii. Aceast modalitate v va permite i dumneavoastr i tutorilor s stpnii
metodologia de nvare, iar copilului i va permite s se obinuiasc cu structura edinelor. Dei realizarea
programului trebuie individualizat n funcie de copil, n mod tipic, un program de nceput va include: un
program de tip Respond to name (Rspunde la nume), un program de limbaj receptiv (de exemplu,
ndeplinirea instruciilor simple), un program de imitaie (de exemplu, imitarea unei micri grosiere), un
program de limbaj expresiv (de exemplu, artarea itemilor dorii) i o sarcin de potrivire (de exemplu, potrivirea
obiectelor identice). Pe msur ce copilul face progrese, putei aduga programe adiionale, n funcie de nevoile
lui.
DESCRIEREA PROGRAMELOR
Ghidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiective listate
n cadrul ghidurilor (nu toate obiectivele sunt subliniate n foile de programe). Sunt oferite rspunsurile pe care
le dorim din partea copilului (targetate), pre-cerinele, materialele, strategiile de prompting (de ajutor) i alte
cteva indicii utile. Pentru a economisi spaiul, multe din programele de limbaj receptiv i expresiv au fost
prezentate pe aceeai foaie. Fiecare foaie de program poate fi copiat din manual i poate fi inserat n dosarul de
programe al copilului. Multe dintre programe ofer exemple de rspunsuri targetate (pe care le atepm din
partea copilului), dar acestea sunt doar pentru a v ajuta la nceput. Trebuie s-l nvai pe copil acele rspunsuri
relevante pentru el i pentru dumneavoastr.
Procedurile de instruire sunt generice i se poate ivi necesitatea de a le modifica n funcie de copil. De exemplu,
programele au fost scrise plecnd de la ipoteza c, iniial, copilul va avea nevoie de prompting (ajutor) pentru a

rspunde corect. Dei sunt oferite sugestii de prompting (ajutor), exist multe proceduri de corectare a greelilor
care pot fi folosite atunci cnd copilul rspunde incorect sau nu reuete s rspund deloc. Consultai capitolul
6, Cum s realizai instruirea, pentru mai multe informaii despre strategiile de instruire.
Unele dintre programele de limbaj receptiv i de potrivire necesit prezentarea unor stimuli pe mas, cum ar fi
fotografiile. Numrul de stimuli prezentat va varia n funcie de etapa actual a programului. Cu toate acestea, se
recomand ca n cazul introducerii sarcinilor de discriminare, s prezini cel puin trei stimuli, pentru a
minimaliza ansele unui rspuns dat la ntmplare.
Uitndu-v pe foile de program, putei observa civa termeni nefamiliari. i vom defini pe scurt mai jos.
1. Prompt-urile (Ajutorul). Prompt-ul se refer la orice ajutor care i este oferit copilului pentru a rspunde cu
succes. Prompt-urile pot fi verbale (Prinde mingea), fizice (iei mna copilului i o pui pe minge), gesturale
(indici ctre minge), de poziie (pui mingea mai aproape de copil) sau de modelare (i demonstrezi copilului
rspunsul, pentru ca acesta s l observe i s l imite). Atunci cnd ncepei un program de instruire, trebuie s
determinai de ct de mult ajutor (prompt) are nevoie copilul pentru a rspunde fr greeli. Prompt-ul (ajutorul)
trebuie sczut treptat i sistematic de-a lungul unei sesiuni de instruire, astfel nct copilul s poate fi capabil s
ndeplineasc sarcina fr ajutor.
2. Amnarea prompt-ului (Time Delay Prompt). Amnarea prompt-ului este o procedur n care timpul dintre
prezentarea unui stimul comand i a prompt-ului este crescut treptat. Iniial, ajutorul este oferit n acelai timp
sau imediat dup comand. De-a lungul sesiunilor de instruire ulterioare, ajutorul este amnat prin creterea
treptat a intervalului de timp. De exemplu, atunci cnd l nvei pe copil s rspund la ntrebarea Cum te
cheam?, se ofer prompt-ul (de exemplu, modelarea rspunsului corect) imediat dup prezentarea ntrebrii,
pentru primele cteva ncercri. Atunci cnd copilul rspunde corespunztor la prompt (de exemplu, spunndu-i
numele dup modelul prompt-ului, de trei ori consecutiv) se introduce un scurt rgaz ntre comand i prompt.
De exemplu, tutorele poate spune Cum te cheam, ateapt 2 secunde i apoi modeleaz rspunsul. Atta timp
ct copilul continu s rspund corect, acest interval poate rmne acelai pentru alte trei ncercri. Apoi
intervalul dintre comand i prompt va crete cu 2 secunde, ajungndu-se la 4 secunde, apoi la 6 secunde, etc.
scopul este acela de a-l face pe copil s rspund corect nainte de a i se oferi vreun ajutor (prompt).
3. Recompensa diferenial. Recompensa diferenial nseamn recompensarea (ntrirea) anumitor rspunsuri i
nerecompensarea (nentrirea) altora. De exemplu, atunci cnd introduci o abilitate, recompensezi rspunsurile
care sunt date cu prompt-uri. De-a lungul sesiunilor de nvare, vei oferi treptat tot mai puin ajutor i vei
recompensa doar rspunsurile care sunt date cu prompt redus. n final, vei recompensa doar rspunsurile care
sunt corecte i care nu necesit ajutor.
RESURSE
Ghidului Curricular nivelul avansat (Advanced Curriculum Guide) i urmeaz un capitol care prezint
materialele necesare pentru instruire, precum i sugestii bibliografice. Suntei ncurajat, atunci cnd este posibil,
s v realizai propriile materiale (de exemplu, s fotografiai substantive, verbe, emoii, camere i scene din
mediul natural al copilului) i s folosii aceste materiale n mai multe programe (de exemplu, folosii fotografii
ale aciunilor nu numai pentru programul de Receptiv i Expresiv Verbe, dar i ca discriminare necesar n
cazul Wh questions(ntrebri de tipul Cnd? Cine? Cum? Care? Unde?, etc) n legtur cu o imagine). Dac
ncercai s obinei fonduri prin comisia colar local pentru un program pentru acas, includei i o list de
obiecte necesare n Planul Educaional Individualizat al copilului, astfel nct acestea s v fie oferite de ctre
coal. Sunt incluse n capitolul urmtor i alte surse bibliografice, pentru a v ajuta n programe de instruire care
nu sunt prezentate aici.
MULUMIRI
Unele dintre programele de instruire prezentate n acest capitol au fost dezvoltate de Alpine Leraning Group, Inc.
Altele au fost influenate de programe deja publicate n lucrri cum ar fi Teaching Developmentally Disabled
Children: The ME Book, de Ivar Lovaas. Autorii sunt recunosctori copiilor, familiilor i profesionitilor care
ne-au ajuntat la dezvoltarea programelor de instruire din acest capitol.
Ghidul curricular nivel nceptor
Abiliti de participare la lecii
1. St singur n scaun

2. Realizeaz contactul vizual atunci cnd e strigat

3. Realizeaz contactul vizual atunci cnd i se d comanda Uit-te la mine
4. Rspunde la comanda Minile cumini
Abiliti de imitaie
1. Imit micrile grosiere (gros-motorii)
2. Imit aciunile cu obiecte
3. Imit micrile fine (motricitatea fin)
4. Imit micrile orale
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete comenzile simple
2. Identific prile corpului
3. Identific obiectele
4. Identific imaginile
5. Identific persoanele familiare
6. ndeplinete comenzile ce presupun verbe
7. Identific verbele n imagini
8. Identific obiectele n mediu
9. Indic (cu degetul) imagini ntr-o carte
10. Identific obiectele prin funcia (utilitatea) lor
11. Identific posesia
12. Identific sunetele din mediu
Abiliti de limbaj expresiv
1. Arat ctre itemii dorii ca rspuns la ntrebarea Ce vrei?
2. Arat spontan ctre itemii dorii
3. Imit sunete i cuvinte
4. Denumete obiectele
5. Denumete imaginile
6. Cere verbal itemii dorii
7. Exprim sau gesticuleaz da i nu pentru itemii preferai i pentru cei respini
8. Denumete persoanele familiare
9. Face o alegere
10. Rspunde cnd este salutat
11. Rspunde la ntrebri sociale
12. Denumete verbele n imagini, la sine i la alii
13. Denumete obiectele dup funcia (utilitatea) lor
14. Denumete posesia
Abiliti pre-colare
1. Potrivete
Obiecte identice
Imagini identice
Obiectele la imagini
Imaginile la obiecte
Culori, forme, litere, numere
Obiecte non-identice
Obiecte prin asociere
2. Finalizeaz independent activiti simple
3. Identific culorile
4. Identific formele
5. Identific literele

6. Identific numerele
7. Numr pe de rost pn la 10
8. Numr obiecte
Abiliti de auto-servire (self-help)
1. Bea dintr-o can
2. Folosete furculia i lingura cnd mnnc
3. i descal pantofii
4. i descal osetele
5. i dezbrac pantalonii
6. i dezbrac tricoul
7. Folosete erveelul/batista
8. tie s foloseasc toaleta pentru a urina
Ghidul curricular nivelul intermediar
Abiliti de participare la lecii
1. Susine contactul vizual pentru 5 secunde, ca rspuns la strigarea numelui
2. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui n timp ce se joac
3. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui de la distan
4. Rspunde da atunci cnd este numit
Abiliti de imitaie
1. Imit micrile gros-motorii din poziia n picioare
2. Imit micri gros-motorii secveniale
3. Imit aciuni secveniale cu obiecte
4. Imit aciuni nsoite de sunete
5. Imit patternuri (construcii) de cuburi
6. Copiaz desene simple
Abiliti de limbaj receptiv
1. Identific camerele
2. Identific emoiile
3. Identific locaiile
4. ndeplinete instruciile (comenzile) duble
5. D dou obiecte
6. Recupereaz obiecte care nu sunt la vedere
7. Identific atributele (caracteristicile)
8. Identific persoanele din comunitate
9. Se preface (pretinde c)
10. Identific categoriile
11. Identific pronumele
12. ndeplinete instruciile cu prepoziii
13. Identific un obiect aflat la vedere atunci cnd i este descris
14. Plaseaz n ordine cartonae secveniale
15. Identific genul
16. Identific itemul care lipsete
17. Rspunde la ntrebrile wh (Care? Unde? Cum? Cnd? Cine?,etc)despre obiecte i imagini
18. Rspunde da/nu la ntrebri legate de obiecte i aciuni
19. Numete un obiect prin atingere
Abiliti de limbaj expresiv
1. Imit fraze din dou sau trei cuvinte
2. Cere itemii dorii printr-o propoziie, ca rspuns la Ce vrei?

3. Cere spontan itemii dorii, printr-o propoziie

4. i strig prinii de la distan
5. Denumete obiectul dup funcia acestuia
6. Denumete funcii ale obiectelor
7. Denumete i indic pri ale corpului conform funciei acestora
8. Denumete funcia prilor corpului
9. Denumete locaiile
10. Denumete emoiile
11. Denumete categoriile
12. Folosete propoziii simple
Este un
Vd o
Am o
13. Face schimb de informaii
Am
Vd
Informaii sociale
14. Spune Nu tiu atunci cnd este rugat s numeasc obiecte necunoscute
15. Rspunde la ntrebri wh de tipul: Ce este asta? i Unde este
16. Denumete prepoziiile
17. Denumete pronumele
18. Rspunde la ntrebri ce in de cunotinele generale
19. Denumete genul
20. Descrie imaginile printr-o propoziie
21. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
22. i amintete evenimente din trecutul apropiat
23. Rspunde la ntrebri de tipul Unde?
24. Denumete obiectele care aparin unei camere
25. Denumete funcia camerelor
26. Denumete funcia persoanelor din comunitate
27. Rspunde la ntrebri de tipul Cnd?
28. Descrie secvene de imagini
29. Transmite un mesaj
30. Face jocuri de rol cu ppuile
31. Ofer ajutor
Abiliti pre-colare
1. Potrivete itemii din aceeai categorie
2. D cantitatea cerut
3. Potrivete numrul la cantitate
4. Potrivete literele mari la literele mici
5. Potrivete cuvintele identice
6. Identific mai mult i mai puin
7. Secvenializeaz numerele/literele
8. Completeaz ciorne simple (worksheets)
9. Copiaz litere i numere
10. Identific numele scris
11. Deseneaz imagini simple
12. i scrie numele
13. Lipete
14. Taie cu foarfeca
15. Coloreaz n chenar

Abiliti de auto-servire (self-help)

1. i mbrac pantalonii
2. i mbrac tricoul
3. i mbrac haina
4. i ncal pantofii
5. i ncal osetele
6. Se spal pe mini
7. Se duce la toalet atunci cnd l doare burta
8. Se duce din proprie iniiativ la baie
Ghidul curricular nivel avansat
Abiliti de participare la lecii
1. Realizeaz contactul vizual n timpul conversaiei
2. Realizeaz contactul vizual n timpul instruciilor n grup
Abiliti de imitaie
1. Imit secvene complexe
2. Imit joaca copiilor de aceeai vrst
3. Imit rspunsul verbal al copiilor de aceeai vrst
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete instruciile complexe, formate din trei comenzi
2. ndeplinete comenzi complexe date de la distan
3. Numete o persoan, un loc sau un obiect atunci cnd acestea sunt descrise
4. Numete un obiect din care se vede numai o parte
5. Identific obiecte care sunt la fel
6. Identific obiecte care sunt diferite
7. Identific ce nu aparine unui grup, n funcie de caracteristic sau de categorie
8. Identific pluralul versus singular
9. Rspunde la ntrebrile wh despre o scurt povestire
10. Rspunde la ntrebrile wh despre un subiect
11. ndeplinete comenzile ntreab versus Spune
12. Gsete obiectele ascunse atunci cnd i se dau indicii privind locaia
13. Discrimineaz situaiile n care trebuie s pun o ntrebare de cele n care trebuie s rspund (s ofere
informaii n schimb)
Abiliti de limbaj expresiv
1. Rspunde Nu tiu la ntrebrile nefamiliare
2. Denumete categoria creia i aparine un anumit item
3. Denumete itemii dintr-o categorie
4. Repovestete o poveste
5. Descrie obiecte care nu se afl la vedere, folosind atribute (caracteristici)
6. i amintete evenimente trecute
7. Descrie subiecte
8. Spune propriile poveti
9. i exprim confuzia i cere lmuriri
10. Denumete pronumele posesive
11. Folosete timpul corect al verbelor
12. Pune o ntrebare i repovestete informaiile obinute
13. Ascult o conversaie i rspunde la ntrebri legate de acea conversaie
14. i afirm cunoaterea
15. Rspunde la ntrebri avansate de cunotine generale
16. Descrie felul n care se face ceva

17. Descrie similaritile i diferenele dintre obiecte

18. Rspunde la ntrebri de tipul Care?
19. Pune ntrebri wh atunci cnd i sunt oferite informaii vagi
Limbaj abstract
1. Rspunde la ntrebri de tipul De ce?
2. Rspunde la ntrebri de tipul Dac?
3. Completeaz logic propoziiile
4. Descrie neregulile dintr-o imagine
5. Rspunde da/nu (informaii factuale)
6. Prevede finalul, rezultatul
7. Privete dintr-o alt perspectiv
8. Ofer explicaii
9. Exclude un item n funcie de categorie/caracteristic
10. Identific subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaie
Abiliti colare
1. Definete oameni, locaii i obiecte
2. Completeaz un pattern
3. Potrivete cuvinte scrise la obiecte i obiectele la cuvintele scrise
4. Citete cuvinte obibuite
5. Numete literele (aa cum sunt pronunate)
6. Numete un cuvnt, ncepnd cu primul sunet
7. Numete consoanele iniiale, mediane i finale
8. Citete liter cu liter cuvintele simple
9. Explic nelesul cuvintelor
10. Identific sinonime simple
11. Identific relaiile temporale
12. Identific numeralele ordinale
13. Identific cuvintele care rimeaz
14. Scrie din memorie cuvinte simple
15. Adun numere formate dintr-o singur cifr
Abiliti sociale
1. Imit aciunile unui copil de aceeai vrst
2. ndeplinete indicaiile unui copil de aceeai vrst
3. Rspunde la ntrebrile unui (egal) copil de aceeai vrst
4. Rspunde la cuvintele prin care un egal iniiaz jocul
5. Partcip la jocuri cu egalii, jocuri care se desfoar la mas
6. Iniiaz (propune verbal) jocul cu egalii
7. Face schimb de informaii cu egalii
8. Comunic cu egalii n timpul jocului
9. Cere ajutorul egalilor
10. Ofer ajutor egalilor
Pregtirea pentru coal
1. i ateapt rndul
2. D dovada unor noi rspunsuri prin observaie
3. ndeplinete comenzile date n grup
4. Face schimb de informaii sociale ntr-un grup
5. Cnt versuri ale unor cntecele de copii n cadrul grupului
6. Rspunde cnd este chemat
7. Ridic mna pentru a rspunde la ntrebri

8. Ascult o poveste i rspunde al ntrebri privind acea poveste

9. Arat i povestete
Abiliti de auto-servire
1. Se spal pe dini
2. i nchide/deschide fermoarul
3. i nchide/deschide nasturii
4. i nchide/deschide capsele
Program Realizeaz contactul vizual
Procedura:
1. n Rspunsul la nume (Response to name) pe scaun, n faa copilului. Spunei numele copilului i realizai
simultan prompt-ul pentru contactul vizual prin aducerea unei buci mici de premiu alimentar (sau a unui obiect
mic) la nivelul ochilor dumneavoastr. n clipa n care copilul realizeaz contactul vizual pentru 1 secund, dai-i
imediat premiul. De-a lungul sesiunilor, spunei numele copilului i amnai prompt-ul cu cteva secunde, pentru
a vedea dac copilul se uit fr prompt. Recompensai treptat rspusurile date fr prompt. De-a lungul
sesiunilor de nvare, oferii recompense pozitive n cazul n care copilul se uit la dumneavoastr spontan.
2. Pentru 5 secunde repetai procedura de mai sus, dar susinei contactul vizual 5 secunde nainte dea oferi
recompensa copilului. Recompensai treptat rspunsurile date fr ajutor.
3. n timpul jocului dai-i copilului o jucrie s se joace cu ea la mas. Stai de cealalt parte a mesei i spunei
numele copilului. Facei-i prompt copilului s se uite la dumneavoastr i premiai rspunsul. Diminuai prompturile de-a lungul sesiunilor de nvare consecutive. Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai
sczut de prompt.
4. De la distan repetai procedura de la punctul 3, dar stai la o distan de aproape 2 metri. Spunei numele
copilului i facei-i prompt s se uite la dumneavoastr. Recompensai rspunsul. Diminuai prompt-urile de-a
lungul sesiunilor de nvare consecutive. Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai sczut de
prompt. n timpul sesiunilor, cretei distana dintre dumneavoastr i copil.
5. Ca rspuns la Uit-te la mine stai pe scaun, de cealalt parte a mesei. Dai comanda Uit-te la mine.
Folosii aceleai proceduri de prompting i recompens ca la punctul 1.
Materiale: recompense alimentare i obiecte
Condiii eseniale: st pe scaun
Sugestii privind prompting-ul: aducei recompensa la nivelul ochilor pentru a fi urmrit cu privirea de ctre
copil sau orientai uor brbia copilului pentru a facilita contactul vizual. Folosii o procedur de amnare:
amnai propmt-ul cu 2 secunde de-a lungul ncercrilor.
Comanda Rspuns
Data Data masterrii
introducerii
(1-4) Numele copilului
(5) Uit-te la mine (1-5) Realizeaz contactul vizual
1. Pentru 1 secund
2. Pentru 5 secunde
3. n timpul jocului
4. De la distan
5. Ca rspuns la Uit-te la mine
Sugestii utile: asigurai-v c copilul se uit direct la dumneavoastr i nu la recompens

Program Imit motricitatea grosier

Procedur: pe scaun, n faa copilului, asigurndu-v c e atent. Dai comanda F ca mine, modelnd
simultan o micare ce ine de motricitatea grosier. Oferii-i prompt copilului pentru a realiza sarcina i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai
sczut de prompt. n final recompensai numai rspunsurile corecte, realizate fr prompt.

 Condiii eseniale: st n scaun

Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic copilul pentru a ndeplini sarcina.
Comanda: F ca mine. Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Btut n mas
2. Bate din palme
3. Face cu mna
4. Ridic minile sus
5. Tropie
6. D din picioare
7. Scutur capul
8. D din cap
9. Se ntoarce
10. i acoper faa cu minile
11. Lovete umerii uor
12. Sare
13. Rotete braele
14. Lovete uor stomacul
15. Merge n pas de mar
16. ntinde braele n fa
17. Ciocne
18. Pune minile pe olduri
19. Freac palmele una de alta
20. Lovete uor capul
Sugestii utile: unii copii pot nva imitaia mediat de obiect (de exemplu, sunat cu clopoelul, aruncarea cubului
n gleat) mai repede dect micrile grosiere. Dup ce ai introdus cinci rspunsuri imitative, ncercai unele
noi; e posibil ca abilitatea s se fi generalizat!
Program Imit aciunile cu obiecte
Procedura: plasai dou obiecte identice pe mas. Stai de cealalt parte a mesei, n faa copilului. Aigurai-v
c este atent. Prezntai comanda F ca mine, modelnd simultan o aciune cu unul dintre obiecte. Facei-i
prompt copilului s realizeze aciunea cu cellalt obiect i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat.
Recompensai rspunsurile cu cel mai sczut nivel de ajutor. n final, recompensai numai rspunsurile corecte,
fr prompt.
Materiale: obiecte pentru aciuni.
Cerine: s stea pe scaun.
Sugestii pentru prompting: ghidai fizic copilul pentru a ndeplini sarcina
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Aruncarea cubului n gleata
2. Sunat din clopoel
3. mpins maina de jucrie
4. Fluturat steagul
5. Lovit toba
6. Pus plria
7. Mzglit
8. ters gura
9. Lovit cu ciocanul de jucrie
10. Scuturat o jucrie
11. Hrnit ppua
12. inut telefonul la ureche
13. But din can
14. Suflat n fluier
15. Pieptnat
16. Aciuni cu ppua

17. Rostogolit o jucrie

18. Pus moneda n puculi
19. Srutat ppua
20. tampilat hrtia
Sugestii utile: nvai-l pe copil imitaii legate de joc, care ar putea s l ncnte
Program Imit motricitatea fin
Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Dai comanda F ca mine, n timp ce modelai
simultan micarea fin. Ajutai-l pe copil s fac micarea i recompensai rspunsul. Diminuai treptat promptul. Recompensai rspunsurile realizate cu cel mai redus nivel de propmt. n final, recompensai numai
rspunsurile corecte, realizate fr prompt.
Cerine: st pe scaun i imit micrile ce in de motricitatea grosier.
Sugestii pentru prompting: ghidai-l fizic pe copil ctre realizarea rspunsului
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Bate din palme
2. i deschide i i nchide minile (pumnii)
3. Bate uor cu degetul arttor
4. Bate uor cu degetul mare
5. Mic din degete
6. i freac palmele una de alta
7. Bate uor cu degetul arttor pe degetul mare
8. Indic ctre prile corpului
9. Arat cu degetul arttor ctre palm
10. ntinde degetul arttor
11. Ridic degetul mare n sus
12. Face semnul pcii
Sugestii utile: atunci cnd introducei acest program, inei cont de dezvoltarea motorie tipic, obinuit. Muli
dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificulti n imitarea micrilor fine
Program Imit motricitatea oral (miogimnastica)
Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Prezentai comanda F ca mine, modelnd
simultan o micare oral. Oferii-i ajutor (prompt) copilului pentru a realiza micarea i recompensai rspunsul.
Diminuai prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile efectuate cu cel mai redus nivel de ajutor. n final,
recompensai numai rspunsurile corecte, fcute fr prompt.
Cerine: st pe scaun; realizeaz contct vizual; imit micri ce in de motricitatea fin i grosier
Sugestii pentru prompting: aezai gura copilului n poziia corect. Folosii materiale care pot facilita rspunsul
(fluier sau baloane de spun pentru suflat, acadeaua pentru scos limba)
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Deschide gura
2. Scoate limba
3. Unete buzele
4. Clnne dinii
5. Sufl
6. Zmbete
7. ncreete buzele
8. Srut
9. Limba peste dinii de sus
10. Pune dinii de sus peste buza de jos
Sugestii utile: Stabilii scopul acestui program. Dac l introducei ca pregtire pentru imitaia verbal, ar fi util,
nc de la nceput, s nsoii micarea cu un sunet. Dac avei dificulti n a face prompt-ul pentru o anumit
micare, ncercai s folosii o oglind. Copilul trebuie s se uite la reflecia din oglind atunci cnd i oferii
prompt-ul; treptat, diminuai folosirea oglinzii

Program Urmeaz instruciile (comenzile) simple

Procedura: pe scaun, fa n fa, asigurndu-v c e atent. Dai comanda. Ajutai-l pe copil s raspund i
recompensai-l. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care
sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: itemii necesari pentru instrucie
Cerine: pentru comanda 2, s stea pe scaun.
Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic mna copilului ctre ndeplinirea sarcinii
Comanda Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Stai jos.
2. Ridic-te.
3. Vino la mine.
4. Minile jos.
5. F pa.
6. Ia-m n brae.
7. Ridic minile sus.
8. Bate din palme.
9. ntoarce-te.
10. Sari.
11. Pup-m.
12. Arunc asta.
13. nchide ua.
14. Trimite-mi un pupic.
15. Aprinde lumina.
16. Ia un erveel.
17. D drumul la muzic.
18. Pune pe raft.
19. Bate palma.
20. D din picioare.
Sugestii utile: selectai acele comenzi pe care le cerei copilului s le ndeplineasc n contextul unei zile.
Alegerea comenzilor de instrucie pe care i le poi cere copilului i n afara leciilor va oferi ocazii naturale
pentru ntrire i generalizare.
Program Prile corpului (receptiv i expresiv)
Procedura:
1. Identific prile corpului pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat_ (partea
corpului). Facei-i prompt copilului s ating corect partea corpului pe propriul lui corp i recompensai
rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt
date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Numete prile corpului pe scaun, n faa copilului. Indicai o parte a corpului dumneavoastr i ntrebai
Ce este? Ajutai-l pe copil s numeasc partea corpului i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat,
de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt.
n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Cerine:
1. ndeplinete cinci instrucii simple
2. Identific partea corpului i numete obiectele familiare
Sugestii privind prompt-ul:
1. Modelai rspunsul sau ghidai fizic copilul ctre ndeplinirea sarcinii
2. Modelai rspunsul corect
Comanda Rspuns
1. Arat
2. Ce este? 1. Arat partea corpului corect
2. Numete partea corpului Data introducerii Data masterrii
1. Cap

2. Laba piciorului
3. Burt
4. Nas
5. Gur
6. Picioare
7. Ochi
8. Urechi
9. Pr
10. Obraji
11. Umeri
12. Mn
13. Fa
14. Bra
15. Degete
16. Cot
17. Brbie
18. Degete de la picioare
19. Degetul mare
Sugestii utile: la nceput, alegei pri ale corpului care nu se afl aproape una de cealalt (de exemplu, la nceput
copilul trebuie s discrimineze ntre cap i picior dect ntre nas i ochi).

Program Obiecte (receptiv i expresiv)

Procedura:
1. Identific obiectele plasai obiectul (obiectele) pe mas n faa copilului. Asigurai-v c este atent i dai
comanda D-mi_ (numele obiectului). Ajutai-l pe copil s v dea obiectul i recompensai rspunsul.
Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel
mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Numete obiectele pe scauna, n faa copilului. Asigurai-v c este atent i artai-i un obiect. Spunei Ce
este?. Ajutai-l pe copil s numeasc obiectul i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a
lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n
final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: obiecte
Cerine:
1. Potrivete obiectele identice
2. ndeplinete 15 comenzi simple
3. Imit sunete i cuvinte simple
Sugestii privind promting-ul:
1. Ghidai-l fizic pe copil s v nmnze obiectul
2. Modelai denumirea obiectului
Comanda Rspuns
1. D-mi _
2. Ce este? 1. D obiectul corect
2. Denumete obiectul Data introducerii Data masterrii
1.
2.
3....14.
Sugestii utile: alegei obiectele relevante pentru copil. De exemplu, dac copilul prefer anumite jucrii, folosiile pe acestea ca prime obiecte de introdus n program. Denumirea primelor cteva obiecte trebuie s sune diferit.

n cazul n care copilul are dificulti n a nva receptiv obiectele, ncercai s-i dai comenzi relative la obiecte
(de exemplu, Ia erveelul i Arunc mingea). Treptat, mutai obiectele mai aproape unul de altul i
schimbai comanda n D-mi erveelul i D-mi mingea.
Program Imagini (receptiv i expresiv)
Procedura:
1. Identific imaginile plasai imaginile (fotografii) pe mas, n faa copilului. Asigurai-v c este atent i dai
comanda Arat_(numele itemului din fotografie). Facei-i prompt copilului s arate imaginea i recompensai
rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt
date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Denumete imaginile pe scaun, fa n fa cu copilul. Asigurai-v c este atent i artai-i o imagine.
Spunei Ce este?. Facei-i prompt s denumeasc imaginea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul
treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de
prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt
Materiale: fotografii ale obiectelor i carduri cu iamgini ( ase vedea lista de resurse)
Cerine:
1. Potrivete imaginile identice
2. ndeplinete 10-15 comenzi simple i poate identifica 10-15 obiecte
3. Denumete obiectele.
Sugestii privind prompting-ul
1. ghidai-l fizic pe copil s arate imaginea
2. modelai denumirea imaginii
Comanda Rspuns
Data introducerii Data masterrii
1. Arat_
2. Ce este? 1. Arat imaginea corect
2. Denumete imaginea
1...15.
Sugestii utile: ncepei cu fotografii ale obiectelor pe care copilul a nvat s le identifice. Imaginile trebuie s
fie distincte din punct de vedere vizual (de exemplu, imaginea unui mr trebuie s fie un mr singur i nu un mr
ntr-un copac). Fotografiile obiectelor care sunt relevante pentru copil (de exemplu, imaginea patului su, a
pantofilor si) va ajuta la generalizare.
Program Identific persoanele familiare
Procedura:
1. Identificarea n imagini plasai imaginea (imaginile) pe mas, n faa copilului. Asigurai-v c este atent i
dai comanda Arat_(numele persoanei din fotografie). Facei-i prompt s arate imaginea corect i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai
rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte,
date fr prompt.
2. Identificarea n persoan cu o persoan cunoscut copilului n camer, stai pe scaun, n faa copilului.
Asigurai-v c este atent i dai comanda Du-te la _(numele persoanei cunoscute). Facei-i prompt s se
ndrepte ctre acea persoan. Recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de
nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: fotografii ale persoanelor familiare copilului
Cerine: potrivete fotografii identice. ndeplinete 10 comenzi simple i identific obiectele n imagini.
Sugestii privind prompting-ul: ghidai-l fizic pe copil s ndeplineasc sarcina
Comanda Rspuns
1. Arat_.
2. Du-te la_ 1. Arat fotografia corect
2. Se duce ctre persoana cunoscut Data introducerii Data masterrii

1. ..10.
Sugestii utile: nainte de a ncepe discriminarea a dou imagini a persoanelor familiare, folosii imagini ale
obiectelor ca distractori. ncepei cu o fotografie a unei persoane i cu dou poze de obiecte. Adugai treptat mai
multe fotografii ale unor persoane diferite. n cazul n care copilul are probleme cu identificarea cunoscuilor n
persoan, ncercai s folosii ca prompt fotografiile, prezntnd fotografia n acelai timp cu comanda Du-te
la_.
Program Verbe (comenzi i identificarea n imagini)
Procedura:
1. ndeplinete comenzile (instruciile) cu verbe pe scaun, fa n fa. Plasai materialele necesare pe o mas,
la ndemna copilului. Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat-mi cum_(verbul). Facei-i prompt
copilului s realizeze aciunea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de
nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Identific verbele n imagini plasai imaginea pe mas, n faa copilului. Asigurai-v c este atent i dai
comanda Arat_(verbul). Facei-i prompt s indice imaginea corect i recompensai rspunsul. Diminuai
prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut
nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: obiectele necesare pentru urmtoarele aciuni i cartonaele cu verbe ( a se vedea lista de resurse).
Cerine:
1. ndeplinete 10 instrucii (comenzi) simple.
2. Identific imaginile.
Sugestii privind prompting-ul
1. Modelai rspunsul sau ghidai-l fizic pe copil s ndeplineasc sarcina.
2. Modelai denumirea aciunii
Comanda Rspunsul
1. Arat-mi cum_.
2. Arat_. 1. Face aciunea
2. Arat imaginea corect Data introducerii Dat
1. Imitatie Nonverbala (Nonverbal imitation)
1.1. Imitatie
SD1: F aa
SD2: Fa ca mine
SD3: Imita-ma
SD4: Ia-te dupa mine
SD5: Fa la fel ca mine

a) Fara obiecte (ex: intoarceri de 90/180/360, ridicari si asezari de pe scaun, etc)

b) Cu obiecte (ex: ia cubul de pe masa, ocoleste un scaun si il pune pe masa)
c) Imbunatatirea dexteritatii (ex: indoiri/ruperi hartie, deschide/inchide ariciul/fermoarul, plastelina,foarfeca etc)
d) Motricitate fina (ex. mers cu degetele pe masa, pioneze etc)
e) Mimica faciala
f) Gimnastica
g) Inlantuiri de pana la 10 miscari care vor fi executate pe rand pe masura ce este executata miscarea anterioara.
Obs: Este foarte important ca la inceputul acestui program (cel putin) sa existe un prompter in spatele copilului.

1.2. Follow the leader

(Inlantuiri de pana la 10 miscari)
SD1: Fa ca <Mariana>
SD2: Faceti asa
Obiectiv: Sa urmareasca si sa execute ceea ce face o anumita persoana (educatoarea) fara a fi distras de ceea ce
fac altii (copii) > program pentru gradinita.
2. Invatare prin observare (Observational Learning)
Obiectiv: Sa invete sa imite un anumit copil fara a fi distras de ce fac altii.
Promptul: verbal (Fa la fel/ Fa si tu ca)
3. Recunoasterea diverselor Sunete inclusiv a celor din mediu
(Sound Discrimination -> Receptive/Expressive Environmental Sounds)
SD1: Ce se aude?
SD2: Cum face <animalul>?
SD3: Cine face asa?/Ce face asa?
Obiectiv: Sa diferentieze intre sunete (ex: clopotel vs fluier) -> programul il va ajuta si in imitatia verbala.
Ulterior se va lucra cu sunetele din mediu (animale, masini, ploaie, tunet etc.)
4. Localizarea Sunetelor (Sound Localization)
SD1: Gaseste/Cauta <telefonul>
SD2: Unde se aude < telefonul>?
Obs: Se va lucra initial in aceeasi camera iar ulterior se va mari aria.
Obiectiv: Sa gaseasca sursa sunetului.
5. COMENZI (Instructions)
5.1. Comenzi simple (cu si fara obiecte)
5.2. Inlantuiri (cu comenzile invatate anterior)
Obiectiv: Inlantuiri de pana la 10 comenzi care vor fi date pe rand pe masura ce este executata comanda
anterioara.
Ex: du-te la dulap, deschide sertarul, ia cubul verde, pune-l pe pat, vino la mine
5.3. Comenzi multiple
Obiectiv: Sa execute 2->3 comenzi primite inainte de a incepe executia.
Obs: Se repeta o comanda pana o executa perfect (nu se trece mai departe/nu se complica pana ce pasul curent
nu este fixat).
6. Imitatie Verbala (Verbal imitation)
SD1:Spune
SD2: Repeta
SD3: Repeta dupa mine
SD4: Repeta ce spun eu
SD5: Repeta si tu
SD6: Spune dupa mine
SD7: Spune asa...
SD8: Zi..

6.1. Sunete
6.2. Silabe
6.3. Cuvinte
6.4. Propozitii
6.5. Intrebari
7. Recunoasterea si Numirea Obiectelor (Expressive object labeling)
Receptive: Obs: Ulterior numai pentru obiecte noi.
SD1: Arat [obiectul]?
SD2: Pune mana pe [obiect]?
SD3: Unde e [obiectul]?
SD4: Arata cu degetul [obiectul]
SD5: Indica <obiectul>
Expressive:
SD1: Ce-i aici?
SD2: Ce vezi aici?
SD3: Cine e aici?
SD4: Ce crezi ca este aici?
SD5: Ce [animal/obiect/etc] este acesta/acela ?
SD6: Ghici ce e acesta/aici?
SD7: Numeste ce vezi aici
Obs: Pentru obiectele invatate anterior se va face direct generalizare.
8. Recunoasterea si Numirea Categoriilor (Expressive categories) (exemple in tabel)
Receptive:
SD1: Arata [categorie]? pentru categoriile noi
SD2: Unde sunt [categorie]?
SD3: Indica
Expressive:
SD1: Ce sunt acestea? / Ce este asta?
SD2: Ce este <element categorie>? ExR: <Fruct>
SD3: Ce <animale> cunosti?
SD4: Da-mi exemplu de <animale>.
SD5: Spune 2-5/mai multe <animale>
SD6: Enumera niste <animale>
SD7: Ce fel de animal este <animalul>? R: domestic/salbatic
9. Sortarea dupa Categorie (Sorting by category)
Selecting
SD1: Grupeaza toate <animalele>
SD2: Alege toate <animalele> din
SD3: Ia toate <animalele> din si pune-le in/pe
SD4: Incercuieste
SD5: Coloreaza
Sorting
SD1: Pune <categorie1> aici si <categorie2> acolo
SD2: Sorteaza in functie de categorie: <animale> si <fructe> -> apoi 3-4 categorii
SD3: Pune/Grupeaza/Alege toate <categorie1> in stanga si toate <categorie2> in dreapta

SD4: Sorteaza dupa culoare: pune pe cele <culoarea>aici iar pe cele <culoarea> acolo
SD5: Sorteaza dupa marime: pune pe cele mari aici, iar pe cele mici acolo-> apoi si mijlocii
SD6: Sorteaza dupa grosime: pune pe cele groase aici, iar pe cele subtiri acolo
SD7: Aranjeaza pe culori/marimi/grosimi
SD8: Imparte <categoria> pe culori/marimi/grosimi
SD9: Impartele
10. Potriviri (Matching)
10.1. Obiecte identice -> apoi 2D cu 3D etc.
10.2. Obiecte cu atribute conune (ex: culoare)
SD1: Potriveste
SD2: Gaseste perechea
SD3: Formeaza perechi
SD4: Cine cu cine se potriveste?
10.3. Din aceeasi categorie
10.4. Aceeasi functie
10.5. Litere mari cu litere mici
10.6. Cuvant cu cuvant
10.7. Cuvant cu obiect <-> Obiect cu Cuvant -> Recunoastera cuvantului
(Sight Reading - exprimarea cuvantului)
Obiectiv: Sa recunoasca denumiri (ex: locuri publice: farmacie etc.) precun si cuvinte intalnite frecvent.

11. Activitati Verbe (Expressive activity labeling)

Receptive Obs: Numai pentru activitati noi
SD1: Arata <activitate>
SD2: Unde este <persoana> care <activitate>?
SD3: Pune degetul/mana pe
SD4: Indica
Expressive
SD1: Ce face <persoana>? R: Mananca
SD2: Cine <activitatea>? R: Tanti
SD3: Ce <activitate>? R: Banana
SD4: Ce activitate face <persoana>? R: Se joaca
pt. a intelege ca a te juca (etc) este o activitate
12. Ce faci?
SD: Ce faci acum?
Obiectiv: Sa raspunda la intrebare raspunzand corect gramantical.
13. Sa raspunda cand e strigat pe nume (Respond to name)
Obiectiv: Cand este strigat sa raspunda cu DA si contact vizual indiferent ce face si unde este.
14. Constructii din Cuburi/Lego (Block Imitation -> Lego Imitation)
SD0: Fa asa

SD1: Construiete
SD2: Fa un
SD3: Hai sa construim
14.1. Constructie in paralel (SD0)
14.2. Imitarea unei constructii pregtit anterior (care este prezentata ca model SD1)
14.3. SD: Construieste <obiect>
Obiectiv: Realizarea unei constructii din cuburi lego de diverse culori i mrimi
Ulterior sa construiasca singur ceva la cerere sau spontan, doar dupa reprezentarea mentala.
15. Forme (Shapes) ROTUND/TRIUNGHIULAR/DERPTUNGHIULAR/PATRAT
SD0: Arata [cerc -> rotund] - initial, pana invata formele simple
SD1: Ce forma?
SD2: Ce forma are <obiectul>?
Prompt: <Obiectul/persoana> este rotund sau dreptunghiular? se va folosi acest tip de prompt daca stie sa
aleaga intre 2 optiuni.
16. Culori (Colors)
SD0: Arata <rosu>
SD1: Ce culoare?
SD2: Ce culoare are <obiectul>?
SD3: Ce nuanta?? are? R: deschis/inchis
17. Partile Corpului -> Posesie (Body Parts -> Possesion)
SD0: Arata <capul>
SD1: Arata capul/bluza lui Andrei/tata/Florin & mamei/Gianinei
SD2: Ce este asta? R: Mana Adinei
Obiective:Recapitularea partilor corpului si invatarea celor pe care le-a uitat sau nu le stie. In plus invata si
posesia. (Ulterior se vor invata pronumele posesive.) Sa arate cu degetul!!
18. Pronumele posesiv
A MEA (al meu)/TA (al tau)/EI/LUI/NOASTRA/VOASTRA/LOR
SD1: Arata mana/bluza mea/ta/ei/lui
SD2: Unde/Ce culoare/Cum este <bluza> mea/ta/ei/lui?
19. Da/Nu & Adevarat / Fals (Functional & Factual Yes/No)
19.1. Da/Nu exemple de SD-uri:
SD0: Vrei suc? R: DA
SD1: Vrei spanac? R: NU
SD2: Doresti <obiect>? R: Da/Nu
19.2. Adevarat / Fals
SD0: Este <obiect1>?
R1: DA (pt adevarat)
R2: NU
SD2: Ce este acesta? R: <obiect2> (pt fals)
SD1: o afirmatie pe care el sa o confirme sau sa o infirme fara a fi intrebat.
R: Nu este . este . / da
Obs: La negarea subiectului sa punem pe NU in fata acestuia. Ex: Tanti impinge masina. -> Nu tanti impinge

masina, nenea impinge masina.

Obs: Se pot folosi obiecte/activitati/1-2atribute/pozitii etc.
20. Alternative (Choices)
SD0: Ce vrei A sau B?
21. La fel/Diferit (Same/Different)
SD1: Da-mi la fel
SD2: Da-mi diferit Obs: Apoi: Este la fel si Nu este la fel
SD3: Arata care <obiect/categorie> este diferit
SD4: Spune-mi care din <obiectlele/categorie> este diferit de celelalte
SD5: Alege
SD6: Incercuieste
SD7: Coloreaza cu culoarea1 elementele identice/care sunt la fel si cu culoarea2 cele diferite
22. Secvente (Sequencing)
SD1: Fa la fel
SD2: Fa dupa model
SD3: Repeta secventa prezentata
Obiectiv: Aezarea fara ajutor a unui rnd de secvente de pana la 4 elemente (pioneze/ cuburi/ nasturi etc.) n 2>3 culori alternative dupa un model dat format din 2 secvente (RVRV, RVGRVG).
23. Motricitate fina (Arts - Fine motor)
23.1. Desen SD principal: Deseneaz
SD2: Traseaza (pentru linii)
LINIE ORIZONTALA/VERTICALA/INCLINATA/SCURTA/LUNGA
CERC/PATRAT/DRPTUNGHI/TRIUNGHI MARE/MIC
OBIECTE/PERSOANE etc.
Obiectiv: S deseneze far ajutor initial pe contur si dupa model. Apoi doar la comanda verbala.
Obs: Creionul inut corect, cu mna stng s in pagina.
23.2. Colorat in contur SD: Coloreaza
Obiective: S se inscrie in contur si sa umple cat mai bine suprafata; sa tina corect hartia.-> Corectarea pozitiei!
Obs: Este important sa poata vedea clar conturul si dupa ce a colorat pe deasupra lui.
23.3. Tiat cu foarfeca SD: Taie
Obiective: S foloseasc corect foarfeca si sa tina corect hartia.-> Corectarea pozitiei!

23.4. Pioneze SD: Fa la fel > (Sequencing)

23.5. Plastelina SD1: Hai sa modelam<metroul>.
SD2: Modeleaza <obiect>
SD3: Fa <un baietel> din plastelina

Obs: Se vor folosi obiecte de modelat care sa-i trezeasca interesul.

23.6. Lipit
23.7. Pictat
24. Motricitate & Echilibru (Gross motor)
24.1. Sa stea intr-un picior fara sa se sprijine (1->5 sec)
24.2. Sa sara cu ambele picioare odata in sus pe loc si deplasandu-se
24.3. Sa sara intr-un picior (de 3-5 ori)
24.4. Sa mearga pe linie/sfoara
24.5. Sa sara peste un obstacol
24.6. Sa prinda mingea
24.7. Sa arunce mingea
24.8. Sa bata mingea in podea
24.9. Coordonari: 2 tipuri de miscari (ex: sarit intr-un picior cu mainile pe sold)
25. Autoservire (Self help skills)
25.1. Imbraca/Dezbraca
25.2. Incalta/Descalta
25.3. Spalat pe maini
25.4. Spalat pe dinti
25.5. Mancat corect tinut/folosit corect tacamurile
25.6. Inchide/Deschide fermoarul
25.7. Incheie/Descheie nasturele
25.8. Leaga/desfa sireturile
26. Joc (Play skills)
26.1. Joc cu papui imitarea de activitati si dialoguri
26.2. Joc cu mingea
26.3. Puzzle
26.4. Joc cu cuburi - Lego
26.5. Joc simbolic
(Symbolic Play & Pretend to be - > Advance Pretending -> Role play)
SD1: Prefa-te ca esti
SD2: Prefa-te ca mergi la doctor etc.
SD3: Hai sa ne jucam de-a
26.6. Asteapta randul (Turn taking)
SD0: Pe rand Obs: Vom complica si lungi treptat programul.
SD1: Intai toti odata, apoi pe rand
SD2: Acum e randul lui Andrei/Adinei
SD3: Acum e randul tau
SD4: O data tu, o data eu; incepe tu
26.7. Domino
27. Atribute (Opposites/Attributes)

SD1: Arata scurt/lung.

SD2: Cum este obiectul/persoana?
SD3: Cum este obiectul/persoana <atribut 1> sau <atribut2>? (Choices)
SD4: Ce marime are?
SD5: Arata/Incercuieste/ Alege/Care este obiectul/persoana care este
SD6: Care este cel mai <atribut> <obiect/persoana>?
SD7: Descrie obiectul/persoana
SD8: Spune-mi 2-3 caracteristici ale obiectului/persoanei
SD9: Spune-mi ceva despre
SD10: Ce stii despre
27.1. Scurt/Lung
27.2. Inchis/Deschis
27.3. Lumina/Intuneric
27.4. Aprins/Stins
27.5. Doarme/Treaz
27.6. Curat/Murdar
27.7. Tanar/Batran
27.8. Ordine/Dezordine
27.9. Mare/Mic/Mijlociu
27.10. Nou/Vechi
27.11. Greu/Usor
27.12. Subtire/Gros
27.13. Brunet/Blond/Saten/Roscat
27.14. Scund/Inalt
27.15. Gras/Slab
27.16. Blond/Brunet/Roscat/Castaniu
SD1: Ce culoare are parul?
SD2: Cum este parul?
SD3: Cum are <persoana> parul?
28. Pozitii (Prepositions/ Expressive position&location)
Receptive
SD1: Arata langa etc
SD2: Pune <obiect1> pe/sub/langa/intre/etc <obiect2>
SD3: Ia <obiect> din <locatie 1> si pune-l in <locatie 2>
SD4: Da-mi <obiect> de pe/de sub/din
SD5: Stai cu fata/cu spatele la<obiect/persoana>
Expressive
SD1: Unde este <obiectul/persoana>? R: Pe/In/Sub <obiect2>
SD2: Cum sta <persoana> R: Cu fata/spatele la <obiect/persoana>
28.1. In fata/In spate
28.2. Langa
28.3. Pe/Sub
28.4. In
28.5. De sus/de jos/de la mijloc
28.6. Din dreapta/ din stanga/ de la mijloc
28.7. Peste/Pe sub
28.8. Intre

28.9. In jurul

29. Numarat (Counting)

SD0: Arata 7
SD1: Numara Raspuns: 1,2,3,4, 5
SD2: Cate/cati? Raspuns:3
SD3: Numara de la 15 la 20
SD4: Cate sunt in total?
SD5: Cate sunt sus/jos/la mijloc/in dreapta/in stanga?
Pentru siruri:
SD6: Care este primul
SD7: Care este al 2 (3)-lea
SD8: Care este ultimul (penultimul)
SD9: Potriveste -> multimea cu cifra (Matching)
SD10: Pune numarul/cifra corespunzator/oare sub grupul de <obiecte>
SD11: Subliniaza/Incercuieste numarul corespunzator de <obiecte> din/de pe
30. Memorarea unei succesiuni de informatii (Problem solving)
30.1. Sa repete o succesiune de 2->3 cuvinte din aceeasi categorie (cifre, animale, mancare, parti ale corpului)
SD1: Repeta dupa mine
SD2: Spune
SD3: Tine minte<5,2,8,4>; acum spune!
31. Citit
31.1. Literele mari (Expressive letters UPPER case)
31.2. Literele mici (Expressive letters lower case)
31.3. Recunosterea cuvantului (Sight reading) > la potriviri (min: 2 cuvinte noi/zi)
31.4. Citit pe litere (Phonetic reading)
31.5. Intelegerea textului citit (Reading Comprehension)
32. Scris
32.1. Scrierea literei
Obs: initial se va face prompt prin folosirea de siruri de puncte pe conturul literei.
32.2. Scrierea si citirea succsesiva a literei (Spelling)
33. Descrieri (Tell me about)
SD0: Ce stii despre asta? R: Este un cub rosu, e patrat si e o jucarie.
Prompt: Intrebari ajutatoare care ulterior se vor folosi tot mai putin pana nu mai este necesar.
SD1: Povesteste-mi despre.vacanta /Brasov/gradina zoologica/Mall
Obiectiv: Sa spuna cateva propozitii despre locul respectiv (dupa ce a fost acolo).
SD2: Cum este mama?
Obiectiv: Sa spuna cateva caracteristici ale persoanei respective in ordinea: statura, ochi, par
SD3: Cu ce se ocupa?

SD4: Descrie-mi (Cum este) pisica/bucataria

SD5: Spune-mi ceva despre

34. Intrebari sociale (exemple in tabel)

(1. Social Questions -> 2. Statement-Statement -> 3. Counter Questions)
34.1. SD: Cum te cheama? R: Andrei
34.2. SD0: Numele meu este Claudia R: Numele meu este Andrei
SD1: Mie imi place /Culoarea mea preferata este etc
34.3. SD: Cum te cheama? R: Andrei. Cum te cheama?
35. Intrebari (WH Questions)
35.1. RASPUNS LA INTREBARI
Cine?
Ce <impinge>?
Unde?
Ce face?
Ce culoare/marime/forma Care este mare
Ce gust/miros?
Al cui?
Cand?
De ce?
35.2. INTREBARI SPONTANE (exemple in tabel)
(WH Questions to Vague information -> Spontaneous WH Questions)
36. Poezii/Cantece (Language Promotion)
SD1: (Hai sa spunem/cantam) toti odata
SD2: (Hai sa spunem/cantam) in cor
SD3: (Hai sa spunem/cantam) pe rand
SD4: Acum e randul lui Andrei
SD5: Acum e randul tau
SD6: Sa spuna si Andrei poezia
37. Nu stiu (I dont know)
Va fi invatat sa raspunda cu nu stiu ori de cate ori nu stie sa raspunda la o intrebare.
Cand se introduce un obiect/activitate nou/a se intreaba ce e aici sau ce face pentru ca el sa raspunda nu
stiu, urmand ca el sa ceara informatii spune-mi tu.
SD0: Ce este aici? R1: Nu stiu -> R2: Nu stiu, spune-mi tu.
SD1: Intreab-o pe?
38. Sentimente (Emotions) +cauza/efect
SD1: Arata <trist>

SD2: Cum este <persoana>?

SD3: Prefa-te ca esti trist
SD4: Cum sunt eu?
SD5: De ce este trist? Obiectiv: Sa inteleaga de ce apar sentimentele.
SD6: Cum se simte <persoana>?
SUPARAT/VESEL/TRIST/SURPRINS/SPERIAT
39. Diferentieri multiple (Multiple Discrimination)
Obiectiv: Sa recunoasca din mai multe obiecte cu insusiri comune (culoare /forma etc.) cel la care se face referire
(Ex SD: arata masina rosie el avand in fata o masina galbena, una rosie si o minge rosie.)
Obs: Programul poate fi continuat in multe moduri: folosind atribute, pozitii, actiuni etc.(Ex: Cine este vesel si
sta langa tata? / Cine are pantaloni verzi si este blond?)
40. Descrieri (de imagini)
SD0: Ce vezi aici?
SD1: Descrie ce vezi aici
SD2: Descrie imaginea
SD3: Spune ce sti despre imagine
SD4: Cum este <imaginea>?
Obiectiv: Sa descrie o imagine. Intai se va descrie locul apoi activitatile facute de personaje. Propozitia se incepe
cu subiectul. Ex de raspuns: Baia. Fetita se spala pe dinti, baiatul face baie.
Intrebari ajutatoare: Unde? In ce camera? Ce face <personajul>? Ce este aici?
41. Am nevoie de (I need )
SD1: Am nevoie de
SD2: Imi trebuie <obiect>
Obiectiv: Sa ceara ceva atunci cand are nevoie. (ex: creion, pasta de dinti, lingura, pijama, ghete)

42. Functii (Functions - Features/Function/Class: FFC)

SD1: Arata cu ce te <functie>?
<functie>= stergi/speli/imbraci/incalti/mananci etc.
SD2: Cu ce te <functie>? R: Cu <obiect>
SD3: La ce foloseste <obiectul>?
SD4: Ce faci cu <obiectul>?
SD5: Cu ce te poti <incalta>? R: o enumerare de obiecte
SD6: Uneste cu ce <te speli>

43. Nu vreau (Assertive Training)

Obiectiv: Sa spuna Nu vreau, Lasa-ma in pace, Da-mi drumul, Ajutor!, Mama, ajuta-ma cand nu
vrea sau nu-i place ceva.

44. Meserii (Occupations) (exemple in tabel)

SD1: Arata <doctor> (doar pentru cele nou introduse)
SD2: Ce meserie are?

SD3: Cu ce se ocupa <persoana>?

SD4: Ce face <doctorul>?

45. Ordonari (Order by)

45.1. Marime (Size) 3-> 6 obiecte
SD1: Asaza in ordine crescatoare
SD2: Asaza in ordine descrescatoare
SD3: Ordoneaza dupa marime
SD4: Pune in ordine crescatoare/descrescatoare

45.2. Varsta (Age) BEBELUS/COPIL/TANAR/ADULT/BATRAN

SD1: Ordoneaza dupa varsta
SD2: Pune in ordine dupa varsta
46. Ordonare Activitati (Sequence Actions)
SD1: Pune in ordine
SD2: Aseaza in ordinea desfasurarii activitatii
47. Jocul de-a profesorul (Be teacher)
Obs: Intai va fi invatat sa ceara ceva ce are nevoie: Da-mi <obiect> / Vreau <obiect> apoi se continua cu
comenzi date de copil persoanelor din jur.
Obs: Programul va include: comenzi, potriviri, imitatie etc. Se va face diversificarea comenzilor: la masa + in
camera.
SD: Hai sa ne jucam de-a profesorul
Obiectiv: Sa capete incredere si sa realizeze ca poate spune altor persoane ce sa faca.
48. Notiuni legate de timp (Time concepts)
48.1. Intai/apoi
48.2. Azi/maine/ieri
SD1: Ce zi este astazi? + Ce facem acum?
SD2: Ce zi va fi maine? + Unde mergem maine?
SD3: Ce zi a fost ieri? + Unde am fost ieri?
Obiectiv: orientare temporala, sa foloseasca corect conceptele de ieri, maine, azi; sa stie in ce zi a saptamanii ne
aflam.
48.3. Primul/Ultimul
48.4. Recunoasterea orei
49. Intelegerea textelor lecturate (Listening Comprehension)
Obiectiv:Sa asculte cu atentie ceea ce i se cireste si sa poata sa raspunda la intrebari simple referitoare la text.

50. Pluralul (Plurals)

51. Ce lipseste? (Whats missing?)
SD1: Ce lipseste AICI?

SD2: Cine lipseste aici?

Obs: Se va lucra cu imagini incomplete pe care trebuie sa le compare cu cele complete si sa spuna ce lipseste.
52. Asocieri de cuvinte (Word Association)
SD0: Hai sa spunem pe rand cate 1 (-> 2) <culori/litere/animale etc.>
Obs: Se vor enumera elementele dintr-o categorie. Program pregatitor: Tourn Taking.

Intrebari Sociale
cum te cheama?/Si mai cum?
Care este numele tau?
Cum te numesti?
Cine esti tu?
Ce mai faci?
Ce faci acum?
Care este numele tau de familie?
Ce nume de familie ai?
(Si mai cum?) Imi spui si mie o poezie?
Imi spui si mie un cantecel?
Stii vreo poezie/cantecel?
Mergi la gradinita?
La ce gradinita mergi?/Cum se numeste?
In ce grupa esti?
Cati colegi ai?
Cum ii cheama pe colegii tai? Cu cine esti?
Cine este cu tine?
Cine a venit cu tine?
(Vrei) sa mergi cu mine?
Vii cu mine?
Unde te duci?/mergi?
Pe cine astepti?
Cum ma cheama pe mine?
Cine sunt eu?
Cine este x?
Cum o/il cheama pe x? (educatoare, matusa, bunicul, d-ra de engleza) Care este culoarea ta preferata?
Care este jocul tau preferat?
Care este mancarea ta preferata?
Care este sportul tau preferat?
Care este colegul tau preferat?
cati ani ai?
Ce varsta ai? Ce iti place sa faci cel mai mult?
Cum iti place sa te joci?
Ce numar de telefon ai?
Care este numarul tau de telefon?
Care este numarul de telefon de acasa? Ai frati sau surori?
Unde locuiesti?
Ce adresa ai?
La ce adresa locuiesti?
Pe ce strada stai?
In ce oras locuiesti/stai?

Unde te-ai nascut? Cine sunt parintii tai?

Cum ii cheama pe parintii tai?
Cum se numesc parintii tai?
Cum o/il cheama pe tatal. tau.
Ce culoare are parul tau/meu?
Cum este parul tau/meu? Ce culoare au ochii tai?
Cum ai ochii?/Cum sunt ochii tai?
In ce oras te-ai nascut?
In ce data te-ai nascut?
Intrebari Folosite
Cu cine vorbim? Cand imi dai banana?
Unde pleci? Imi citesti o poveste?
Unde a plecat <persoana>? Ce desenazi?
Unde ai fost? Ce scrii?
Ce scrie aici?
Ce mai faci? Unde este tata/mama?
Cum se spune <cuvant> in engleza?
Ce lectie facem?
Cate lectii mai avem?
Intrebari De Invatat
Cand facem pauza? Te joci cu mine?
Cu ce ne jucam? Ce mananci?
Cine a venit? Cum o cheama pe mama/bunica ta?
Ce-mi dai sa mananc? Unde locuiesti?
Ce-i asta ? Cum te cheama?
Imi dai si mie jucaria ta? Ce faci?
De ce razi ? Cati ani ai?
De ce esti suparata? Te dai pe tobogan cu mine?
Vrei sa construim impreuna ? Unde ai fost in vacanta?
Ce poezie invatam ? Tie iti place la gradinita?
Cand dansam? Cand mergem in parc?
Unde mergem astazi? Calatorim cu metroul sau cu autobuzul?
Cand o sa pleci? Ce zi este astazi?
Lasa-ma si pe mine la inele !
Mariana, unde pleci? Imi dai si mie?
Cand te intorci?
Cand mancam? Vreau sa ma joc si eu aici.
Ce faci cu ?
Functia Obiect
STERGI PROSOPUL, HARTIE IGIENICA, SERVETELE
SPELI SAPUNUL, SAMPON, APA
IMBRACI TRICOUL, PANTALONI, GEACA, VESTA, HANORACUL, BLUZA
INCALTI SANDALELE, ADIDASI, GHETE, CIZME, PANTOFI
MANANCI FURCULITA, LINGURA, LINGURITA
SCRIU PIXUL, CREIONUL, STILOUL
DESENEZI CARIOCA, CREIOANE COLORATE
PICTEZI PENSULA, ACUARELE
TAI FOARFECA, CUTITUL, UNGHIERA
BEI CANA, PAHARUL, STICLA

SPELI PE DINTI PERIUTA DE DINTI, PASTA DE DINTI

FACI CURATENIE MATURA, FARASUL, ASPIRATORUL, CARPA DE PRAF, MOP-ul, GALEATA
(DETERGENT).
INCHEI NASTURE, FERMOAR, ARICI
PUI PE CAP SAPCA, CACIULA, GLUGA
TE PIEPTENI PIEPTENE, PERIA DE PAR
STAU SCAUNUL, FOTOLIUL, CANAPEA, BANCA, PERNUTA
SAR TRAMBULINA, SALTEAUA
CALATORESTI TRENUL, MASINA, AUTOBUZUL, METROUL, TRAMVAIUL, AVIONUL, MAXI-TAXI
MA JOC JUCARIILE (PITICUL, LOCOMOTIVA, etc.)
MANANCI OU, CARNE, CASCAVAL, CIOCOLATA
Functii mai specifice:
Verif. Functia Obiect
JOC TENIS RACHETA, MINGEA DE TENIS
PUN SUB CAP PERNA
PUN CAMASA/GEACA PE EL UMERASUL
O PUN LA GAT BARBITA
O PUN PE MANA MANUSA, BRATARA
CITESC CARTEA, REVISTA
FAC FOTOGRAFII APARATUL DE FOTOGRAFIAT
O DESCHID CAND PLOUA UMBRELA
VORBESC CU MAMA/TATA TELEFONUL
STAU LA MASA SCAUNUL
MA INVELESC PLAMUMA, PATURA
JOCI BASCHET/FOTBAL MINGEA
MERGI LA GRADINITA AUTOBUZUL,METROUL
CALC RUFE MASINA DE CALCAT
CONSTRUIESC CUBURILE
COS AC, ATA
CUMPERI / PLATESTI BANII

EFECT De ce? CAUZA Pentru ca

Mananca Ii e foame
Bea/toarna suc Ii e sete
Doarme Ii e somn
Se spala (pe maini) E murdar
Se sterge (pe maini) E ud
Da cu aspiratorul E murdar
Tuseste E racit
Stranuta E racit
Casca Ii e somn / e plictisit
Dechide umbrela Ploua
Imbraca geaca E frig
Pune palaria/sapca E soare
Taie morcovi/ceapa/carne Sa faca mancare
Deschide frigiderul Sa ia mancare
Se duce la castel/saltea Sa sara
Merge la doctor Sa fie consultat
Merge la tuns Sa taie parul
Merge la piata Sa cumpere legume si fructe

Merge la gradinita Sa se joace si sa inv. lucruri noi

Merge in parc Sa se dea pe topogan si sa se joace
Merge mama/tata la serviciu Sa aduca bani
Mergi la doctor sa ma consulte cu stetoscopul si sa fac analize
Faci lectii sa invat lucruri noi
Mergi la Ciufulici sa ma tund si sa fiu frumos
Mergi la MegaImage Sa cumpar Danonino si cascaval
Se incalta Sa merga afara (in parc)
Curata banana/portocala A o manca
Toarna suc Pentru a bea
Spala masina E murdara
Pune benzina Sa poata merge cu masina??
Rade E vesel / bucuros
Plange E trist
Tipa E suparat / furios
Da banii Sa plateasca / sa cumpere

COMPORTAMENTE DISRUPTIVE
Comportamentele disruptive sunt printre cele mai importante obstacole in tratament. Ele sunt extrem de dificil de
schimbat si creeaza stress si frustrare pt toata lumea.
Insa cel mai mare obstacol in tratament il reprezinta evitarea corectarii acestor comportamente disruptive.
Deseori ele nici macar nu sunt luate in calcul pt a fi tratate.
Exista se pare cateva motive pt care programele nu se adreseaza corectarii acestora.
Unul dintre motive este acela ca sunt extrem de dificil de schimbat deoarece comportamentele de acest gen au
fost pt copil extrem de eficiente in procesul de adaptare din viata de zi cu zi.
Si ca orice comportament adaptativ si eficient de alungul timpului (fie un an, fie 10 ani), acesta este intotdeauna
dificil de schimbat.
Atunci cand incepi schimbarea comportamentului disruptiv te poti astepta la cresterea frecventei si intensitatii
lui. Copiii se supara atunci cand incercam sa eliminam comportamentele care sunt functionale pt ei.
Deasemenea, ei stiu din experientele trecute ca daca exagereaza comportamentul, cel putin din cand in cand, cei
din jur vor ceda in cele din urma. Nedorind sa ne vedem copiii suparati este deseori tentant sa cedam. Acesta este
un raspuns natural in asemenea situatii.
Din pacate, cedand nu facem decat sa intarim aceste comportamente neadecvate facand astfel terapia mult mai
dificila.
Un alt motiv pt care evitam sa corectam comportamentele disruptive este acela ca se crede ca odata cu
dezvoltarea dpdv cognitiv copilul va parea mai putin dizabilitat. Multi terapeuti se focuseaza pe masterarea
programelor de comunicare si academice si ignora comportamentele neadecvate deoarece considera ca plasarea
si succesul copilului in scoala este ingreunata de lipsa limbajului.
Ironic, comportamentele disruptive si nu lipsa limbajului sunt cel mai adesea cauza neintegrarii copilului in
comunitate. Alti terapeuti cred ca odata ce copilul incepe sa vorbeasca vor scadea sau disparea si
comportamentele disruptive. Din pacate, prezenta acestor comportamente nedorite nu numai ca scad ca numar
oportunitatile pt invatare ale copilului, dar si incetinesc ritmul de invatare. Pana la urma tot va trebui sa le
consideram in terapie. Din pacate, amanand rezolvarea acestor probleme vom face si mai grea schimbarea
comportamentelor nedorite.
Uneori parintii si stafful devin atat de obisnuiti cu comportamentele neadecvate incat nici nu mai observa
prezenta lor sau cat de mult acestea interfereaza cu procesul de invatare. Deseori se ajunge la un fals echilibru
din cauza faptului ca mediul in care isi desfasoara activitatea copilul este adaptat astfel incat nevoile lui sa fie
implinite mereu inainte ca comportamentul aberant sa devina aparent. Realizam ca copilul este dependent de
mediul creat doar la reactia lui extrema produsa de o mica schimbare intervenita inevitabil.
Rezolvarea problemelor comportamentale poate sa nu reprezinte o prioritate atunci cand parintii si stafful spera
ca comportamentul nedorit va disparea de la sine in timp. Cu siguranta speranta aceasta este intarita de credinta

ca odata cu acumularea cunostintelor si a dobandirii limbajului comportamentul deviant se va remite. Din pacate
asta se intampla mult prea incet iar remiterea comportamentului disruptiv este doar amanata.
Asa cum am spus mai sus, incercarea de a schimba comportamentul nedorit va avea deseori ca prim efect
inrautatirea situatiei. Aceasta nu este o experienta usor de suportat pt toata lumea. In afara faptului ca nu vrem sa
suportam furia copilului, este extrem de stresant sa vedem copilul atat de suparat. Desi cresterea intensitatii
comportamentului disruptiv este de fapt un semn bun (pt ca inseamna ca copilul este constient de schimbarea
intervenita, este interactiv, demonstreaza persistenta etc), tot nu ne face sa ne simtim mai relaxati. Trebuie sa ne
reamintim mereu ca obiectivul nu este mentinerea copilului fericit pe termen scurt, ci acela de a l face fericit pe
termen lung. Noi stim cum sa facem un copil fericit- sa l lasam sa se autostimuleze si sa ii facem toate poftele,
dar, evident, astfel nu lucram in interesul copilului. Ca adulti, deseori trebuie sa luam decizii care reduc anumite
preferinte ale copiilor. Trebuie sa te speli pe dinti inainte de a te duce la culcare; nu poti sa mananci doar cartofi
prajiti;nu poti sa ti arunci lucrurile pe jos etcCopiii iau deseori decizii in defavoarea lor si noi, ca adulti, avem
responsabilitatea de a I ajuta sa ia deciziile cele mai bune pt ei. Este analog cu a te vaccina- nu este placut,dar e
necesar. Cu siguranta vom incerca sa facem experientele copiilor pozitive si atat de placute pe cat posibil, dar sa
recunoastem ca sunt inevitabile anumite decizii inconfortabile.
In cele din urma, multi si au dat seama ca a elimina un comportament disruptiv cere mult mai multa rabdare si
pricepere decat a invata pe copil ceva atat de complex ca limbajul. Cand staffului ii lipsesc calitatile necesare ,
frica si neajutorarea il fac sa evite pur si simplu abordarea problemelor comportamentale.
CAND CONSIDERAM COMPORTAMENTELE DETRIMENTALE?
Comportamente ca crize de furie,agresiune, inflexibilitate sunt usor de definit ca disruptive si detrimentale.
Altele, pasive ca natura, ca lipsa atentiei, motivatiei, izolarea pot sa nu fie comportamente disruptive dar cu
siguranta interfereaza in dezvoltarea copilului. Si acestea sunt la fel de esential de eliminat. Desi nu sunt atat de
evidente, acestea din urma reprezinta si ele un obstacol in procesul de dezvoltare. Orice comportament care
impiedica invatarea trebuie sa fie considerat la fel de detrimental.
CREAREA MEDIULUI OPTIMAL
Inainte de a implementa un program formal de eliminare a compotamentelor disruptive este extrem de important
sa se ceeze un mediu de lucru pozitiv. Nu numai ca va creste eficacitatea intregului program, dar va face procesul
mai agreabil pt copil si pt familia dvs. Aceasta se obtine prin aranjarea situatiilor astfel incat copilul are sanse
mai mari sa fie calm si cooperant. Pt inceput trebuie doar sa va jucati cu copilul jocul sau preferat sau cu jucaria
lui preferata si in acelasi timp sa nu cereti NIMIC de la el. Odata ce se simte comfortabil cu dvs alaturi, puteti sa
I dati mici instructii care au sansa mare de a fi urmate, ca de ex, spune ti I intr un ton haios dar direct mananca
biscuitele,uita te la tv etc.
Aranjand situatiile de invatat astfel incat copilul sa fie cat mai comfortabil nu numai ca scad comportamentele
disruptive, dar va vor si oferi oportunitati sa recompensati copilul pt buna purtare. Recompensa, pt inceput,
consta in afara de laude si in jucarii preferate, activitati preferate sau mancare. Laudele trebuie sa fie explicite: ii
spunem copilului ce a facut bine si de ce il laudam. Prin asta vrem sa identificam constant comportamentele
dorite ca imi place ce calma esti, multumesc ca esti atenta, e minunat ca ma asculti. Totusi, limbajul
trebuie mentinut la nivelul de intelegere al copilului.
In afara de faptul ca reducem problemele de comportament si astfel marim numarul oportunitatilor de a
recompensa comportamente dorite, exista multe alte beneficii in inceperea interventiei intr o maniera pozitiva. In
primul rand, ne permite sa construim o relatie pozitiva care este critica pt o terapie eficienta. In al doilea rand, ne
ofera o oportunitate excelenta de a aprecia puncte forte si slabiciuni ale copilului. In al treilea rand, vom fi in
stare sa descoperim posibile recompense. In al patrulea rand, va transforma situatia de invatat (locul unde se
desfasoara, materialele folosite) intr o situatie pe care copilul o va cauta singur. In cele din urma, putem sa
strecuram situatii de invatare fara sa provocam comportamente nedorite.
MEDIU SI STRESS
Mediul are un efect important asupra comportamentului. Un cadru haotic (ie galagie,prea cald, dezordine, etc)
poate conduce la un comportament violent, pe cand o atmosfera placuta, calma duce la comportamente dorite.
Acesta este un adevar pt oameni in general si pt copii cu autism in special. Vorbirea pe un ton bland si calm
poate avea un impact pozitiv incredibil asupra comportamentului disruptiv. Si totusi, tendinta noastra este sa ne

comportam in aceste situatii exact pe dos. Vom ridica vocea si vom vorbi mult mai repede ceea ce va avea ca
efect nu numai exagerarea comportamentului aberant ci si enervarea noastra. Deasemenea sa ne gandim la
reactia spontana pe care o avem atunci cand copilul apuca materialele: fara macar sa ne gandim, ne surprindem
apucand materialele din mainile copilului pt a nu se distruge. Insa aceasta interventie fizica spontana a noastra va
avea ca efect marirea haosului si incapatanarea copilului in a controla situatia.
Poate fi folositoare pt adulti practicarea tehnicilor de management al stressului astfel incat sa reusim sa ne
mentinem calmul in astfel de situatii. Putem incerca exercitii de respiratii profunde, sa ne amintim mereu sa
ramanem calmi, sa ne imaginam scene placute sau chiar sa luam o pauza.Ramanand calmi nu numai ca reducem
starea de agitatie, dar si ajuta la cresterea obiectivitatii noastre. Deasemenea vom reduce orice atentie negativa
asupra copilului care ar putea recompensa comportamentul sau aberant.
Micsorand sansele de a transforma mediul de lucru intr un camp de batalie, descrestem si sansele de a asista la
comportamente disruptive severe. Dandu I copilului posibilitatea de a face alegeri poate fi foarte eficient.
Intrebari de genul preferi sa lucram pe jos sau la masa?, ce lectie vrei sa facem acum?, in ce camera vrei sa
te joci? pot crea o situatie mai calma.
Nu cereti copilului sa execute ceva ce stiti ca nu I place si care va conduce la exagerarea reactiei negative decat
daca sunteti pregatiti pt ea (reactia negativa). Cu alte cuvinte, incercati sa nu cereti niciodata copilului un lucru
decat daca sunteti pregatiti sa aplicati toate consecintele ce decurg din lipsa raspunsului sau a raspunsului eronat
(ca de ex promptarea fizica).
Plictiseala conduce deseori la comportamente disruptive. Totusi nu reusim si nici nu vrem intotdeauna sa
eliminam plictiseala. Copiii trebuie sa invete sa si invinga plictiseala. Dar, binenteles, putem sa ne propunem sa
nu cream momente inutile de plictiseala. Iata cativa factori ce pot contribui la reducerea plictiselii si frustrarii
copilului in timpul terapiei:
TERAPIA SA FIE NATURALA, DISTRACTIVA SI SA POATA FI GENERALIZATA
-tonuri entuziaste
-varierea locurilor in care se desfasoara terapia
-varierea instructiilor ( ce este? vs ce vezi? vs ce poti sa spui despre? etc)
-materialele folosite sa fie interesante, preferate si functionale
-nu plictisiti copilul cu programe deja masterate
-nu pedepsiti copilul pt atentie buna si raspuns corect prin terminarea trialului atunci cand este cooperant.
Similar, atentie sa scurtati programul daca simtiti ca incepe sa se agite
-mentineti o rata a succesului ridicata
-folositi recompense preferate de copil (chiar si obiecte autostimulante pot fi folosite)
-variati taskurile
-folositi recompense naturale si variate
-utilizati un limbaj cat mai firesc cu putinta
-variati curriculumul (verbalizarea, joaca, autoajutorarea, socializarea)
-reduceti invatatul intr o structura prea rigida (cateodata lucrati pe covor in loc de la masa)
Cand apare comportamentul aberant, trebuie sa manifestati cea mai mica cantitate de atentie necesara. Cateodata
asta inseamna sa ignorati complet comportamentul. Evident, daca comportamentul este periculos sau extrem de
exagerat (urlat, lovit etc) un anumit grad de atentie este necesar si consta in incercarea de a opri comportamentul
(indepartarea mainilor copilului sau luarea lui din acel loc). Daca acest lucru se va face, se va face cat mai
discret, acordand atentie minim posibil, inclusiv limitand contactul vizual si reducand conversatia cu copilul. De
obicei , oamenii dau, din contra, prea multa atentie in astfel de momente. Acordand atentie mare in momentele
respective nu numai ca intarim comportamentul deviant, dar il vom si agita si mai tare pe copil si il invitam sa
exacerbeze comportamentul nedorit. Chiar daca procedand astfel (atentie mare) vom opri comportamentul,
copilul va deveni extrem de dependent de control extern. Deci, acordand atentie minima, evitati aceasta capcana,
totodata eliminand recompensarea ce mentine si intareste comportamentul.

FUNCTIILE COMPORTAMENTELOR DISRUPTIVE

Programele comportamentale sunt bazate pe asumptia ca comportamentele sunt invatate ca rezultat al
consecintelor sale. Daca un comportament duce la o consecinta pozitiva, atunci sansele ca acel comportament sa

se repete sunt mari. Invers, sansele sa repeti un comportament care a avut consecinte negative sunt mici. De
exemplu, daca copilul manifesta agresivitate si in consecinta obtine din partea noastra ceva ce el considera
placut, dezirabil (atentie sau izolare sau reducerea frustrarii etc), el va fi si pe viitor agresiv. Invers, daca copilul
experimenteaza ceva ce I se pare neplacut (de ex sa paraseasca un joc care I place, sa I iei jucaria preferata) ,
sansele sa fie agresiv data viitoare vor fi mai mici.
Interventiile care targeteaza scaderea comportamentelor aberante se impart in doua categorii:strategii de
imbunatatire a comportamentului si strategii de eliminare a comportamentului. Strategiile de eliminare a
comportamentului (ca Timt-out, Response Cost, Extinctie) au ca scop scaderea problemelor comportamentale
prin oferirea unei consecinte negative legata de comportamentul disruptiv. Strategiile de imunatatire a
comportamentului (ca Recompensarea diferentiata a altor comportamente DRO, Recompensarea diferentiata a
comportamentelor incompatibile DRI si Recompensarea diferentiata a comportamentele infrecvente DRL) au ca
scop scaderea incidentei comportamentelor disruptive prin recompensarea comportamentelor bune si a absentei
celor rele. Programele deseori imbina cele doua categorii . Aceasta deoarece se urmareste nu numai eliminarea
comportamentelor disruptive dar si stimularea comportamentelor bune. Aceasta se obtine cel mai bine atunci
cand noile comportamente pe care vrem sa le invatam au ca efect recompense cat mai naturale (sociale, joaca si
comunicare). Daca copilul va reusi sa perceapa ca recompensante comportamentele sociale, el va renunta sa
caute vechile recompense primite inainte dupa comportamentul disruptiv.
Interventiile comportamentale au fost instrumentele de eliminare a comportamentelor disruptive severe ca
automutilare, agresiune sau crize de furie. Mai mult, copiii care au prezentat deficiente in comunicare, joaca,
socializare si autoajutorare au reusit sa mastereze toate aceste deficiente critice prin interventiile
comportamentale.
Desi multe interventii comportamentale au eliminat comportamentele disruptive, succesul pe termen lung al
acestor interventii depinde de abilitatea noastra de a construi alternativ comportamente dezirabile. Mai multi
factori pot afecta eficacitatea pe termen lung a acestor interventii. Daca programul este conceput fara sa
intelegem DE CE se produce comportamentul nedorit, atunci putem sa neglijam sa ne adresam factorilor ce
declanseaza si mentin comportamentul. Prea deseori ne propunem doar eliminarea unui comportament
maladaptativ specific, si nu si cauza lui. Din pacate, daca un copil se palmuieste din cauza frustrarii de ex,
oprirea comportamentului nu va elimina problema. Daca programul nu se adreseaza si posibilitatilor copilului de
rezolvare a frustrarii, atunci este posibil sa apara un comportament alternativ (ca lovirea capului de ex) . Daca
planul terapeutic este bazat pe o analiza functionala a comportamentului si astfel el se adreseaza atat frustrarii cat
si comportamentului automutilant, atunci acesta are sanse mult mai mari de reusita.
Succesul schimbarii eficiente a comportamentelor in timp este intelegerea functiei acestora. In primul rand
trebuie sa stim ca comportamentele disruptive nu sunt intamplatoare. Ele servesc unui scop. Agresiunea, de
exemplu, are scopul de a reduce stressul, de a evita un task neplacut sau atragerea atentiei. Comportamentele
disruptive sunt adaptative deoarece sunt un mod de a comunica, de a interactiona cu mediul si de a satisface
anumite nevoi.
Cum comportamentele disruptive satisfac nevoi, un program eficient trebuie sa l invete pe copil un alt
comportament care sa serveasca aceleiasi functii. Deci atata timp cat copilului nu I se arata un comportament
alternativ care sa I satisfaca nevoia , cel mai probabil trebuie sa ne asteptam ca el sa dezvolte un alt
comportament la fel de neadecvat. Copilul dvs trebuie invatat, sistematic si cu mare grija, un mijloc eficient de a
si satisface nevoile si dorintele.
De alungul decadei trecute s au facut pasi importanti in intelegerea naturii comportamentelor disruptive. Cu toate
astea, programele sunt deseori inadecvate si/sau implementate eronat.
Una dintre primele dificultati peste care dam cand concepem programele este selectarea unui comportament
alternativ adecvat. Stim foarte clar ceea ce copilul sa nu faca, insa este deseori mult mai dificil sa identificam
ceea ce vrem sa faca. Alegerea comportamentului de inlocuire presupune nu numai analiza functiilor
comportamentului-problema, dar si identificarea comportamentului care va servi eficient aceeasi functie si care
va putea fi invatat de catre copil. Apoi, comportamentul trebuie divizat in parti mici care pot fi asimilate cu
usurinta de catre copil. De exemplu, nu este suficient sa stim ca trebuie invatata o tehnica de reducere a
stressului, ci trebuie identificata acea procedura specifica (respiratie profunda, relaxare musculara, numarare,
etc), dupa care trebuie dezvoltat un plan detaliat si comprehensiv.
Lipsa rabdarii este frecvent un alt ostacol in dezvoltarea unui program eficient. Se poate intelege usor de ce toti
vrem ca schimbarea in bine sa se produca cat mai repede, dar totusi nu este realist iar uneori nici nu este de dorit

ca schimbarea sa se produca imediat. Invatarea unor comportamente inlocuitoare este un proces lung si dificil.
Comportamentele disruptive sunt invatate in general de alungul anilor. De aceea realist ar fi sa ne asteptam ca o
persoana sa invete un nou comportament tot in ani. Mai mult, este nevoie de un proces sistematic si gradat de
invatare pt a stapani si mentine noul comportament.
In timpul interventiei comportamentale este important sa se tina seama de momentul in care se programeaza
invatarea pasilor propusi.Aceasta trebuie sa se faca in conditii optime, adica atunci cand atat elevul cat si
profesorul sunt in forma maxima. Invatarea in conditii optimale se numeste invatare proactiva. De obicei, dar
total gresit, momentul ales pt invatare este in timpul sau imediat dupa manifestarea comportamentului nedorit.
Este gresit pt ca in aceste clipe copilul este nervos, deci nereceptiv, iar profesorul, frustrat si nervos si el. De
aceea se va alege un moment al zilei cand copilul este calm, interesat si motivat sa invete comportamentul
alternativ.
GHID PT A FACE FATA COMPORTAMENTULUI DISRUPTIV
Deoarece fiecare situatie este diferita si fiecare relatie profesor-elev este unica va fi imposibil sa se specifice
actiunile ce trebuie urmate in cursul unui comportament disruptiv. Totusi, exista o idee generala si niste
proceduri care va pot ajuta. Din nou amintim insa ca interventia cea mai eficienta este invatarea proactiva.
Manifestarea unui comportament disruptiv urmeaza tipic un patern solid de escalare, adica progreseaza in stadii.
In stadiul initial se constata o agitatie usoara manifestata prin diverse gesturi (agitarea mainilor, picioarelor) sau
respiratie neregulata sau manifestari verbale ca smiorcaieli, contraziceri etc. Daca situatia nu este calmata rapid
in stadiul acesta, comportamentul va escalada, adica manifestarile de mai sus se accentueaza. Stadiul final poate
culmina cu agresiuni asupra celorlalti sau autoagresiuni.
Fiecare stadiu cere o abordare diferita. Trebuie sa se stie ca uneori nici cel mai corect raspuns sau un raspuns
care a functionat in multe situatii pot sa nu ajute intotdeauna. De aceea trebuie sa analizam mereu raspunsurile pe
care le oferim in cazul unei crize.
Celor mai multi dintre copii li s au aplicat mai multe tipuri de interventii. Acestea n au fost eficiente probabil din
cauza ca nu s au aplicat corect, in mod consistent sau pe o durata de timp suficient de mare. Si mai mult,
procedurile de eliminare a comportamentelor nedorite cel mai frecvent folosite (reprimands, Time-out, luarea
unor privilegii) sunt in general insuficiente daca luam in considerare reusita pe termen lung. Aceste strategii se
bazeaza pe ipoteza ca oferind copilului un feed back puternic negativ el nu va mai reactiona aberant (prin
comportamentul disruptiv). Desi interventiile de eliminare pot intrerupe temporar comportamentul, ele nu se
adreseaza functiilor lui, astfel avand dezavantajul ca cauzeaza efecte secundare comportamentale nedorite.
Frecvent strategiile de eliminare sunt prost intelese. De exemplu, Time-Out este o interventie care presupune o
pauza in recompensare. Adica, copilul trebuie sa se afle intr o situatie motivanta, placuta pt el si daca, brusc, se
comporta disruptiv,el trebuie scos imediat din cadrul in care se simtea bine pt o anumita perioada de timp.
Copilul cu autism percepe foarte multe situatii ca neatragatoare, astfel incat el va fi foarte bucuros sa fie scos din
mediul respectiv. Atentie ca atunci cand se scoate copilul, acesta sa nu primeasca nici un fel de recompensa. Iar
daca nu sunteti atenti la copilul plasat in Time-Out (pe un scaun, intr un colt, in dormitor etc) el se poate angaja
in autostimulare, activitate recompensanta. De aceea Time-Out este o metoda care, neaplicata corect, poate
accentua comportamentul!
Alt exemplu, pedepsele pot fi neeficiente deoarece copilul poate interpreta gestul ca atragerea atentiei (chiar daca
atentia este negativa) si astfel intareste comportamentul in loc sa l elimine.
CICLUL DE ESCALADARE
Cresterea intensitatii unei crize urmeaza de obicei un ciclu. Criza incepe usor , apoi se amplifica. Fazele ce
urmeaza pot sa nu fie distincte. Dar crizele pot sa nu urmeze acelasi pattern intotdeauna. De exemplu, unii copii
pot incepe o criza cu faze tipice pt stadiul de mijloc sau de sfarsit. De aceea este important sa observam despre
ce faza este vorba si sa ne adaptam raspunsul in functie de ea. Este la fel de important sa ne folosim bunul simt si
sa raspundem specific situatiei unice in care ne aflam.
Este esential sa luam anumite masuri proactive INAINTE de a ajunge intr o situatie de criza. Una dintre acestea
este sa ne asiguram ca ii dam copilului numeroase oportunitati de a face ALEGERI. Facand astfel, ii crestem
toleranta fata de situatiile cand alegerea nu este posibila. In al doilea rand, un program BOGAT de recompensare
este de maxima importanta. Cum vom vedea mai jos, vor exista ocazii cand va fi necesar sa recompensam
copilul, de data asta insa cu o cantitate mai mica de recompensa, atunci cand comportamentul disruptiv scade in

intensitate si copilul incepe sa se calmeze. De aceea va trebui sa fim FOARTE GENEROSI cu premierea
copilului atunci cand activitatea lui se desfasoara intr o atmosfera calma, pozitiva, astfel putand sa recompensam
copilul cu o cantitate mai mica de recompensa chiar daca devine agitat, fara sa ne ingrijoram ca el va percepe
primirea premiului ca o recompensa a crizei care vrea sa se declanseze. Motivul este ca va primi o cantitate MAI
MICA de recompensa pt de-escaladare fata de cantitatea mai mare primita daca n ar fi inceput criza deloc.
Este critic cum ne comportam noi in aceste situatii. Trebuie sa ramanem calmi dar fermi, cu emotiile sub control.
Dandu I copilului un usor control al situatiei, el are sansa sa nu ajunga in punctul culminant al crizei.
Este esential sa avem un plan, dar acesta trebuie sa cuprinda si situatii neprevazute, pt ca in astfel de cazuri va fi
necesar sa facem REPEDE ajustari.
STADIUL INITIAL
Cand observati ca copilul incepe sa devina agitat (izolare, respiratii profunde, isi vorbeste singur etc) continuati
cu activitatea in curs dar oferiti I frecvent recompense verbale si tangibile pt raspunsuri asteptate. De ex, spuneti
I copilului cat de bine lucreaza si recompensati l puternic atunci cand observati o scadere a starii de agitatie.
Aceasta este strategia de-escaladarii. Nu uitati ca programul de recompensare este diferentiat: cea mai dorita
recompensa pt momentele cel mai calme, fara semne de inrautatire. Iar daca veti renunta sa recompensati copilul
atunci cand acesta, desi inca agitat, da semne ca se calmeaza, atunci acesta nu va mai fi motivat sa se linisteasca.
Din fericire in stadiul initial momentele de agitatie alterneaza cu momente de calm care va vor permite sa
recompensati copilul. Cu cat durata pauzelor creste, cu atat va trebui sa cresteti cantitatea si valoarea
recompensei. Nu uitati insa ca aceasta recompensare pt de-escaladare sa fie mai mica decat aceea pt momentele
cand n a exitat agitatie deloc.
Daca are loc accentuarea starii de agitatie atunci va trebui sa ignorati comportamentul. DAR NU IGNORATI
COPILUL! Motivul este ca copilul sa vada ca comportamentul sau disruptiv nu il va scoate de la masa de lucru.
Alt motiv este acela ca daca incheiati activitatea veti rata ocaziile sa recompensati in momentele de deescaladare. Daca ignorati complet copilul cel mai probabil comportamentul nedorit se va intensifica.
AL DOILEA STADIU
Retineti ca deseori ajungem la acest mai intens nivel de escaladare ca rezultat al interventiei ineficiente din
stadiul initial sau din cauza interpretarii gresite a comportamentului. Uneori aceasta se poate intampla chiar daca
interventia noastra din stadiul initial a fost facuta corect. Daca copilul devine moderat disruptiv (spune
nutare,gesticuleaza, plange, isi vorbeste cu voce ridicata etc) probabil putem identifica in situatia in care ne
aflam cauza care a produs intensificarea si astfel putem actiona imediat. De obicei sunt doua motive ale
intensificarii manifestarii negative: Primul este acela ca copilul este manipulativ si incearca sa scape de taskul
dat, situatie in care sub nici o forma nu trebuie sa cedam, oricare ar fi procedura de de-escaladare aleasa. In cazul
asta trebuie sa fiti fermi si neempatici.
O cu totul alta situatie este aceea in care realizam ca activitatea la care lucram cu copilul este prea stresanta pt el
si de aceea trebuie sa facem anumite schimbari. Exemple de situatii de acest fel sunt: durata prea lunga a unui
task, nepromptare adecvata, grad de dificultate prea mare, recompensarea insuficienta. Cu alte cuvinte, copilul
are motive sa fie suparat si trebuie sa fim intelegatori cu el chiar daca metoda lui de a se exprima este inadecvata.
Cea mai eleganta metoda de a rezolva astfel de situatii este prin redirectionare. Atentie, aceasta sa se faca cat mai
subtil astfel incat copilul sa nu invete ca fiind disruptiv va scapa de taskuri mai dificile sau neplacute. Taskul se
schimba cu unul pe care il stie bine si care poate fi usor promptat in caz ca refuza sa l faca. Deseori in asemenea
cazuri folosim taskuri din programele receptiv instructii, imitatie nonverbala sau simple comenzi de stabilirea
atentiei.
Ca intotdeauna, laudati copilul si oferiti I recompense materiale atunci cand este calm si se poarta bine si aratati I
minima atentie cand e disruptiv. Veti sti ca anumite recompense nu sunt doar motivante dar au si efect de calmare
si incurajare. Exemple: vocea calda, imbratisari, batai pe umar, cantatul etc.Atentie la momentul oferirii acestor
feluri de premii.Daca nu a trecut decat scurt timp de la producerea crizei (30 de secunde sau mai putin), nu va
puteti permite sa folositi prea multe din aceste recompense, pt ca partial veti intari recentul comportament
inadecvat. Cu cat insa timpul scurs de la producerea crizei este mai lung (cel putin cateva minute), puteti sa
folositi din plin aceste recompense, astfel veti intari cel mai sigur recastigarea autocontrolului. In acest fel
sansele de reescaladare sunt dramatic reduse.
Daca taskul ce a declansat comportamentul este unul pe care copilul ar trebui sa stie sa l faca, va veti intoarce la

el ca sa incheiati sesiunea de lucru.

AL TREILEA STADIU
Cand copilul devine extrem de agitat (agresiv, tipa, arunca cu obiecte, loveste, se autoagreseaza) este necesar sa
deveniti foarte fermi si structurati. Daca anterior ati lucrat la programe de preluarea controlului (ex mainile
cuminti) acestea pot fi moduri eficiente de contracarare a comportamentului disruptiv. Incercati sa prezentati
instructii cat mai specifice cu putinta, spuse clar, cu ton ferm si care sa exprime ceea ce vreti ca copilul sa faca
(si nu ceea ce sa nu faca), de ex, trebuie sa stai pe scaun. Totusi in unele situatii se poate sa nu gasiti instructia
potrivita si atunci instructii de genul opreste te pot fi de folos. Atentie sa dati asemenea instructii doar o data
sau maximum de doua ori, altfel isi vor pierde din eficienta, pierdeti din credibilitate si situatia devine si mai
haotica. Oferiti recompense pt orice semn de de escaladare si dati cat mai putina atentie comportamentului
disruptiv.
Deseori stafful este tentat sa apeleze la amenintari deoarece acestea opresc in multe cazuri comportamentul.
Problema este ca in timp asemenea metode vor agrava comportamentul.Dependenta de amenintari folosite pt a
controla comportamentul va duce la un obicei al copilului de a raspunde doar la instructiile date cu voce ridicata
si care fac cunoscuta consecinta in caz de neascultare si la ignorarea instructiilor spuse pe ton calm, obisnuit.
Scopul pe termen lung este insa ca copilul sa invete ca consecintele actiunilor sale ,atat pozitive, dar si negative,
vor aparea chiar daca nu le verbalizam. In plus, sunteti in dezavantaj atunci cand promiteti o anumita consecinta
in avans. Este mai intelept sa l lasati pe copil sa se concentreze singur la consecinta care ar putea urma. In felul
asta va acordati un timp de gandire pt alegerea unei consecinte potrivite.
Oricare ar fi consecinta,ea trebuie sa fie aplicata de catre persoana care lucra cu copilul in momentul declansarii
comportamentului. Nu veti apela la o alta persoana cu autoritate mai mare in fata copilului pt ca aceasta va duce
la subminarea autorritatii celui cu care lucra. In final, atentie CA NICIODATA SA NU FACETI VREO
AMENINTARE PE CARE NU SUNTETI PREGATITI SA O DUCETI LA BUN SFARSIT SAU CARE AR FI
NEPOTRIVITA (ex te inchid in camera ta si nu ti mai dau drumul niciodata).
Pe masura ce copilul da semne de autocontrol puteti sa I amintiti ca acum, daca incepe sa se calmeze, va primi
recompensa. Sa aveti grija sa nu sune ca un santaj.

STADIUL FINAL
Daca comportamentul disruptiv pune in pericol integritatea copilului sau a altora atunci este necesar sa folositi
tehnici de MAB (Management of Assaultive Behavior) sau alte proceduri ce presupun intreruperea fizica sau
izolarea (proceduri Hands-on).
TEHNICILE HANDS-ON TREBUIE FOLOSITE DOAR CAND ATI EPUIZAT TOATE CELELALTE
METODE SI CAND SITUATIA ARE POTENTIAL DE TRANSFORMARE IN PERICOL.
TOATE STADIILE
Fiti atenti la feed backul oferit de copil cand il recompensati in timpul ciclului. Frecvent copiii se opun acestor
interventii sau se ambaleaza ca raspuns la ele. Veti stii cu ajutorul raspunsului oferit de copil daca recompensa
are valoare sau nu.
Copiii care raspund prin exagerarea comportamentului atunci cand sunt recompensati sau cand li se da feed back
au nevoie mai mare de control asupra mediului. Ca strategie, puteti sa incercati evitarea comentariilor despre
comportament. De exemplu, in loc sa I spuneti imi place ca esti calm, incercati ceva de genul esti dragut ca
esti atent sau un comentariu despre ceea ce face in momentul acela vrei sa te uiti cu mine in cartea aceea?. In
felul asta dam atentie copilului insa fara a ne focusa pe comportamentul sau. Daca vreti sa folositi o anumita
recompensa dar copilul o refuza, incercati sa o plasati langa copil, la indemana sa..Astfel il recompensam pt
momente calme si ii dam un grad de libertate, deci control asupra situatiei. Se pare ca unii copii se simt frustrati
cand trebuie sa accepte recompensa direct de la cineva.
Dupa ce situatia s a calmat inregistrati evenimentul. Va va permite sa analizati stadiile ciclului de escaladare si
eficienta actiunilor intreprinse pt stoparea comportamentului. Culegerea datelor legate de frecventa si intensitatea
comportamentelor disruptive vor da o idee despre eficienta interventiilor.
TEHNICI DE MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR

Nici cele mai eficiente tehnici de management al comportamentelor disruptive nu garanteaza eliminarea lor
completa. Insa invatarea unor comportamente alternative, recompensarea eficienta si crearea unui mediu optim
va vor apropia foarte mult de scopul pe care si le propun. Iata cateva idei pt maximizarea eficientei interventiilor
comportamentale:
1. Cum am spus, veti da cat mai putina atentie comportamentului disruptiv. Atentia si alte forme de
recompensare vor fi oferite doar in absenta comportamentului disruptiv. Trebuie sa fiti extrem de atenti sa nu
cresteti cantitatea de recompensa atunci cand se produce comportamentul, deoarece altfel, copilul va declansa
comportamentul aberant ca sa primeasca recompensa atunci cand se calmeaza. Cel mai bun mod de a va feri de
asta este sa mentineti un program bogat de recompensare inainte de a se produce comportamentul nedorit. Si nu
uitati, veti oferi mai putina recompensa pt de-escaladare decat daca criza n ar fi avut loc.
2. Recompensarea de-escaladarii este foarte importanta. Deseori se asteapta calmarea completa a copilului pt
recompensare. Nu este bine pt ca durata prea lunga nu va face decat sa amplifice comportamentul. Premiati
micile reduceri din intensitate, astfel veti da si ocazia copilului sa se redreseze. Laudati l si spuneti I pt ce o
faceti: imi place ca reusesti sa te calmezi.
3. Uneori veti fi nevoiti sa folositi metode SUBTILE de redirectionare a atentiei. Este important sa reveniti la
taskul initial si sa l incheiati cu succes. Incercati sa fiti cat mai putin intruzivi ca sa nu devina dependent de dvs.
Promptul intruziv si instructiile sunt cel mai greu de eliminat.
4. Prevenirea raspunsului este o tehnica folosita mai ales pt eliminarea autostimularii si a autoagresiunii (daca nu
e importanta). Daca folositi aceasta tehnica va trebui sa opriti comportamentul foarte rapid, fara sa atrageti
atentia asupra lui. Cu alte cuvinte, oferim un prompt fizic neutru si nu comentam nimic. In acest timp continuam
taskul asupra caruia eram.
5. O strategie extrem de eficienta impotriva comportamentelor disruptive si a neatentiei este crearea Behavioral
Momentum. Adica, cand copilul este atent si se comporta bine probabilitatea ca un comportament disruptiv sa
se produca este foarte redusa. Asigurand un cadru de succes veti construi momentum.Exemplu, daca incepeti
terapia cu joaca sau cu activitati preferate de copil, acesta se va purta mai degraba bine decat rau. Daca in
mijlocul unui task incepe sa se agite, amplificati promptarea cu recompensare moderata. Nu uitati de atmosfera
generala pozitiva de calm.
6. Implementarea programelor de Stress Management si Errorless Compliance sunt esentiale pt eliminarea
comportamentelor disruptive. Se vor discuta mai tarziu.
7. Nu uitati ca cel mai important lucru este ce faceti INAINTE ca sa nu se intample un comportament disruptiv.
Iata doua idei despre prevenire:
prinde copilul cand e cuminte;
recompenseaza ceea ce e bun, ignora restul.

PROGRAME COMPORTAMENTALE
COMPORTAMENTE DISRUPTIVE
Comportamentele disruptive ca crizele de plans, de furie, agresiunile servesc anumitor functii. Cea mai comuna
functie a comportamentelor de acest tip este reducerea frustrarii si a stressului. O alta functie este evitarea unor
taskuri. Deasemenea, un alt scop al comportamentelor disruptive este obtinerea atentiei dvs.
Daca frustrarea este cauza care declanseaza comportamentul atunci este necesara implementarea unui program
de crestere a tolerantei fata de itemii nepreferati. Copilul va trebui sa invete sa accepte si situatiile neplacute.
Prin expunerea gradata la situatii si itemi nepreferati toleranta la frustrare va creste. Mai mult, copilul va invata
ca comportamentul disruptiv nu l va duce la evitarea activitatilor nepreferate. Din nou, dati atentie minima
comportamentului.

Programul urmareste la inceput sa identifice evenimentele frustrante pt copil. Observatiile parintilor si ale
profesorilor sunt critice, la fel si datele culese referitoare la momentele, durata, factorii declansatori ai
comportamentului disruptiv. Posibili factori stresanti sunt refuzul indeplinirii dorintelor, activitati nepreferate,
schimbarea rutinei, amanarea recompensarii.
Urmeaza impartirea situatiilor frustrante pe cel putin 3 niveluri distincte. Primul nivel le cuprinde pe cele care
agita usor copilul, iar al treilea, pe cele care provoaca criza cea mai mare. Natural, puteti crea mai mult de 3
niveluri. Deasemenea factorii stresanti se pot schimba, adica ceea ce a provocat in trecut doar o usoara agitatie,
acum poate duce la adevarate crize de furie.
Urmatorul pas este asigurarea unui mediu relaxat pt copil. El va sta intr un scaun foarte confortabil, lumina in
camera va fi micsorata, va exista un fundal sonor cu muzica potrivita. Foarte calmi si cu vocea blanda vom cere
copilului sa stea linistit. Observand copilul cu atentie il vom recompensa si ii vom spune de ce o facem cand se
va relaxa. Vom repeta sesiunile acestea de cate ori este nevoie pana copilul va invata sa se relaxeze.
Deindata ce a invatat sa se relaxeze este timpul sa fie expus evenimentelor stresante. Se incepe cu un singur
factor din prima categorie. Incercam sa il alegem pe acela care provoaca cea mai mica stare de agitatie. Apoi,
cand copilul este complet relaxat il expunem factorului stresant ales pt o foarte scurta perioada. Vom recompensa
in cantitati mari pt pastrarea calmului. Apoi, reintroducem stresorul. Repetam recompensarea pt momentele de
pastrare a calmului. Se continua cu aceste sesiuni pana ce copilul reuseste sa si pastreze calmul expus fiind la
factorul stresant in aproximativ cinci sesiuni repetate.
Dupa masterarea primului stresor vom incepe cu expunerea celui de al doilea stresor. Repetam pasii de mai sus.
In plus, copilul va fi expus gradat si sistematic la situatii stresante din mediu.
Deoarece este imposibil sa neutralizam prin invatare toate evenimentele stresante din viata de zi cu zi, copilul va
trebui sa invete tehnici de relaxare aplicate in momente de stres. Se vor testa cateva dintre aceste proceduri pt a o
gasi pe cea mai potrivita dintre ele pt copilul nostru. Tehnici de managementul stresului sunt tensionare urmata
de relaxare, ascultarea muzicii, respiratii profunde, vizualizare mentala. Dupa ce identificam metoda, il vom
invata pe copil tehnica si il vom prompta si recompensa ca sa o foloseasca in situatii necesare. Odata ce limbajul
copilului se dezvolta vom adauga expresii verbale pt emotii repertoriului sau.

PROGRAM PT CRESTEREA TOLERANTEI LA FRUSTRARE

Faza 1
1. Identificarea situatiilor stresante pt copil (intrebarea parintilor si profesorilor, observarea copilului, notele
despre patternurile comportamentului disruptiv).
2. Aranjarea situatiilor intr o ierarhie, de la cel mai putin stresanta la cel mai mult.
Faza 2
1. In timp ce copilul este cat se poate de relaxat (ie, stand intr un scaun confortail, muzica inceata, lumina mica)
expuneti l la situatia cel mai putin stresanta din ierarhie.
2. Recompensati l pt ca este calm. Poate fi necesar sa modelam un raspuns cat mai corect.
3. Gradat , mutati lectiile intr un cadru natural.
4. Cand demonstreaza ca poate ramane calm in aceasta cel mai putin stresanta situatie de 5 ori consecutiv treceti
la urmatorul nivel de stres.
5. Repetati pasii de mai sus.
Faza 3
1. Invatati copilul tehnici de relaxare.
2. Promptati l sa le foloseasca in situatii de stres minim.
3. Renuntati la prompt cat se poate de repede.
PROGRAM PT OBTINEREA COOPERARII
Se bazeaza pe facilitarea succesului la lectii crescand gradat complexitatea taskurilor. Initial se vor cere copilului
doar taskuri preferate. Exemplu, se va cere sa manance un biscuite, sa se joace cu lego sau chiar sa se
autostimuleze. Cerand acestea, vom obtine supunerea copilului si sansa de a il recompensa ca urmare a

raspunsului corect. Progresiv instructiile vor deveni mai putin placute pt copil, mentinand recompensarea bogata
in caz de raspuns.
FACTORI CE USUREAZA COOPERAREA
1. Cereti numai instructii pe care sa le puteti duce la capat prin promptare si recompensare.
2. Nu cereti copilului sa execute mai multe instructii intr o perioada scurta de timp (ex, 3 instructii in 10
secunde). Daca faceti asa copilul va fi necooperant si veti crea si haos.
3. Dati sansa copilului sa aleaga dintre doua situatii pozitive. Ex, vrei sa te duci afara la joaca sau vrei sa te
culci?.
4. Deasemenea puneti copilul sa aleaga dintre doua activitati obligatorii. Ex, vrei sa faci baie sau vrei sa te
culci?.
5. Daca copilul nu executa instructiile primite fiti cat se poate de neutri.
6. Incercati sa intercalati activitatile neplacute printre cele placute si mai usoare.
7. Surprindeti si anticipati intentiile copilului. De exemplu, cand copilul este pe cale sa inchida usa, spuneti te
rog, inchide usa! si apoi recompensati l pt cooperare.
8. Enuntati instructia calm pt a l face pe copil sa asculte.
9. Dati copilului sansa sa controleze situatia din cand in cand.
10. OFERITI COPILULUI RECOMPENSE FOARTE DORITE ATUNCI CAND ESTE COOPERANT.

PROGRAM PT COOPERARE
Faza 1
1. Identificati instructiile pe care copilul le primeste in mod obisnuit acasa.
2. Determinati rata de cooperare la instructii variate.
3. Construiti o ierarhie a instructiilor, incepand cu cele cu rata de cooperare cea mai mare (mananca biscuite) si
terminand cu cele cu probabilitate mica de cooperare (da I jucaria inapoi fratelui tau).
Faza 2
1. Profesorul va enunta instructia cu probabilitatea cea mai mare de cooperare.
2. Recompensarea va urma cooperarii copilului.
3. Daca copilul se conformeaza de 3 ori la rand aceleiasi cerinte, treceti la faza urmatoare.
Faza 3
1. Profesorul va cere instructii cu probabilitate mare de cooperare si cateva dintre cele cu rata mica de cooperare.
2. Recompensarea pt cooperare.
3. Daca demonstreaza ca coopereaza in 3 sesiuni consecutive treceti la urmatoarele faze.
Ultimele faze
1. Progresiv, introduceti cerinte cu rata mica de cooperare pe masura ce scoateti din instructiile cu rata mare de
cooperare.
PROGRAM REACTIV POZITIV
Faza 1
1. Copilul va fi laudat la fiecare 5 minute pt absenta comportamentului disruptiv.
2. Dupa 3 perioade consecutive fara comportamente disruptive vom lauda si recompensa copilul.
Faza 2
1. Copilul va fi laudat la fiecare 15 minute pt absenta comportamentului disruptiv.
2. Dupa 3 perioade consecutive fara comportamente disruptive vom lauda si recompensa copilul.
Faza 3
1. Copilul va fi laudat la fiecare 30 minute pt absenta comportamentului disruptiv.

2. Dupa 2 perioade consecutive fara comportamente disruptive vom lauda si recompensa copilul.
Ultimele faze
Vom creste progresiv timpul dintre recompensari. Odata ajunsi in aceasta faza, copilului I se vor da si alte
recompense , daca este cazul, atata timp cat de alungul a 2 ore nu s a produs nici un comportament disruptiv.

PROGRAM REACTIV REDUCTIONAL

1. Copilul va pierde oportunitatea de a castiga laude si premii programate daca se produce un comportament
nedorit.
2. Atentia la aparitia comportamentelor nedorite va fi minima.

COMPORTAMENTE AUTOSTIMULANTE
Acestea reprezinta un important criteriu de diagnostic pt autism. Autostimularile sunt comportamentele
repetitive, stereotipe care nu servesc altor functii in afara de multumirea senzoriala. Vom incerca eliminarea
autostimularii din 3 motive: 1)interfereaza cu capacitatea de atentie; 2)sunt extrem de recompensante pt copil
facand astfel alte recompense mai neinteresante;3)sunt stigmatizante. Cand copilul se autostimuleaza, atentia sa
este complet captata in actiunea propriu zisa astfel facand dificila procesarea altor informatii importante. De
aceea impiedica invatarea. Pt ca este o activitate atat de recompensanta, este deseori foarte dificil sa l motivam
pe copil sa renunte la el.
Autostimularea poate implica oricare dintre cele 5 simturi, deasemenea si proprioceptia si ia multe forme.
Miscarile corpului (ca leganatul, bataile din palme, fluturarea mainilor, invartitul etc) reprezinta o categorie
importanta. Miscarile mainilor fac parte tot din categoria asta dar implica si o componenta vizuala. Privitul
intens, in punct fix, uitatul crucis sunt forme vizuale de autostimulare.
O a doua categorie de autostimulari este aceea care cuprinde folosirea obiectelor. Exemple sunt: fluturarea
obiectelor ca hartie sau frunze, rasucirea unei bucati de sfoara intre degete, rotirea obiectelor, invartirea rotilor
unei masini, cernerea nisipului, bataia apei, tragerea in fire. Cand un copil autist interactioneaza cu o jucarie, el
pare ca se joaca cu ea. Dar, la o observare mai atenta se vede ca de fapt copilul nu foloseste jucaria asa cum ar
face o un copil obisnuit.
A treia categorie de autostimulari include ritualurile si obsesiile. Acestea pot fi foarte variate. Aranjarea
obiectelor in linie, purtarea acelorasi haine, insistenta in mentinerea mobilierului in aceeasi pozitie, discutia
repetata despre acelasi suiect, inchisul usilor, probleme de tranzitie sunt exemple comune. Copiii dezvolta reguli
pe care insista sa le respecte atat ei cat si cei din jur. Toate aceste reguli impiedica desfasurarea normala a
activitatilor din timpul zilei. Ca si obsesiile, acestea devin cu timpul tot mai dificil de alterat.
Cand sunt plictisiti multi oameni se angajeaza in autostimulari ca visarea cu ochii deschisi, bataia din picior,
jocul cu o suvita de par, jocul cu creionul etc. Diferenta fata de copilul cu autism este aceea ca persoaneletipice
se pot concentra asupra ceea ce fac in acelasi timp si, de obicei, autostimularea este mult mai subtila (ie mai
putin repetitiva si privirea nu atat de nepotrivita). Si cea mai importanta diferenta este ca acest fel de
autostimulare nu este singurul mod de recompensa care le motiveaza pe persoanele tipice. Cei mai multi dintre
noi obtinem satisfactie prin recreatie, hobbiuri si socializare. Deasemenea, majoritatea se poate abtine de la
autostimulare pt a evita reactiile sociale negative (de ex, nu ne curatam dintii in public).
Autostimularile la copiii cu autism pot fi prezente continuu sau in situatii frustrante sau de plictiseala. In afara de
faptul ca arata ciudat, capacitatea copiilor de a fi atenti in timp ce se autostimuleaza este dramatic scazuta.
Deseori suspectam copiii cu autism de surditate sau cecitate din cauza lipsei lor totale de raspuns cand se
autostimuleaza. Autostimularea scade intensitatea senzatiilor percepute si deaceea poate ridica pragul durerii.
Autostimularea este similara cu dependenta. Dorinta de a se angaja in autostimulare simuleaza starea de adictie
data de un drog. Atata timp cat copilul este preocupat sa obtina satisfactie din autostimulare el nu va fi capabil sa
invete. La fel, adictia pt un drog creste si devine tot mai mare! Se pierd oportunitati importante de invatat si, ca
toate dependentele, situatie devine tot mai complicata. Este extrem de important sa controlam acest tip de
comportament.

FUNCTIILE AUTOSTIMULARII
Ca toate comportamentele disruptive, si autostimularile servesc mai multor functii. Functia primara, asa cum le
zice si numele, este de autostimulare. Persoanele cu autism nu gasesc alti oameni sau mediul inconjurator
interesante. De aceea angajarea in autostimulari devine un mod extrem adaptativ de a primi satisfactie. Ca
urmare, cand sunt plictisiti sau neocupati ei se vor autostimula. Pe cand un copil tipic se va juca cu o jucarie sau
va cauta compania altora, copiii cu autism vor prefera sa se autostimuleze.
A doua posibila functie este de a reduce frustrarea si stresul. In situatii ca tranzitii, haos sau raspunsuri incorecte
vom observa deseori autostimulare. Comportamentul pare sa serveasca scopului de a se autoalina si,
deasemenea, de a bloca sursa frustrarii. Poate fi si un semnal pt ceilalti de a reduce asteptarile sau de a ajuta la
blocarea sursei de frustrare. Astfel, autostimularea va putea fi interpretata ca adaptativa din perspectiva copilului
si extrem de recompensanta.
Cu timpul, autostimularea devine din ce in ce mai puternica. Natural, stoparea ei va fi tot mai dificila. La cei mai
mici dintre copii eliminarea autostimularii poate fi un tel realizabil, pe cand la copiii mai mari eliminarea lor
trebuie sa fie obiectivul primordial. Ambele grupe de varste pot beneficia de modelarea autostimularii in
comportament acceptabil. Cu cat intervenim mai timpuriu cu atat sansa de succes este mai mare.
Putem incerca mai multe tehnici. Cum am aflat mai sus, exista tehnici proactive si reactive. Cea mai
eficienta abordare este combinarea lor. Strategiile proactive vor invata comportamente alternative care sa
serveasca tot obtinerii satisfactiei, Iar metodele reactive vor incerca reducerea autostimularii prin scaderea sau
chiar eliminarea recompenselor.

TEHNICI REACTIVE
IGNORUL SISTEMATIC
De obicei, autostimularea este in sine recompensanta. De aceea copilul va fi cat se poate de multumit daca l
ignorati in timp ce se autostimuleaza. Orice interventie a dvs va fi foarte prost primita. Cateodata se confunda
ignorul cu extinctia. Insa, atata timp cat recompensa in aceste cazuri nu prea are de a face cu atentia noastra,
ignorul sistematic este rareori eficient in eliminarea autostimularii. La fel, Time-Out este in general ineficient.
Eficienta tehnicii Time-Out este dependenta de scoaterea copilului dintr un mediu/activitate recompensanta.
Astfel, Time-Out ofera o oportunitate de autostimulare ideala si duce la o crestere a comportamentului.
RECOMPENSAREA
Si in cazul eliminarii autostimularii folosirea tehnicilor de recompensare este vitala. Exemple de tehnici de
recompensare care vor recompensa eficient copilul si il vor motiva sa se angajeze in alte comportamente decat
autostimularea sunt: Recompensarea Diferentiata a Comportamentului Incompatibil/Alternativ (DRI/DRA),
Recompensarea Diferentiata a Altor Comportamente (DRO) si Recompensarea Diferentiata a Comportamentelor
cu Rata mai mica de producere (DRL). Orice program care vizeaza eliminarea autostimularii TREBUIE sa fie
folosit in asociere cu un tip de program de recompensare diferentiata.
PREVENIREA RASPUNSULUI AUTOSTIMULANT
Oprind autostimularea imediat cand aceasta survine va reduce sau chiar elimina recompensarea. Cum
autostimularea ofera recompensa prin sine insasi, fiecare secunda de autostimulare inseamna recompensare, deci
intarire a comportamentului. De aceea, cu cat mai repede oprim comportamentul, cu atat copilul se
autorecompenseaza mai putin.
Felul in care oprim autostimularea este foarte important. Trebuie sa folosim metoda cea mai putin directa care
opreste comportamentul. Iata o ierarhie a metodelor de la cel mai putin directe la cea mai directa: pauza scurta
privire expresie faciala gest prompt fizic partial prompt fizic total verbal. Motivul pt care folosim cea
mai putin directa metoda este acela ca este cel mai usor de renuntat la ea pe parcursul interventiei. Cu cat
procedam mai indirect, cu atat copilul va invata mai usor sa renunte la autostimulare si va avea mai putina
nevoie de control extern. De exemplu, o atingere subtila poate opri comportamentul fara ca macar copilul sa

realizeze ca a fost atins. Desi autostimularea nu este motivata de atentia noastra, este important sa nu o facem noi
dependenta de atentia noastra. Deaceea, folosind cea mai putin directa metoda vom reduce posibilitatea ca
atentia noastra sa intareasca comportamentul.
Atentie ca faptul de a fi direct nu echivaleaza neaparat cu faptul de a fi intruziv. A fi intruziv presupune un
impact asupra libertatii copilului. De exemplu, stoparea autostimularii prin verbalizare nu necesita prompt fizic
si deci, este neintruziv. Cu toate astea verbalizarea este cea mai directa forma de adresare si este deseori foarte
greu de diminuat si nu conduce la independenta. Promptul verbal trebuie folosit doar atunci cand copilul este
confuz sau are nevoie de informatii suplimentare. Odata ce a inteles ceea ce asteptam de la el trebuie sa trecem la
prompturi nespecifice. Un prompt nespecific este un semnal care il face pe copil sa execute ceea ce vrem de la el
dar care nu ii spune exact ce are de facut.
Utilizarea metodei cele mai putin intruziva si a celei mai putin directa este motivata de urmatoarele: in primul
rand, reduce posibilitatea refuzului categoric (pt ca copilul opune rezistenta la metodele intruzive, transformand
cadrul intr o batalie); in al doilea rand, folosind metode neintruzive exclude atragerea atentiei celor din jur (cand
lucram in clasa, parc preferam sa nu atragem atentia pe cat posibil astfel incat sa nu stigmatizam copilul).
Nu uitati ca este foarte important sa oprim autostimularea imediat ce o observam. Ar fi cel mai bine sa o oprim
de la inceputul ei. De aceea, initial, va fi necesar sa folosim o metoda mai intruziva, ca promptul fizic. Binenteles
in continuare vom incerca sa transformam promptul fizic intr unul mult mai discret. Dupa ce intrerupem
autostimularea vom directiona copilul spre o alta activitate, activitate care ne va permite recompensarea
copilului. Pe masura ce timpul petrecut de copil facand activitatea de inlocuire creste, vom intensifica
recompensarea.

REDUCEREA VALORII RECOMPENSANTE A AUTOSTIMULARII

Exista cateva tehnici prin care reducem valoarea intrinseca de recompensa a autostimularii. Una dintre ele este
aceea de a folosi autostimularea ca recompensa la lectii. Aceasta tehnica are avantajele de a oferi un puternic
stimulent pt copil si de a reduce din satisfactia pe care autostimularea o da copilului.
Puteti sa I permiteti copilului sa se autostimuleze ca recompensa pt comportamente bune sau chiar pt absenta
autostimularii. In acest fel veti folosi autostimularea pt a dezvolta un comportament alternativ permis. In afara de
avantajul de a invata copilul un comportament alternativ de inlocuire, vom schimba natura comportamentului
autostimulant. Adica, dintr un comportament controlat in totalitate de catre copil vom face un comportament
asupra caruia ne impunem limite si conditii. Efectul preluarii din control este scaderea valorii recompensante a
autostimularii. Progresiv, vom detine controlul asupra autostimularii, control pe care il vom folosi sa reducem
frecventa comportamentului crescand perioadele fara autostimulare. Copilul va fi motivat sa nu se autostimuleze
pt a fi recompensat.
Un alt mod de a scadea valoarea recompensanta a autostimularii este sa programam ziua copilului astfel incat sa
cuprinda activitati interesante care l vor determina pe copil sa aleaga sa nu se autostimuleze. De exemplu, dati I
copilului sansa sa aleaga intre a manca desertul sau favorit sau a urmari o emisiune preferata sau a se
autostimula. Binenteles aceasta tehnica se aplica doar in cazul in care ati reusit sa construiti alternative pt
comportamentele nedorite, alternative pe care copilul sa le gaseasca foarte atractive.
CONTROLUL STIMULULUI
Prin aceasta procedura se urmareste crearea unui mediu si a unor situatii care nu vor provoca autostimularea. Se
obtine prin stabilirea unor camere din casa sau a perioadelor din zi in care copilul nu are voie sa se
autostimuleze. Permitandu I copilului sa se autostimuleze doar in anumite conditii stricte, comportamentul se va
limita la circumstante mai acceptabile si se va produce mult mai rar. Scopul este de a continua cu limitarea
situatiilor in care ii permitem copilului autostimularea pana la eliminarea ei.

TEHNICI PROACTIVE
Ca pt orice comportament disruptiv, cea mai importanta masura in programul de eliminare este invatarea unui

comportament alternativ. Chiar si cel mai bun program reactiv va esua pe termen lung daca nu inlocuim
comportamentele nedorite.
Identificarea comportamentului alternativ se bazeaza pe determinarea functiilor pe care autostimularea le
serveste. Pt ca autostimularea inseamna obtinerea satisfactiei prin anumite senzatii, vom cauta printre acele
activitati (ca jocuri recreative) care au cea mai importanta componenta senzoriala. Copilul trebuie sa invete sa se
recreeze, sa se joace.
Pt a reduce autostimularea copilul va trebui sa invete sa se poarte in situatii frustrante. Comunicarea este foarte
importanta pt ca dese sunt situatiile cand un copil se autostimuleaza pt ca nu stie cum sa si exprime anumite
nevoi. Trebuie sa l invatam pe copil sa indice sau sa spuna ca nu stie sa raspunda uneori sau ca nu intelege ce se
cere de la el.

PRACTIC
Reducerea autostimularii este unul dintre cele mai grele programe, din cauza valorii recompensante extreme pe
care o detine autostimularea. Incercarea de a o elimina complet de alungul unei zile este un task imposibil care
va crea situatii de stres si haos in familia dvs.
De aceea este preferabil sa construiti un program consistent, program pe care sa l urmati cu strictete pt o
perioada mai scurta, dar bine determinata, decat sa fugiti disperati toata ziua dupa copil incercand sa l opriti sa se
autostimuleze. Recomandam sa stabiliti cu precizie conditiile si limitele in care puteti sa urmati acest program.
Astfel, copilul are sanse sa invete anumite limite pt autostimulare. Cu timpul veti reduce pana la eliminare aceste
limite. NU UITATI, MAI MULT NU INSEAMNA NEAPARAT MAI BINE!
CAPACITATE DE RASPUNS
Obiective: 1. Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de gesturi pentru facilitarea
intelegerii. Scopul este acela de a promova dorinta de a raspunde cererilor utilizand un limbaj simplu pe care este
capabil sa-l inteleaga.
2. Probleme de predat:
Vino incoace
Stai jos
Nu misca mainile
Adu-mi te rog..
(alte comenzi dupa caz..)
Procedura:
Programul de raspuns se bazeaza pe facilitarea urmaririi instructiunilor de catre student prin cresterea graduala a
cererilor.
Initial studentului I se va cere doar sa indeplineasca sarcini pe care le prefera. De exemplu, studentului I se
poate cere sa manance o gustare, sa se joace cu o jucarie favorita sau chiar sa se stimuleze singur . Asemenea
instructiuni pot sa atraga un raspuns furnizand astfel ocazia unor noi instructiuni. Pe parcurs instructiunile vor fi
din ce in ce mai putin placute pastrand tendinta puternica pentru raspuns.
Faza 1: Identificati instructiunile tipice pentru mediul familial. Determinati gradul
de raspuns la instructiuni diferite. Construiti o ierarhie a instructiunilor,
incepand cu cele la care exista cea mai probabila posibilitate de raspuns
(ex.: Mananca prajitura) pana la acelea cu probabilitate mica de raspuns
(ex.:Da-I inapoi jucaria fratelui tau).
Faza 2: Profesorul emite cereri cu cea mai mare probabilitate de raspuns. Cererile
se intaresc cand exista raspuns la cererile precedente. Atunci cand
studentul raspunde la trei sesiuni consecutive, treceti la Faza 3.
Faza 3: Profesorul emite cererile cu cea mai mare probabilitate de raspuns
determinate in Faza 2 impreuna cu cateva cereri cu o probabilitate mica de
raspuns. Intarirea se face cand se raspunsul la aceste cereri. Atunci cand
studentul ofera raspuns la cererile noi, mai dificile in decurs de trei

sesiuni consecutive , treceti la faza urmatoare.

Faza 4: Gradual, se vor introduce cererile pentru a indeplini insarcinarile neagreate
in timp ce cererile pentru indeplinirea sarcinilor preferate vor fi reduse.
IMITATIE NON-VERBALA
Obiective: 1. Studentul invata sa imite actiunile celorlalti.
2. Imitatia devine fundamentul unor alte abilitati importante (ex. verbalizare, joc, socializare, ajutor de sine, etc.).
3. Imitatia este baza pentru modelare care este un tip foarte important de indicatie.
4. Imitatia faciliteaza o relatie pozitiva intre student si profesor (ex. asemanarea cu profesorul se intareste).
5. Imitatia determina o cunoastere a mediului.
6. Imitatia ajuta la dezvoltarea unor abilitati de participare.
7. Imitatia este o sarcina simpla care poate fi folosita pentru stabilirea sau restabilirea raspunsului si atentiei.
Permite studentului sa se intareasca usor.
Procedura: Profesorul demonstreaza o actiune si spune fa asta. Studentul trebuie sa oglindeasca actiunea
profesorului (ex daca profesorul foloseste mana dreapta, el trebuie sa foloseasca mana stanga). Fazele incep cu
actiuni evident mari si progreseaza cu miscari mai subtile si rafinate. Imitatiile care implica manevrarea unui
obiect fizic ( lasa sa cada un bloc intr-o galeata) sau produc un raspuns sensitiv discret ( suna un clopotel) sunt
in general mai usor de invatat. Acelea care implica miscarea unor parti ale corpului (ex. miscarea bratelor in
lateral) sau miscarea unei parti a corpului pe care el nu o poate vedea (ex . nas, cap) sunt mai dificile.
Pe masura ce studentul progreseaza, propozitia verbala se va generaliza la alte fraze cu acelasi inteles ca Fa
asta (ex. fa ceea ce fac eu, imita- ma, etc).In faza finala actiunea va fi numita (ex.Bate din palme).
Aceasta constituie baza cognitiva pentru urmarirea instructiunilor verbale.
fa asta este folosita la inceput pentru a stabili conceptul de imitatie, o abilitate esentiala care ofera un mijloc
bazat pe non-limbaj de predare a unei game de alte abilitati.
Indicatii: Folositi indrumare fizica pentru a trece studentul prin actiune. Gradual, reduceti indicatia la o atingere
usoara si apoi la un gest usor.
Criterii introductive:Nu exista cerinte pentru aceasta abilitate. Este una din cele mai simple pe care le predam.
Comportamentul in situ si contactul vizual pot in general fi determinate in acelasi moment in care este predata
abilitatea aceasta.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece incercari fara indicatie. Acest lucru ar
trebui repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Incepeti cu probleme care implica manevrarea unui obiect. Predati fiecarui student individual separat.
Aceasta inseamna incercari repetate sau doar acea problema fara un alt obiect. Odata ce studentul a indeplinit cu
succes actiunea fara indicatie, adaugati inca una sau doua probleme la fiecare incercare. De-asemenea, fiecare
problema trebuie folosita in mai multe
feluri pentru a construi atentie si stabili o discriminare. De exemplu, uneori ar trebui sa scapati ciocanul in
galeata in loc de a-l folosi pentru a bate cuiele. Odata ce doua probleme se pot roti la intamplare, introduceti o
noua problema. Pe masura ce fiecare este invatata separat trebuie inglobata la intamplare cu celelalte probleme
predate inainte.
Manevrarea obiectelor
Blocheaza containerul Suna clopotel(scutura sau loveste)
Scoate jucaria Amesteca lingura in castron
Bate toba Arunca punga fasole
Suna cilindrul Piaptana/periaza parul
Pune palaria Face valuri
Scutura tamburina Scoate jucaria

Loveste masa cu blocul Invarte sus(preseaza jos)

Ingramadeste blocuri Claxoneaza
Ridica cana la gura Trage parghia
Scutura globul cu zapada Loveste bete
Rostogoleste masina Accidenteaza masina
Pune ochelarii de soare Bate din palme cu blocuri
Incarca/descarca camionul de gunoi Arunca mingea
Canta la pian Leagana papusa
Raspunde la telefon Sufla din fluier
Faza 2: Incepe atunci cand studentul a rezolvat cinci probleme din Faza 1. Alegeti trei
probleme din lista celor motorii mari. Pe masura ce fiecare este invatata,
adaugati o problema suplimentara pentru instruire. A sta jos nu trebuie sa fie
intotdeauna raspunsul care urmeaza ridicarii in picioare. De exemplu, puteti
sa-l puneti pe student sa bata din palme in timp ce sta in picioare.
Probleme motorii mari:
Ridica bratele Bratele in lateral
Bate din palme Bate din picioare
Atinge nasul Fa cu mana
Bate usor burtica Atinge gura
Bate usor capul Plesneste genunchii
Acopera-ti urechile cu mainile Trage-te de par
Atinge cotul Atinge ochii
Bate usor umerii Atinge degetele de la picioare
Bate usor masa cu mana Ridica-te in picioare
Faza 3: Imitatii departe de scaun. Incepe atunci cand studentul a invatat cinci probleme din Faza 2. Predati
raspunsuri care implica deplasarea departe de scaun, indeplinind o actiune si intoarcerea la scaun. Studentul
trebuie sa ramana in scaun pana cand profesorul termina de de demonstrat actiunea si se intoarce la scaun.
Ciocane la usa Atinge un punct pe perete cu mana intinsa
Marsaluie
Lasa sa cada pietricica pe jgheab Uita-te pe fereastra
Marcheaza pe tabla cu creta Pune articol pe raft
Pune obiect in sertar Inchide/deschide sertar
Inchide/deschide lumina Arunca articolul la cos
Rostogoleste masina in jos pe rampa Pune papusa in pat
Clasifica dupa forma
Faza 4: Imita alta persoana. Profesorul indica pe cineva studentului pentru a-l imita si spune Fa asta.
Faza 5: Odata invatate cinci probleme motorii mari (Faza 2) adaugati actiuni motorii de finete.
Actiuni motorii de finete:
Strange Playdoh Rostogoleste Playdoh
Atinge barbia Atinge gura
Atinge ochii Atinge urechile
Ridica un penny si Apasa buton
lasa-l sa cada in vas Pune cuie mici pe tabla
Fa semnul OK Bate darabana pe masa
Fa semnul victoriei Ridica degetele mari
Strange carpa Strange jucaria urlatoare

Arata cu degetul Invarte top(cu degetele)

Aceasta este o faza potrivita pentru a incepe imitatia orala-motorie. Vezi Imitatie verbala, Faza 2 ( imitatie oralamotorie)

Faza 6: Lant continuu. Atunci cand au fost invatate zece imitatii din Faza 2, faceti-l pe student sa va urmeze
legand impreuna o serie de raspunsuri. Variati raspunsurile pentru a mentine interesul si atentia si a promova
generalizare. Incepeti cu doua sau trei raspunsuri si apoi continuati cu lanturi mai lungi. Scopul este acela de a
oferi un singur indiciu verbal si a cere raspunsuri pana
cand lantul este completat.
Faza 7: Imitatie avansata. Atunci cand s-au invatat zece imitatii din Faza 2 si cinci din
Faza 3, treceti la discriminari mai de finete.
Exemple de discriminare:
Ridica unul contra doua brate
Atinge nasul cu un deget contra cu toata mana
Fa cu mana dreapta contra fa cu mana stanga
Bate usor o data contra de doua ori
Bate din palme sus contra jos
Faza 8: Lanturi in doi pasi. Acesta necesita folosirea memoriei. Dupa ce s-au invatat 20 de raspunsuri din oricare
din fazele 1-7, incepeti sa inlantuiti raspunsurile impreuna in raspunsuri in doi pasi (ex. puneti palaria si ciocane
la usa). Incepeti cu problemele predate in Fazele 1 si 3. Demonstrati ambele raspunsuri in timp ce studentul
priveste. Daca este necesar, indicatieati-l sa astepte pana cand se termina a doua actiune. Apoi puneti-l sa execute
cele doua raspunsuri. De-ndata ce a invatat raspunsurile din fazele 1 si 3 incepeti sa folositi problemele preparate
in fazele 2 si 5 (ex. bate din palme si loveste-ti genunchii).
Faza 9: Incrucisare(ex atinge piciorul drept cu mana stanga; atinge umarul stang cu
mana dreapta)
Faza 10: Doua raspunsuri dintr-o data (ex. atinge umarul cu mana dreapta si
Genunchiul cu mana stanga; incruciseaza bratele).
Faza 11: Lanturi in trei pasi. La fel ca Faza 8, dar studentul efectueaza trei pasi in loc
de doi.
Faza 12: Imita actiunea in video. Prezentati stimuli vizuali si spuneti-I studentului Fa
asta.
a. O singura actiune discreta
b. Actiune in doi pasi (simultan)
c. Actiune in trei pasi (simultan)
d. Lant continuu
e. Doi pasi intarziati
f. Trei pasi intarziati
g. Stop Cadru video
h. Actiune in fotografie
Faza 13: Imita actiune din poza. Prezentati o poza in care cineva executa o actiune si spuneti, Fa asta. Referire
la pasaje din alte programe:Imitatia este incorporata in Imitatia Bloc, Imitatia Joc si Imitatia Verbala. Va duce si
la Instructiuni receptive. Negatia include nu face asta. Va rugam sa faceti referi Imitarea cuburilor
Obiective: 1. Invatarea folosirii obiectelor de joaca intr-o maniera adecvata.
2. Cresterea abilitatii vizuale de a recunoaste modelele.
3. Cresterea atentiei si memoriei.

4. Stabilirea auto-controlului comportamental (de ex. : sa nu

insface cuburile, sa arunce etc.)
5. Cresterea abilitatilor motrice.
6. Sa invete sa priveasca materialul didactic si actiunile profesorului.
7. Sa invete ordinea.
Procedura:
Acest program poate fi realizat cu orice tip de materiale de constructie, inclusiv
blocuri (cuburi), Legos, Lincoln logs, sau forme decupate din hartie colorata.
Profesorul sta de cealalta parte a mesei fata de elev. Fiecare persoana are propriul
teanc de materiale, dar nu pe masa. Profesorul va crea o structura pe mijlocul mesei folosind cuburile sale.
Studentul va copia forma, folosindu-si cuburile proprii, pe masa din fata lui. El ar
trebui sa o copieze in acelasi fel in care cineva ar copia o diagrama. Folositi cuburi
care au forme si culori diferite. Incepeti cu doua sau trei cuburi, si pe parcurs
cresteti numarul de cuburi pe care le folositi.
O data ce aveti structurile formate, acestea ar trebui incorporate intr-un joc ( de ex: conducerea unei masini pe
sub un pod). Ar trebui folosite diferite tipuri de cuburi, cum ar fi: Duplo sau Bristle. Figuri in actiune sau animale
pot fi incorporate,de asemenea in cadrul structurii.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, aratarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. Ca ajutor, la inceput ar trebui sa aiba doar cuburile
de care are nevoie.
Ulterior, vor fi adaugate si alte cuburi care nu vor fi folosite in constructie.
Jucarii/Echipament Jocuri Interactiune sociala
2 - 3 Vezi si numeste
Timbre
Abtibilde
Puzzle-uri simple
Papusi
Personaje
Sortarea formelor
Leagane
Masini
Carti
Videoclipuri muzicale
Gatit
Muzica Peek-a boo
Cantece interactive
Colorare
Mingea ocupata
Labirintul de marmura Joc solitar
Minge
Petrecere cu ceai
Urmarire
4 - 5 Legos
Labirintul de marmura
Cuburi
Masini
Puzzle-uri
Papusi
Figuri Disney
Pictura

Jocul de-a bucataria Taramul dulciurilor

Impuscaturi si scari
Mingea T
Fotbal De-a v-ati ascunselea
Jocatul de-a intalnitul
6 - 7 Jocuri pe calculator
Lite Brite
Lucru manual/Mestesug Unu
Basseball
Fotbal
Balet
Patinaj pe gheata
hochei Cei care adorm
Prinde
Casa
Construirea fortaretelor
Tinerii cercetasi
8 - 10 Carduri sportive
Modele de masini/avioane Hochei pe strada
Baseball
Basketball
Patratica
Jack
Cercuri/bari
Gimnastica Cei care adorm
Evenimente sportive
Prinde/Problema
Fete/Baieti cercetasi
11 - 15 Patine cu rotile
Muzica
Carti
America in direct
Machiaj
Bijuterii Basseball
Fotbal
Tenis
Sporturi in apa
volei Petreceri in pijama
Telefoane
Intalniri
Magazine
Filme cu prietenii
Criteriu de initiere:
Studentul a completat trei rubrici din Faza Imitatie Non-verbala 1.
Criteriu de performanta:
Studentul rezolva corect opt rubrici din zece fara ajutor. Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in
plus.
Faza 1: Construirea unui turn.
Puneti-i la dispozitie cuburi, si spuneti: Construieste un turn. Incepeti cu un turn din doua cuburi, si treptat
cresteti marimea turnului. Turnurile din 4 cuburi sunt asteptate la varsta de 1 an si 6 luni, 6 cuburi la 2 ani si 0
luni, opt cuburi la 2 ani si 6 luni.

Faza 2: Deosebirea formelor colorate.

Asezati doua cuburi diferite la o distanta de 10 inchi.
( de ex., un patrat rosu si un dreptunghi lung verde). Inmanati-i studentului un cub care sa se potriveasca cu una
din cele doua si spuneti-i: Aseaza-l langa cel identic. Aceasta pentru a verifica daca poate face diferenta intre
cuburi.
Faza 3: Pasi succesivi.
Asezati o foaie de hartie care sa indice suprafata cladirii pentru fiecare persoana. Profesorul termina o etapa a
constructiei si asteapta ca studentul sa imite actiunea. Treceti la urmatorul pas al constructiei. Retineti numarul
pasilor realizati si numarul de indicatii acordate. Stabiliti imitarea corecta a tuturor asezarilor posibile, incepand
cu cea mai usoara si avanasand spre cea mai dificila.
a. in varf
b. stanga vs. dreapta
c. fata vs. spate
d. orientarea cubului
Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test, si de asemenea sa varieze si
amplasarea. Scopul este de a stabili imitarea generalizata, nu de a invata anumite design-uri.
Faza 4: Structura pre-construita.
Profesorul termina modelul structurii inainte ca studentul sa-si inceapa structura proprie. Daca este nevoie,
aceasta poate fi realizata in spatele unui paravan, ca sa se asigure ca studentul asteapta. Treptat, cresteti
complexitatea.
Faza 5. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate de 1 inch.
a. orizontal
b. vertical
c. orizontal combinat cu vertical
d. adaugati dimensiunea fata / spate
Faza 6. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. lemn nefinisat, caramizi mari din
carton).
Faza 7. Copierea unui design 2-D. (bi-dimensional) ( fotografie sau desen).
Faza 8. Crearea unor structuri anume: masa, scaun, pod, garaj, masina, avion, tren, casa, pat, vapor etc.
Modeleaza un aranjament din cuburi care sa arate ca una dintre structurile de mai sus. Ulterior, poate fi folosita o
fotografie, completata de indicatii verbale. Ascundeti fotografia, si lasati studentul sa construiasca aranjamentul
numai cu ajutorul indicatiilor verbale. Puteti incorpora figuri in constructie pentru a arata clar ceea ce ati
construit. ( de ex: intindeti o figura pe pat). Incorporati jocuri in structurile create: (de ex. conduceti masina,
asezati animale in tarc, etc.).
Faza 9. Desen din memorie.
Aratati desenul timp de 5 secunde, si apoi ascundeti-l dupa un paravan. Elevii redau structura din memorie.
Abilitati motrice
Obiective:
1. Cresterea controlului motric : echilibru, forta, coordonare.
2. Cresterea constiintei de orientare a corpului in spatiu.
3. Cresterea controlului motric si coordonare vizuala motrica.
4. Cresterea constiintei asupra mediului inconjurator.
5. Imbunatatirea planului motric.
6. Sa invete sa urmeze pasii succesivi.

7. Cresterea ocaziilor de interactiune sociala.

8. Stabilirea de noi consolidari.
9. Extinderea ocaziilor de joc.
10. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinile pre-scolare.
11. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinea de auto-ajutorare.
Procedura:
Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Va trebui sa alegeti de la 3 la 5 obiecte cu care sa
lucrati pe rand. Unele obiecte pot fi introduse in programul de Imitatie Non -verbala. Altele sunt mult mai
adecvate pentru lucru in timpul jocului.

Indicatii :
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.

Criteriu de initiere : Studentul poate sa stea asezat pe scaun, sa stea nemiscat, sa tina obiecte si sa fie atent la
profesor.

Criteriu de performanta : Studentul poate sa raspunda corect la opt intrebari din zece, fara nici o indicatie. Acest
test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus

Miscari de baza:
In picioare/asezat Mersul alaturat A bate mingea
Saritura Saritura dubla Lovitura cu piciorul
Intoarcere Alergatul Ritm
Dans Saritura Jucarii cu roti
Tumba Statul intr-un picior Tricicleta
Echilibru Urcatul pe scara Bicicleta
Mers cu spatele Prinsa Saritura cu sfoara
Patinaj pe gheata Surf Bowling
Leganare Inot Mingea T
Aruncarea la cos Galop Schiat
Aruncarea bean bag Volei Patinaj

Miscari normale :
Apasarea clantei de la usa Taierea cu foarfece
Strangerea firelor Carti de lipit
Indoirea foii Plastilina
Puzzle Clesti de rufe
Forme din hartie Folosirea riglei pentru a trasa o linie
A picura A lua cu lopatica din caldare
A lipi Plansa cu cuie
Introducerea/ Extragerea unui obiect din cutie
Desene cu creta pe trotuar
3. Corespondenta
Obiective: 1. Studentul invata sa alature obiecte care sunt asociate.
2. Cresterea atentiei la detalii ( de ex.: gruparea baietilor cu camasi
verzi vs. baieti cu camasi rosii).

3. Dezvoltarea reprezentatiei simbolice ( de ex: desen care reprezinta

obiectul).
4. Sa invete cum sa foloseasca materialele.
5. Dezvoltarea libertatii, dandu-i studentului sa sorteze mai multe
obiecte.
6. Dezvoltarea unei aptitudini care este folosita la jocuri.
7. Stabilirea bazei de dezvoltare a receptivitatii si expresivitatii.
8. Dezvoltarea unei aptitudini care poate fi exploatata pentru a
introduce concepte mult mai avansate. ( de ex : acelasi/diferit).
Procedura :
Studentul sta la masa si profesorul sta alaturi sau vis-a-vis de student.
Asezati doua obiecte pe masa, cu suficient spatiu intre ele.
Inmanati studentului un obiect care sa se potriveasca cu unul dintre
obiectele de pe masa, si spuneti-i : Aseaza-l langa cel identic .
Daca obiectul nu este bine asezat pe masa , este bine sa folositi o farfurie sau o tava pentru fiecare obiect.
Elementul-tinta trebuie asezat pe farfuria adecvata pentru a fi considerat corect. Schimbati locul obiectelor dupa
fiecare incercare. Eventual, numarul obiectelor care ar putea distrage atentia poate fi marit.
Pentru a facilita limbajul, dar si pentru a folosi mai mult din limbajul natural, o data ce a invatat conceptul de
acelasi sugestia verbala poate fi inlocuita cu fraze cu acelasi inteles, inclusiv potrivirea/corespondenta:
Aceasta cu ce se potriveste?, gaseste obiectul identic cu acesta etc. Copiii invata repede strategia potrivirii
obiectelor, si in curand veti putea omite total sugestiile verbale. Oricum, atunci cand sunteti pregatiti sa treceti la
recunoasterea obiectelor, este indicat ca atunci cand faceti incercarile pentru potrivire sa si numiti obiectul (de
ex. In loc sa spuneti :Aseaza langa cel identic, profesorul spune: Aseaza langa prajitura. Aceasta va permite
studentului sa se familiarizeze cu recunoasterea obiectului.
Pentru a-i spori motivatia, folositi materiale si concepte care prezinta interes pentru elev (de ex.: mancare, jucarii
etc.)
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul poate sta asezat pe scaun si poate tine obiecte. In cazul in care contactul vizual este slab, acesta este un
program bun pentru dezvoltarea acestei
abilitati, din moment ce privitul este esential pentru a da raspunsul corect.
Criteriu de performanta :
Studentul raspunde corect la 9 din 10 incercari, fara nici un ajutor, avand 2 variante, si raspunde corect la 8 din
10, avand 3 sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Obiect-la -obiect (3D).
Folositi perechi identice de obiecte care sunt familiare studentului, inclusiv cele care sunt usor de potrivit: (de
ex: bile, cani, linguri, cuburi etc.). Alegeti doua obiecte cu care sa incepeti. Asezati primul obiect pe masa ( nu
lasati nimic pe masa care ar putea sa-i distraga atentia). Inmanati-i studentului obiectul-corespondent, si spunetii: Aseaza-l langa cel identic. Treptat, puneti rapid pe masa un obiect care sa-l distraga. Cand studentul
raspunde corect de aproximativ 3 ori cu obiectul in plus prezent, si fara ajutor, repetati cu obiectul nr.2. Cand ati
terminat si cu obiectul nr. 2, intorceti-va si repetati obiectul nr. 1, si apoi iarasi obiectul nr. 2. La final, asezati
simultan ambele obiecte-tinta, si incepeti sa le cereti in mod aleatoriu. Aceasta poarta numele de rotatie aleatorie.
Imediat ce fiecare obiect este retinut, alegeti un obiect suplimentar pentru antrenare. O data ce obiectul nou a fost
invatat in mod izolat, trebuie sa fie amestecat printre celelalte obiecte deja invatate.
Obiecte-suport:
Cani - farfurii
Bile - cosuri

Conuri asezate invers - tava

O data ce studentul se descurca sa potriveasca obiectele de pe masa, aceasta poate fi facuta si prin spatiul
camerei in care se afla, pentru a gasi obiectul-corespondent. Puteti sa-i inmanati obiectul-mostra, dupa care sa se
ghideze, pentru a-i fi mai usor. Ulterior, puteti face asta fara sa-i mai dati obiectul ( doar sa se uite la el).
Faza 2. Fotografie-la-fotografie ( obiecte, persoane, animale identice).
Incepeti in momentul in care studentul stapaneste 10 obiecte de la Faza 1. Folositi perechi identice de fotografii.
Alegeti obiecte care ii sunt cunoscute studentului.
Alegeti 2 obiecte cu care sa incepeti. Urmati procedura antrenarii pentru diferentiere descrisa la Faza 1. Pe
masura ce fiecare obiect este stapanit, alegeti un obiect suplimentar pentru antrenament.
Daca studentul intampina dificultati la trecerea de la obiecte 3-D la fotografii, alegeti o varietate de obiecte care,
progresiv, devin mai subtiri. Pot fi folosite obiecte ca: suporturi pentru pahare fierbinti, capace, suport pentru
bauturi, sau patrate din materila textil, iar grosimea si greutatea sa scada treptat.
Faza 3. Fotografie-la-fotografie (fotografii de actiune identice).
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 2. Procedura este la fel ca si la Faza 2, dar folositi
fotografii in care este redata un tip de actiune.
Faza 4. Culoare.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate
din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere, mai putin al culorii.Varsta de dezvoltare la care apare
aceasta abilitate, conform Brigazii de Inventariere a Dezvoltarii Copilului, este listata in paranteze, dupa ani si
luni:
a) rosu, albastru (B: 2-0).
b) verde, galben, portocaliu, purpuriu (B: 2-6).
c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0).
d) alb (B: 4-0).
Faza 5. Forma.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate
din hartie care sunt identice din toate punctele de
vedere, mai putin al formei.
a) cerc, patrat (B: 3-0).
b) triunghi, dreptunghi (B: 4-0).
c) romb (B: 5-6).
Faza 6. Marimea.
Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere, mai
putin al marimii.
Faza 7. Obiect-la-fotografie ( 3-D identic la 2-D )
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2, numai ca
studentul potriveste obiectul cu fotografia corespunzatoare.

Faza 8. Fotografie-la obiect ( 2-D identic la 3-D )

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi procedura ca la Faza 2, numai ca
studentul potriveste fotografia cu obiectul corespunzator.
Faza 9. Gaseste-l pe cel identic ( prin aratare ).
Pentru aceasta abilitate, studentului ii sunt aratate un obiect sau o fotografie, dar profesorul continua sa le tina in
mana. Profesorul ii spune studentului gaseste obiectul identic. Raspunsul este ca studentul sa arate obiectul
corect. Dupa ce aceasta proba este stapanita la masa, studentul va trebui sa gaseasca obiectul prin camera.

Faza 10. Dimensiuni multiple ( combinatii de culoare / forma / marimi identice ).

Urmati aceleasi proceduri ca la fazele 2, 4, 5 si 6, cu exceptia faptului ca studentul va trebui sa potriveasca
obiectele conform dimensiunilor combinate( de ex. Cerc rosu vs. patrat rosu vs. cerc verde vs. patrat verde).
Inmanati-i un patrat rosu si spuneti-i sa-l potriveasca cu cel identic. Raspunsul corect este sa-l potriveasca cu
patratul rosu. Asezarea lui cu alt obiect colorat in rosu, sau langa un patrat colorat diferit nu este corecta.
Faza 11. Sortarea.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 probe din Faza 1 si 2. Dati studentului 2 obiecte sa le sorteze pe
rand, apoi mariti treptat numarul obiectelor. Sugestia verbala este sorteaza. Ca si ajutor puteti spune :
Sorteaza Pune langa cel identic . Extindeti catre activitatile functionale zilnice.
Sortarea.
Culoare Zarzavaturi
Forma Haine
Marime Arginatarie, Vase
Fotografii Alfabetic
Categorii Imbracat
Faza 12. Obiecte diferite ( 3-D ).
Incepeti acest proces cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 7 sau 8. Faceti seturi de obiecte care sunt
asemanatoare din punct de vedere vizual, dar nu identice. Un exemplu ar fi diferite feluri de prajituri. Spuneti-i
studentului sa formeze gramezi de obiecte ( de exemplu : prajituri vs. pantofi ). Ordinul verbal va fi Aseaza-l la
[prajitura] .
Faza 13. Fotografii diferite. (2-D).
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 10. Faceti seturi de fotografii care sunt
asemanatoare din punct de vedere vizual, dar nu identice.
Un exemplu ar fi de caini diferiti. Spuneti-i studentului sa formeze doua teancuri de fotografii (de ex.: caini vs.
masini). Ordinul verbal va fi Aseaza-l la [caine] .
Corespondenta diferita.
Prajituri masini caini mingi.
Pantofi camasi flori carti.
Oameni
Faza 14. Obiect-la-pictura si pictura-la-obiect diferite.
Faza 15. Actiuni diferite.
Stabilirea unor corespondente unor fotografii infatisand oameni diferiti care fac aceleasi actiuni.
Faza 16. Cantitatea.
Corespondenta intre cartoane cu acelasi numar de obiecte descrise. ( de exemplu: trei rate cu trei stele).
Faza 17. Asocieri (obiecte care se potrivesc).
Inmanati studentului un obiect sau o fotografie, si intrebati-l :Cu ce se potriveste aceasta?. Studentul ar trebui
sa o potriveasca cu obiectul asociat.
Asocieri.
Creion / hartie lopata / caldare
Soseta / pantof lingura / castron
Perna / pat periuta de dinti / pasta de dinti
Servetel / farfurie haina / palarie
Costum de baie / prosop pranz / sandvis
Creta / tabla de scris foarfece / hartie
Flori / vaza caseta / casetofon
Caseta / aparat video camasa / pantaloni
Manusa / mana soseta / picior

Minge / bata lumanari / tort

Vopsele / pensula bicicleta / casca
Minge de baschet/ cerc matura / faras
Ulcior / ceasca perie de par / uscator de par
sapun / haina tren / sina
bebelus / biberon creion / carte de colorat
piulita / surub ciocan /cui
masina de tuns iarba / iarba
Faza 18. Emotii.
Potriviti figurile care exprima aceeasi emotie.
Faza 19. Pre-locatii.
Potriviti fotografiile care arata diferite obiecte in aceleasi locatii.
Faza 20. Litere, numere si cuvinte.
Observatie: Caracterizarea este un concept mult mai avansat decat potrivirea obiectelor diferite. Va rugam,
respectati categoriile programului. Potrivirea este, de asemenea, o faza preliminara a conceptelor cantitative si de
citire.

4. DESEN
Obiective: 1. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motrice.
2. Dezvoltarea activitatilor placute.
3. Dezvoltarea imitatiei, interactiunii sociale si a creativitatii.
4. Sa invete sa urmeze instructiuni.
5. Imbunatatirea abilitatii de a urma pasii succesivi.
6. Dezvoltarea pregatirii pentru scoala.
7. Dezvoltarea pregatirii pentru povesti.
8. Dezvoltarea pregatirii pentru scris.
Procedura:
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa el. Folositi un creion usor de tinut intre degete, o coala alba
de hartie sau o tabla de scris care poate fi stearsa.
Profesorul demonstreaza o actiune, si spune : Fa asta, sau foloseste alte ordine verbale ca cele listate mai jos.
Intotdeauna folositi miscari de la stanga la dreapta, si de sus in jos. Fiti atent la felul in care studentul tine
creionul, si ce mana foloseste. Oricum nu incercati sa fortati sustinerea de tripod inainte ca el sa fie suficient de
dezvoltat pentru aceasta. Organizati-va lucrul pe hartie intr-un mod sistematic. Sa nu sariti pe toata suprafata
colii.
Abordati problema intr-o maniera ludica. In afara de desenul pe tabla, puteti folosi Magna-Doodle, creta pentru
desenat pe trotuar, pe pereti sau picturi.
Puteti desena un cerc pe fata unei pisici, o linie la tren etc. Generalizati de la marker la creion, pix, si asa mai
departe, dar in majoritatea timpului, permiteti-i sa se foloseasca de mijlocul lui preferat. Cautati moduri de a
introduce desenul in alte activitati( de ex: desenati casute pe trotuar pentru sotron).
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica pentru a dirija studentul pe durata actiunii. Treptat, renuntati la ajutor si limitati-va la o
simpla atingere.
Criteriu de initiere :
Studentul poate sta asezat pe scaun, sa priveasca obiectele pentru lucru, si sa tina creionul.
Criteriu de performanta :
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece, fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta

a cel putin doi profesori.

Faza 1 : Controlarea creionului / mazgalitul.

Profesorul face demonstratia actiunii, spune : Fa asta , si da creionul studentului. Orice semn facut pe hartie
este acceptat.
Faza 2. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Miscare circulara continua.
Profesorul face demonstratia actiunii, spune : Fa asta , si da creionul studentului.
Faza 3. Incarcarea delimitarii (colorarea).
Incepeti cand studentul poate realiza Faza 1 si 2 cu succes. Folosind o singura culoare, desenati o forma simpla,
cum ar fi un dreptunghi. Apoi, lasati studentul sa incarce aceasta zona cu o alta culoare. Ca ajutor, colorati
interiorul unei zone lata cam de 1,5 inci. Pe parcurs ce studentul reuseste sa se pozitioneze si sa ramana in
interiorul liniilor, scadeti largimea zonei pe care o colorati. Treptat, cresteti complexitatea figurii, si generalizati
cartile de colorat. Un alt mod de sugestie este sa delimitati desenul cu lipici de culoare alba, si sa-l lasati sa se
usuce. Aceasta creeaza o margine pe care o poate simti cu markerul.
Faza 4. Pictatul.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Incepeti cu carti care cer doar aplicarea culorilor cu
apa. Profesorul asigura materialele si spune studentului picteaza . Treceti apoi la folosirea unui set pentru
pictat.
Faza 5. Trasarea figurilor.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza o linie intrerupta, stearsa,
putin vizibila, pentru a trasa un cerc, o linie dreapta sau orice alta figura. Studentul este indrumat sa urmeze linia.

Figuri de trasat
Linie verticala
Linie orizontala
Cerc
Diagonala + X
C (desenat in toate pozitiile)
Atentie : Sabloanele pot fi folosite pentru a facilita acest pas,daca este nevoie.
Faza 6. Unirea punctelor.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza doua puncte mari si spune
studentului : Uneste punctele . Progresati de la trasarea unor puncte simple la desenarea unor figuri cum ar fi
o casa.
Faza 7. Copierea figurilor.
Atunci cand studentul poate realiza cu succes faza 5 incepeti imitatia (copierea) figurilor. Profesorul deseneaza o
figura si spune studentului Fa asta .
Faza 8. Copiatul desenelor care infatiseaza obiecte cunoscute.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7.
Fata Casa Soare
Copac Floare Om de zapada
Masina Pisica Gargarita
Umbrela Steag Omida.

Faza 9. Deseneaza forma cu mana libera.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7, si cunoaste numele figurilor pe care le va desena.
Profesorul spune studentului : deseneaza [ o figura]. Nu exista nici un model la vedere.
Figuri de desenat:
Cerc
Patrat
Triunghi
Romb
Faza 10. Folositi rigla pentru a desena linii.
Faza 11. Desenarea obiectelor cunoscute cu mana libera. Nu exista nici un model la vedere.
5.Jocul
Obiective: 1. Dezvoltarea comportamentului de inlocuire pentru auto-stimulare.
2. Dezvoltarea abilitatilor care vor permite cresterea independentei
si intrebuintarea constructiva a timpului liber.
3. Generalizarea limbajului si a aptitudini de invatare.
4. Asigurati locatia pentru dezvoltarea si folosirea imaginatiei,
creativitate si gandire abstracta.
5. Cresterea atentiei.
6. Imbunatatirea starii de bine fizice si psihice si a respectului de
sine.
7. Oferiti ocazii pentru invatarea prin observatie.
8. Stabiliti mijloace pentru a interactiona social cu colegii.
9. Dezvoltarea intereselor specifice varstei.
10. Imbunatatirea calitatii vietii.
Procedura:
Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Trebuie sa alegeti
un numar de la trei la cinci obiecte cu care sa lucrati pe rand. Unele dintre obiecte pot fi introduse in cadrul
Programului de Imitatie Non-Verbala. Altele sunt mult mai adecvate pentru a lucra cu ele in timpul jocului.
Acestea sunt, de asemenea activitati folositoare pentru a le intercala intre programe, in timp ce studentul este
inca asezat pe scaun. Faceti demonstratia si/sau explicati cum sa se joace cu jucaria. Treptat, mariti perioada de
timp in care studentul are activitate, si mariti varietatea modurilor in care studentul manuieste jucaria.
Initial, studentul i se vor arata conditiile esentiale ale jocului, intr-o situatie cat se poate de naturala. In orice caz,
ar putea fi necesar sa incepeti in cadrul unui mediu de invatare mai structurat. In afara de reducerea posibilelor
lucruri care atrag atentia, aceasta il poate feri de a se simti stigmatizat pentru ca nu a invatat comportamentul
potrivit pentru joc. Procedurile instructionale vor include demonstratie, interpretare de roluri si practica. Imediat
ce abilitatile esentiale sunt stapanite, el va exersa si va continua sa-si dezvolte capacitatile intr-un mediu cat mai
natural cu putinta.
ESTE ESENTIAL CA APTITUDINILE DE JOC SA FIE ADECVATE VARSTEI. PRIN URMARE, ESTE
RECOMNDAT SA SE URMAREASCA GRUPUL DE COLEGI PENTRU A-I IDENTIFICA APTITUDINILE
DE JOC. DE ASEMENEA, S-AR PUTEA SA FIE NECESAR SA SELECTATI APTITUDINI CARE
DETERMINA COMPORTAMENTE AUTO-STIMULATOARE.
Nu va limitati doar la acele activitati de joc care considerati dvs. ca studentul le-ar indragi. Scopul acestui
program este sa-i largiti gama de interese, iar aceasta dezvoltare va dura. Initial, va fi important sa-i asigurati
suficiente consolidari pentru a-l atrage intr-o activitate, chiar si pentru o scurta durata de timp. Asigurati-va ca la
inceput cerinta de timp sa fie scurta, astfel incat sa nu o perceapa ca fiind plictisitoare. In timp, veti putea sa
mariti durata si, treptat sa renuntati la consolidare, din moment ce activitatile insele devin astfel intrinseci.
Indicatii.
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.

Criteriu de initiere:
Aceste aptitudini ar trebui abordate imediat ce studentul face progrese in Imitatia Non-Verbala.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a
cel putin doi profesori.
STRATEGIA GENERALA A PREDARII
1. Selectati aptitudinea-tinta pentru joc.
2. Impartiti aptitudinea in parti care pot predate.
3. Predati fiecare etapa pe rand.
4. Stabiliti durata de timp a cerintei destul de scurta, si prelungiti-o treptat.
5. Asigurati consolidari numeroase, accentuand afectul animat: ( OAU!!nu-i asa ca este amuzant?).
6. Reduceti supravegherea in timp ce incurajati, si consolidati studentul pentru jucatul adecvat.
7. In cazul in care comportamentul auto-stimulator este prezent la cote inalte, analizati natura stimulului si
identificati activitatile de joc care includ acest stimul. De exemplu, folositi un joc cu bile intr-un labirint pentru
copiii care cauta stimularea vizuala; activitati precum decupatul si lipitul pentru stimularea tactila; si jucarii care
scot sunete pentru stimularea auditiva. Comportamentele fata de stimuli care intervin in activitatea de joc trebuie
redirectionate.

CAMPURI DE JOC
Acestea sunt exemple de tipuri de activitati de joc care ar trebui introduse ca parte din programul de joaca al
studentului:
1. Senzoriale
2. Jucarii
3. Puzzle
4. Arte si meserii
5. Media
6. Jocuri cu planse
Stadii de dezvoltare ale jocului
Varsta (in ani si luni) la care aparde obicei aceste aptitudini pentru joc sunt date in paranteze. Aceste norme sunt
luate din Brigada de Inventariere a Dezvoltarii Copilului.
1. Angajarea intr-un joc care il exclude ( de ex. Sa perieze parul unei papusi, sa plimbe un camion) ( 1 an - 0
luni)
2. Joc simplu de simulare (de ex: mancatul, dormitul) (1 an - 6 luni).
3. Imitatul activitatii din gospodarie ( de ex. maturatul) (1 an - 6 luni).
4. Asocierea unui obiect in cadrul jocului ( de ex: scoate cainele la plimbare) (1 an - 6 luni).
5. Foloseste jucarii pentru a juca o scena (2 ani - 6 luni).
6. Angajarea intr-un joc de roluri casnice, timp de cel putin 10 minute ( 2 ani -6 luni).
Exemplu:
1. A face o prajitura.
2. Cuburi:
a) sa ridice un cub
b) A face o gramada
c) Sa faca o coloana orizontala
d) Modele, turnuri, poduri, cladiri etc.
3. Puzzle
4. sortarea dupa forma
5. lego

6. papusa: mangaieri, imbratisari, hranitul, leganatul, culcarea etc.

7. Marionete: sa interpreteze actiuni, sa vorbeasca inainte si inapoi, sa confectioneze marionete ca un proiect de
meserii, sa interpreteze o poveste preferata.
8. Camion: sa-l plimbe inainte si inapoi, incarcat si descarcat
9. Mingea: aruncarea, prinderea, a o face sa sara, lovirea cu piciorul, rostogolirea.
10. Jucatul cu obiecte: jucarii, cine e in cutie?, baloane, ascunsa, fabrica de jucarii.
11. Ritm si activitati pe muzica.
12. Cantat si dansat.
13. Petrecere cu ceai, deghizare.
14. Locatii de joaca: ferma, benzinarie, aeroport, teren de joaca, casa papusii.
15. Echipamente: Capul D-lui Cartof, Erector Set Jr., Trenuri Brio, ceas care se desasambleaza.
16. Jocuri pe planse : Unu, Leaga patru, jocuri de corespondenta/ cu carti, razboi, jenga, domino, bingo, memorie
/ concentrare, Nu te supara, frate!
Stapanul mintii, scrabble, retragerea, nu sparge gheata, furnici in pantalonii tai.
17. Jocuri de miscare : Semafor rosu / verde, de-a v-ati ascunselea, inele, rata-rata-gasca, bata, cartoful fierbinte,
Piratul rosu, Urmati conducatorul, Simon spune
18. Sporturi : tenis, baschet, biliard, ping pong, t-ball, fotbal.
MUNCA SI JOCUL INDEPENDENT
Obiective :
1. Cresterea duratei comportamentului in timpul unei ocupatii.
2. Dezvoltarea independentei.
3. Promovarea activitatilor adecvate in timpul liber.
4. Contributie la integrarea cu succes in colectivul clasei.
5. Atenuarea comportamentului auto-stimulator.
Procedura :
Copilul trebuie mai intai sa stapaneasca abilitatea care va fi testata. Scopul acestui program este cresterea
perioadei de timp in care copilul poate sta concentrat la o tema, fara nici o indicatie sau feed-back. Pe parcurs, va
fi necesar sa se reduca treptat apropierea adultului.
Faza 1: O activitate.
Dati-i studentului o insarcinare pe care este capabil sa o termine intr-o perioada scurta de timp. La inceput,
insarcinarile ar trebui sa fie activitati preferate:
( de ex: puzzle, privitul unei carti, jocuri etc.), si la final, sa includa si munci
( de ex : atarnarea hainii in cui, ducerea gunoiului, facutul patului, adunarea jucariilor). Reduceti prezenta dvs. in
timp ce NU DATI NICI UN FEL DE INDICATIE PENTRU INDEPLINIREA INSARCINARII. Daca studentul
indeplineste insarcinarea in timpul alocat, asigurati-i apoi o activitate preferata.
In schimb, daca nu are succes, puneti-l sa o mai repete o data . Treptat, mariti durata activitatii.
Exemple de joc :
Sortarea dupa forma
Puzzle
Cuburi
Lego
Joc cu bile
Papusi / Marionete / Animale
Joc de carti solitar / Cubul lui Rubik
Jocuri
Desenat / Colorat / Pictat
Decupare si lipire.
Confectionare : masti din hartie, forme din nisip, bijuterii, tesaturi.
Origami : avion, palarie, barca

Creare modele : masini, avioane, etc.

Privitul cartilor
Privitul unui album cu fotografii
Argila / lut :
- sculptare
- forme si modelare
Baschet, handbal, tenis, saritul cu coarda, invartitul cercurilor, skateboard, plimbatul cu bicicleta, trambulina.
Trenuri brio
Desen punct-cu punct
Carti pentru puzzle:
- fotografii ascunse
- labirinte
- jocuri cu cereale
- exercitii modele
Construirea unei fortarete/ a unui turn
Deghizare
Plimbarea cainelui
Scormonitul dupa viemi, prinderea insectelor
Jocuri video
Abilitati vitale si pentru traiul zilnic:
Sortarea ( de ex. sosete, haine, argintarie, zarzavaturi).
Insarcinari de auto-ingrijire: (de ex: imbracatul, spalarea pe Cinti).
Lacuirea unghiilor
Gradinarit
Prepararea pranzului / a mancarurilor simple / floricele la microunde
Activitati casnice:
- adunarea hainelor
- adunarea jucariilor
- strangerea mesei
- aranjarea mesei
- ducerea gunoiului
- impaturirea hainelor
- stransul patului
- maturatul
- aspiratul
- stersul prafului.
Faza 2: Doua activitati succesive.
Faza 3: Trei activitati succesive.

Interpretarea scenariilor
Obiective :
1. Predarea unei game largi de capacitati de joc.
2. Dezvoltarea complexitatii limbajului.
3. Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii.
4. Largiti gama de interese si numarul subiectelor de conversatie.
5. Asigurati conditii pentru invatare prin observare.
6. Sa invete sa urmeze regulile, sa interpreteze roluri si sa fie introdus in regulile de comunitate si societate in
ceea ce priveste comportamentul social.
7. Cresterea interactiunii sociale.
Procedura :
Scenariile ar trebui astfel concepute incat sa fie un ajutor pentru profesor despre cum sa conduca piesa de joc.

Oricand studentul este capabil sa creeze propria forma de joc, profesorul va trebui sa se indeparteze de scenariu,
pana in momentul in care piesa incepe sa fie jucata prost. La inceput, aceste scenarii pot fi invatate folosind
imitatia non-verbala sau instructiuni receptive. In timp, scopul este ca studentul sa genereze propriile variatiuni
ale piesei. Succesiunea dezvoltarii piesei spontane este :
1. Scenariile
2. Combinatie creativa a elementelor din scenarii diferite.
3. Studentul inventeaza elemente noi pentru scenariu.
4. Studentul creeaza un nou scenariu pentru o topica data.
5. Studentul alege o noua topica, si inventeaza un scenariu.
Indicatii :
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Succesiune continua a imitatiei non-verbale.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor, avand doua variante, opt din zece, avand
trei sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.

Scenariu 1:
Construirea de obic te si crearea unei iesiri (la iarba verde). Aceasta este o dezvoltare a Imitarii Cuburilor.
Burgerul McDonalds.
Construirea restaurantului.
Indreptarea spre meniu.
Comanda pentru mancare.
Decizia a ce se mananca in restaurant sau se ia la pachet.
Plata la casa.
Daca se mananca in restaurant : Alege locul unde sa stea, sa manance, golirea tavii : plecarea.
Daca se ia la pachet : unde sa plece ; sa manance ; stransul.
Alte lucruri de construit : magazinul cu jucarii, magazinul de animale, pista de curse, magazin cu haine,
alimentara, mol.
Scenariu 2 : O iesire cu masina la plimbare.
Construirea unei strazi cu blocuri.
Construirea unei benzinarii.
Condusul spre benzinarie.
Parcarea, alimentarea de la pompa de benzina, plata.
Spalarea geamurilor, verificarea benzinei si a franelor.
Iesirea la o plimbare.
Scenariu 3 : Vanatoare de comori.
Ascundeti piese din comoara (consolidari) prin casa. Incercati sa folositi parti din jocul Nintendo sau din alta
activitate preferata.
Faceti harti sau scrieti pe cartonase indicii cu privire la locatia comorii. Aceasta este o ocazie buna pentru a
folosi concepte precum prepozitiile.
Cu fiecare piesa din comoara pe care o gaseste va gasi si un indiciu pentru locul urmatoarei piese. Comoara de la
sfarsit va fi una considerabila.
Scenariu 4 : Cei 3 purcelusi.
Construieste fiecare casa in parte : din paie, din bete, si din caramida.
Interpretare de roluri intre purcelusi si lup : Voi sufla si iti voi darama casa .
Distruge casa.
Reconstruirea caselor.
Scenariu 5 : Pirati.

Toti canta : YO-ho-ho .

Imbarcarea pe vas.
Tragerea cu tunuri : incarcare, pe locuri ; tintiti, foc ! bum !
Navigarea spre insula.
Gasirea hartii cu comoara.
Cautarea comorii.
Scenariu 6 : Nave spatiale.
Imbracarea costumului de astronaut, casca etc.
Incataramarea.
Lansarea !!!
Explorararea planetelor Marte, Luna, etc.
Executarea unui mers in spatiu.
Ramane prins intr-o ploaie de meteoriti.
Amerizat intr-un ocean.
La parada.
Scenariu 7 : Interpretarea unei carti de povesti.
Folositi o carte de povesti preferata care are poze pe fiecare pagina. Incercuiti personajele si indiciile necesare
pentru interpretarea scenei de pe fiecare pagina.
De ex :Numai eu si bunica, Mickey si Minnie merg la plaja.
Scenariu 8 : Simularea servirii unei mese la restaurant.
Indicatii : masa, tacamuri, imaginarea meniului, imaginarea mancarii, banii.
Conduce pana la restaurant, parcheaza, intra.
Indicarea locurilor de catre seful de sala.
Primirea meniurilor si comanda.
Chelnerul aduce mancarea.
Simularea mancatului / bautului.
Chelnerul aduca nota de plata.
Facerea platii si plecarea.
Scenariu 9 : Mersul la plaja.
Incarcatul masinii cu bagaje.
Condusul / parcarea.
Caratul lucrurilor, gasirea unui loc pe plaja.
Intinderea cearcafului, asezarea umbrelei.
Aplicarea cremei de protectie anti-solara, punerea ochelarilor.
Prezenta pe terenul de joaca.
Construirea castelelor de nisip.
Cautatul scoicilor.
Picnic la pranz.
Scenariu 10 : Construirea unei ferme.
Construirea unui tarc.
Umplerea lui cu animale.
Transportul fanului cu tractorul.
A da fanul de mancare.
O plimbare pe cal.
A lua o inghititura de apa.
Alte idei :
Vanatoarea de animale.
Construirea unui fort cu perne, paturi, si scaune.
Spectacol de magie.
Mimati imaginea unor oameni faimosi.
Simularea.
Castele.
Interpretarea Povestii jucariilor .

Peter Pan si Capitanul Hook.

Aladdin.
Cowboys.
Imaginati un aprozar, o gelaterie, magazin cu alune etc.
Imaginati o excursie cu camping : pescuit, canoe, etc.
Simularea unui om de zapada si a unei cazemate din zapada.
Imaginati o excursie la Disneyland.
Interpretati o iesire la circ.
Construirea unei gradini zoologice.
Construirea unor munti.
Interpretati o iesire la o piscina (cu putine personaje).
Nota de referinta : Munca si jocul independent
Abilitati motrice
Simulare
Instructiuni receptive
Obiective :
1. Dezvoltarea intelegerii limbajului.
2. Stabilirea supunerii / ascultarii.
3. Stabilirea controlului instructional care poate fi folosit pentru a diminua comportamentul distructiv.
4. Extinderea terapiei de pe scaun in mediul inconjurator.
5. Dezvoltarea participarii si concentrarii ( de ex. pentru ca studentul sa recupereze obiectele cand este departe de
profesor, trebuie sa ramana concentrat).
6. Cresterea duratei comportamentului la o sarcina data.
7. Dezvoltarea memoriei.
8. Dezvoltarea independentei.

Procedura :
La inceput, selectati obiectele care au fost invatate in cadrul Imitatiei Non-Verbale. In loc sa spuneti : Fa asta ,
profesorul ii spune pur si simplu studentului sa realizeze o actiune. Incepeti cu actiuni care pot fi realizate stand
pe scaun. Ulterior, puneti studentul sa se miste prin camera, prin casa etc. pe distante care cresc progresiv.
Treptat, reduceti ajutorul prin demonstratie astfel incat studentul sa urmeze doar ordinul verbal. Pe masura ce
avanseaza, complexitatea instructiunilor trebuie crescuta, ca si distanta dintre profesor si elev. Profesorul va
deveni foarte discret in timp ce ii urmareste activitatea.
Pe masura ce abilitatile de participare ale studentului se imbunatatesc, incepeti sa-i dati indicatii de pasi multipli.
La inceput, proba va trebui sa fie simpla si cu timp suficient alocat indeplinirii. Treptat, cresteti complexitatea
probelor, in timp ce scadeti durata alocata rezolvarii lor.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, pentru a dirija studentul pe parcursul actiunii. Treptat, rariti indicatiile
astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul poate realiza mai multe actiuni prin imitare.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari, fara nici un ajutor. Acest test ar trebui repetat in prezenta a
doi profesori, cel putin.
Faza 1: Ordin cu sugestie contextuala.
Asezati o minge pe masa si spuneti :Da-mi mingea. Mutati scaunele langa o usa si spuneti-i : Deschide /
inchide usa. Puneti un obiect pe podea si spuneti :
ridica-l [obiectul] . Asezati cuburi si spuneti :Construieste blocuri .Cand cele doua raspunsuri au fost
corecte, sa aveti ambele contexte prezente si sa stabiliti diferenta.

Faza 2: Manipularea obiectelor.

Acestea sunt ordine formate din doua cuvinte care leaga o actiune cu un obiect anume. Aceste raspunsuri pot
facilita recunoasterea obiectului intr-un context diferit, cum ar fi Programul de Identificare Receptiva a
Obiectului, unde ordinul este: atinge obiectul.
Ordinul verbal Manipularea obiectului.
Plimba masina Suna clopotelul Arunca mingea
Mananca prajitura Piaptana parul Pune palaria pe cap
Foloseste lingura Saruta papusa Imbratiseaza ursul
Agita maraca Raspunde la telefon Fa avionul sa zboare
Mangaie cainele Sufla balonase Sufla in fluier.
Faza 3: Realizeaza actiuni descrise in fotografii / desene.
Acesta faza este destinata elevilor care au dificultati cu limbajul receptiv cerut la faza 2. In cazul studentilor care
termina cu succes faza 2, puteti sa sariti peste acesta faza, sau sa va intoarceti la ea mai tarziu. Aratati-i stimulul
si spuneti :Fa asta. Acesta poate fi extinsa la o serie de pasi prezentati intr-o schema.
a) secventa primului pas
b) secventa celui de-al doilea pas
c) secventa celui de-al treilea pas
d) secvente extinse.
Faza 4: Pe scaun.
Incepeti cand studentul stapaneste cinci actiuni din faza 2. Acestea sunt actiuni simple care pot fi realizate stand
pe loc.
Ordin verbal pe scaun:
Bate din palme Indeparteaza bratele Zambeste
Ridica-te / aseaza-te Atinge-ti nasul Gadilare
Fa pa-pa Sari Da-mi____
Loveste masa Mananca_________ Ia____
Ridica bratele Bea______ Arata spre____
Imbratiseaza-ma Loveste din picioare Trimite o bezea
Incepe / Opreste-te (deseneaza o linie pe hartie / plimba o masina).
Atentie : Copiilor le place sa primeasca o imbratisare cand se ridica. Oricum, profesorii nu trebuie sa lase sa
inteleaga ca ridicatul in picioare este rasplatit imediat cu o imbratisare, altfel studentul va ajunge sa confunde
intelesul lui : Ridica-te .
Faza 5: Simularea actiunilor.
Dormit Condus Zborul in avion
Baut Mancatul inghetatei Vorbitul la telefon.
Faza 6: Ordin verbal jos de pe scaun, in aceeasi camera
Aceasta poate fi inceputa cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 4.
Aprinde becul Arunca la gunoi Ciocane la usa
Inchide usa Alearga Mergi
Incepe / Opreste-te Deschide usa Adu o hartie
Mergi Adu-mi____ Pune obiectul pe raft.
Faza 7 : Du-te in alta camera si intoarce-te.
Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 6. De asemenea, este necesar ca mai intai
studentul sa invete numele diferitelor camere din casa. De ex: Du-te la bucatarie.
Faza 8: Du-te in alta camera, fa o actiune si intoarce-te.
Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 7. De exemplu: Du-te la bucatarie si adu o
ceasca.
Faza 9: A spune vs. a face:
Studentul face diferenta intre directivele de a vorbi vs. directivele de a repeta o fraza.
SF1: spune: ridica-te.
R1: Studentul repeta fraza.
SF2: Ridica-te

R2: Studentul realizeza actiunea.

SF3: Rotatie aleatorie a SF1 vs. SF2
Faza 10: Cerinte in 2 etape.
O data ce 20 de actiuni din oricare dintre fazele 2, 4 sau 6 sunt realizate, puteti de asemenea sa incepeti sa legati
raspunsurile intre ele intr-un raspuns in doua etape.
Este cel mai usor daca incepeti cu raspunsurile la manipularea obiectelor, folosind indicatii verbale, apoi reduceti
contextele. Mai tarziu, treceti la raspunsuri prin actiuni ale corpului. Folositi numai actiunile care au fost ulterior
antrenate ca instructiuni de o singura etapa. Spuneti studentului sa rezolve prima parte din raspuns, asteptati ca
acesta sa raspunda, apoi treceti la a doua parte a raspunsului. Treptat, reduceti durata in care asteptati a doua
parte de raspuns, pana cand puteti rosti toata intrebarea o data, si studentul poate sa raspunda corect. Daca este
nevoie de ajutor pentru a trece la a doua parte de raspuns, folositi o indicatie oarecare cum ar fi : continua.
Faza 11: Cerinte in 3 etape.
Imediat ce studentul realizeza faza 10 cu precizie de 90%, dati-i cerinte in 3 etape. Folositi aceeasi procedura ca
la Faza 10.
Faza 12: Directive conditionale. Aceasta este o aptitudine avansata. Invatati studentul sa asculte cerinta si
decideti daca i se potriveste. Asigurati-va ca intelege conceptele si poate raspunde cu da/nu la intrebarile care au
fost puse in legatura cu conceptele care au fost utilizate. (de ex: Tu esti baiat?).
Instructiuni conditionale:
Daca numele tau este Ion, ridica mana!
Toti baietii, duceti-va la masa voastra!
Daca aveti pantofii in picioare, tropaiti-va picioarele!
Daca purtati pantaloni albastri, ridicati-va in picioare!
Daca aveti o carte, ridicati mana!
Nota:
Multe din raspunsurile initiale care urmeaza a fi invatate in acest program ar trebui stabilite mai intai in Imitatia
Non-verbala. Instructiunile receptive duc la Indeplinirea Cerintei si invatare prin observare. Exista de asemenea
un capitol din Imaginatie care apartine urmatoarelor directive verbale. Conceptul de a nu face ( a face ceva)
este predat in Programul de Negare.
RECUNOASTERILE RECEPTIVE
Obiective :
1. Invatarea numelor de obiecte, activitati si concepte.
2. Baza recunoasterii expresive.
3. Dezvoltarea gandirii abstracte ( de ex: a face deductii).
4. Facilitarea capacitatii de participare.
Procedura :
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa sau vis-a vis de el. Asezati unul sau mai multe obiecte pe
masa, distantate suficient unul de celalalt. Spuneti studentului : Atinge-l [obiectul]. Schimbati locul obiectelor
dupa fiecare incercare.
Multi elevi se vor implica mult mai activ in proces, daca raspunsul este sa inmaneze obiectul profesorului. In
acest caz, cerinta va fi: Da-mi [obiectul].
Pe cat de repede posibil, va trebui sa variati formularea cerintei ( de ex: atinge.., da-mi.., Arata spre,
Arata-mi.., Unde se afla..? etc). Cateodata, este preferabil sa se omita cuvantul de comanda, si sa se
numeasca doar obiectul dorit.
Astfel ii va veni mai usor studentului sa-si indrepte atentia doar asupra cuvantului esential. Interesul poate fi
crescut prin schimbarea modului in care materialele sunt prezentate. De exemplu, studentul se poate plimba prin
camera pentru a gasi obiectele numite, sau sa aleaga obiectele de pe o plansa.
Alegeti obiecte care motiveaza studentul sa le invete si sunt functionale.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, indicarea spre obiect, sau indicatia asupra pozitiei. Treptat, rariti indicatiile astfel
incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul poate potrivi corect elementele (vezi Programul de corespondenta), poate fi antrenat sau poate imita o

actiune. Stabilirea unor directive verbale simple care pot usura progresul in cadrul acestui program, dar nu este o
conditie obligatorie.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elemente sau activitati pe care studentul ar vrea sa le invete ( de ex:
mancare, bautura, joc, televizor, radio, leganat etc.).
Intrebati studentul : ce preferi? . In momentul in care arata spre obiect sau fotografie, cererea lui este
recompensata. Obiecte auto-stimulatoare ar trebui incluse la posibile alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator
va fi diminuata de catre elev prin alegerea altor obiecte (de ex. : o prajitura), in locul obiectelor autostimulatoare.
Faza 2: Partile corpului.
[Nota : Faza 3 poate fi inceputa in acelasi timp sau inaintea acestui pas]. Incepeti cu o singura parte a corpului.
Spuneti studentului: Atinge-ti [elementul]. Cand prima proba este realizata corect fara nici un ajutor, timp de
trei incercari, intorceti-va si revedeti prima proba. Continuati sa verificati cele doua elemente pana cand
studentul este capabil sa le realizeze la cerere aleatorie. Adaugati pe rand elemente suplimentare si rotati-le cu
elementele invatate anterior. Pe masura ce fiecare element nou este stapanit, adaugati un altul pentru
antrenament.
Stadii de dezvoltare:
a) Gura, ochi, nas, picioare (B: 1-6)
b) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate, dinti, degete de la picioare. (B
: 2-0).
c) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-0).
d) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-0).
e) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-0).
f) Talie (B : 6-0).
Faza 3: Obiecte (3-D).
Aceasta poate fi inceputa in acelasi timp cu Faza 2. Folositi obiecte care sunt cunoscute studentului si care au
fost exersate in Faza 8 de Corespondenta. Alegeti doua elemente cu care sa incepeti. Asezati primul element pe
masa (nu lasati prin preajma vreun obiect care sa distraga atentia), si spuneti da-mi-l [obiectul].
Cand studentul raspunde corect la patru probe din cinci, cu alte obiecte prezenta si fara ajutor, repetati proba cu
elementul nr. 2. Cand proba doi este terminata, intorceti-va si reluati proba elementului nr. 1 , si apoi iarasi
elementul nr. 2.
La final, asezati ambele elemente in acelasi timp pe masa, si incepeti cu probe aleatorii. Pe masura ce fiecare
element nou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.
Obiective de recunoscut :
Haine Jucarii Animale
Mancare Elemente de gospodarie Mobila.
Faza 4: Fotografii cu obiecte.
Profesorul cere studentului sa arate spre obiectul dintr-o fotografie.
Faza 5: Fotografii cu actiuni.
Profesorul arata fotografii infatisand diferite actiuni si cere studentului sa arate spre fotografia numita.
Faza 6: Fotografii cu oameni.
( Cateodata, copiii pot retine acest proces 2-D mai rapid ca 3-D). Profesorul arata fotografii cu persoane si cere
studentului sa arate spre persoana numita. Inclusiv propria persoana, familia, angajati, si colegi.
Faza 7: Oameni (3-D).
Profesorul ii cere studentului sa arate spre profesor, sau catre o alta persoana prezenta.
Faza 8: Incercati cu doua elemente. ( de ex: Da-mi ceasca si pantoful).
Faza 9: Marimea (mare / mic) (B: 2-0).
Faza 10: Culoarea. Asigurati-va ca faceti aceasta etapa cat mai amuzanta posibil.

Trebuie sa folositi obiecte care sunt asemanatoare in toate privintele, mai putin a culorii. ( de ex: folositi cesti
colorate si ascundeti o recompensa sub culoarea ceruta).
Folositi beculete colorate, si cand raspunde corect beculetele se aprind.
Stadii de dezvoltare:
a) rosu, albastru (B : 3-0).
b) Verde, galben, portocaliu, purpuriu ( B : 3-6).
c) Maro, negru, roz, gri (B: 4-0).
d) Alb ( B: 5-0).
Faza 11: Forma.
Stadii de dezvoltare:
a) cerc, patrat (B: 3-6)
b) Triunghi, dreptunghi (B: 4-6).
c) Romb ( B: 6-0).
Faza 12: Combinatii de obiecte/culoare .
Faza 13: Doua atribute abstracte combinate (de ex: marime / forma).
Faza 14: Trei atribute combinate ( culoare / marime/ obiect sau culoare/forma / marime).
Faza 15: Fotografii cu locuri / camere din acasa si in colectiv. Profesorul aseaza fotografii cu locuri / camere pe
masa si cere studentului sa arate spre un anume.
Faza 16: Emotii.
Faza 17: Concepte cantitative:
Stadii de dezvoltare:
a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-0).
b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-0).
c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 3-6).
d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-0).
e) Stramt / larg ( B : 5-0).
Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.
COMUNICAREA FUNCTIONALA
Obiective :
1. Predati puterea comunicarii prin modalitati non-verbale.
2. Asigurati mijloace pentru a intruni nevoile intalnite la copiii care nu vorbesc.
3. Diminuati comportamentele distrugatoare cauzate de frustrarea data de incapacitatea de a comunica.
4. Asigurati baza dezvoltarii vorbirii.
Procedura :
Acest program este folosit pentru studentii care nu sunt pregatiti sa formuleze cerinte. Le permite un mijloc de
comunicare non-verbala cu ceilalti. Folositi elemente efective sau poze ale elementelor drept mijloc pentru ca
studentul sa-si exprime dorinta sau nevoia.
Indicatii:
Folositi indicatii verbale si fizice, si aratatul. Treptat, reduceti indicatiile.
Criteriu de initiere :
Studentul poate potrivi obiectele identice.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Alegeri.
Prezentati doua sau mai multe elemente studentului. Intrebati-l : Pe care il vrei ? . Dati-i studentului obiectul
pe care il doreste, si indepartati toate celelalte elemente. Asteptati un timp pana il intrebati iarasi ce obiect vrea,
deoarece s-ar putea sa faca o alegere incorecta. Daca studentul devine frustrat, deoarece nu reuseste sa numeasca
obiectul pe care il doreste, dati-i o indiciu (aratati spre el sau puneti mana peste mana lui) pentru a-i indica
obiectul pe care credeti dvs. ca il vrea.
Faza 2: a) Potrivirea fotografiilor cu elemente.

Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe elemente pe masa, in fata lui. Inmanati-i o
fotografie studentului si spuneti : Pune-o langa obiectul identic. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti
cu o mica parte din obiectul care este in fotografie.
b) Potrivirea elementelor cu fotografii.
Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa, in fata lui. Inmanati un
obiect studentului si spuneti : Pune-l langa cel identic. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti cu o mica
parte din obiectul care este in fotografie.
Faza 3 : a) Aratatul spre fotografia unui obiect. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa, in fata studentului.
Aratati-i un obiect (tinand obiectul in mana, iar studentul sa nu poata ajunge la el), si spuneti :Arata spre cel
identic.
b) Aratatul spre obiectul prezent in fotografie. Puneti doua sau mai multe obiecte pe masa, in fata studentului.
Aratati-i o fotografie ( tinand-o in mana, iar studentul sa nu poata ajunge la ea), si spuneti :Arata spre cel la fel
.
Faza 4 : Realizarea unei alegeri dintr-o fotografie. Incepeti cand studentul poate realiza cu succes cinci elemente
din fazele 2 si 3. Lasati la indemana studentului o fotografie cu un element foarte dezirabil. Folositi un indemn
fizic pentru a-l face sa ridice fotografia respectivului obiect si sa v-o inmaneze. Numiti imediat obiectul din
fotografie, si apoi oferiti-i obiectul in realiate pentru fotografia din mana lui. Orice fotografie atinge, dati-i apoi
obiectul infatisat acolo. Va trebui, de asemenea sa folositi fotografii care sa reprezinte activitati de pe langa casa,
si in exterior. Mergeti in zona cea mai apropiata unde elementul/ activitatea au fost surprinse, si desfasurati proba
acolo. Apoi, puneti-l imediat sa faca elementul prezentat in fotografie (de ex: mancatul elementului respectiv,
bautul, mersul la baie, mersul catre leagan etc). La inceput, lasati studentul sa fie foarte aproape de locul in care
elementul este situat. Apoi puneti-l sa inmaneze fotografia unui adult si imediat sa indeplineasca actiunea.
Imediat ce studentul raspunde pozitiv la cerinte, puteti sa cresteti numarul de fotografii prezentate. La inceput,
folositi un singur element pe care nu-l prefera, pentru a-i distrage atentia, si pentru ca studentul sa faca alegeri
care au insemnatate. Treptat, cresteti distanta si numarul fotografiilor care ii sunt prezentate. Pastrati fotografiile
la dispozitia studentului, ca un mijloc pentru el sa-si poata exprima dorintele pe parcursul zilei.
Comunicarea prin fotografii. (Elemente mostra).
Baie caseta video plimbatul pe afara
Muzica bautura calculator.
Mersul cu masina capitanul crantz
Cheetos leagane
Faza 5 : Indeplinirea directivelor prezentate cu o fotografie. Faceti poze studentului cand desfasoara diferite
activitati, ca de ex. cele facute in cadrul programului Instructiuni Receptive. Aratati-i fotografia si spuneti
studentului :
Fa asta.
Nota de referinta : Sistemul de Comunicare prin Schimb de Fotografii (SCSF) de Bondy si Frost.
TENTATII DE COMUNICARE
Obiective :
1. Cresterea dorintei studentului de comunicare.
2. Faceti comunicarea distractiva.
3. Stabiliti puterea de comunicare.
4. Dezvoltarea folosirii spontane a limbajului.
5. Aducerea actului de vorbire sub control la stimuli de mediu adecvati.
Procedura :
Acest program este destinat copiilor care au abilitatea de a face aproximari rezonabile de cuvinte simple pentru a
exprima dorinte. Articularea nu este nevoie sa fie exacta, dar ascultatorii trebuie sa fie capabili sa faca diferenta
intre diferitele cuvinte pe care le rosteste. In cazul copiiilor a caror aptitudine de vorbire nu este dezvoltata la
acest nivel, referiti-va la programele cu privire la realizarea alegerii si Comunicarea Functionala.
Aranjati situatii care vor usura nevoia studentului de a formula cereri. Aceasta procedura a fost descrisa de
Wetherby & Prizant (1989). Unele dintre strategiile listate mai jos au fost initial descrise de Margery Rappoport
in Maurice et al (1996). Daca ajutorul devine necesar, folositi comportamente non-verbale (de ex : inclinatul

sau privitul intens, ridicarea din umeri pentru a transmite informatia ca ceva nu a fost inteles). Evitati sa puneti
intrebari directe cum ar fi : Ce vrei ? . Nu-l intrebati ce vrea. Ajungeti pana la reactii mai naturale cum ar fi
pauza, astfel incat studentul sa umple golul.
Indicatii:
Incepeti cu indemne verbale complete. Reduceti pana la indemne verbale partiale, si apoi indemne prin limbajul
corpului.
Exemple :
1. Mancati un fel de mancare preferata, sau jucati-va cu o jucarie preferata in fata studentului, fara sa-i oferiti si
lui.
Playdoh Figuri in miscare
Trenulet Prajituri
Dati-i o mica parte cand realizeza cererea, asta pentru a facilita repetarea cererilor.
2. Oferiti-i ceva de mancare care nu-i place, sau bagati-i mana intr-o punga de budinca ( pentru a obtine un
protest verbal).
3. Porniti o jucarie care se invarte, lasati-o sa se opreasca si inmanati-o lui.
4. Deschideti un tub cu balonase, suflati balonasele, apoi inchideti tubul usor si dati-i tubul inchis studentului.
5. Spuneti-i studentului ca a terminat treaba, dar nu-l lasati sa plece pana nu spune : Vreau sa plec .
6. Incepeti un joc social cu studentul (de ex : gadilat, rasucirea lui in aer etc), pana in momentul in care el isi
manifesta placerea, apoi opriti jocul si asteptati.
7. Pregatiti un joc, lasand la o parte o piesa importanta ( de ex : zaruri, titirez, piese de joc etc. ), si spuneti :
Hai sa ne jucam .
8. Umflati un balon, si apoi desumflati-l incet. Inmanati-i balonul desumflat sau tineti-l in dreptul gurii si
asteptati.
9. Incepeti sa rezolvati un puzzle. Dupa ce studentul a potrivit cateva piese, dati-i una care nu se potriveste.
10. Selectati un obiect pe care studentul in vrea sau unul care face zgomot, si puneti-l intr-un recipient. Tineti
recipientul si asteptati.
11. Pregatiti-l sa picteze cu guase. (de ex : asigurati hartia, vopsele, pensule etc), si dati-i o ceasca fara apa.
12. Spuneti-i studentului ca poate iesi afara sa se joace, dar usa sa fie incuiata.
13. Cand da semne ca ii este sete, dati-i o cana goala.
14. Serviti cina fara furculita.
15. Asezati-l in cada fara apa.
16. Tineti o carte la care va uitati impreuna cu susul in jos.
17. Asamblati o jucarie cunoscuta intr-un mod gresit ( de ex : puneti mana in locul capului).
18. Cantati un cantec preferat si omiteti un cuvant, si continuati numai daca studentul completeaza cuvantul.
19. Daca studentul vrea sa fie ridicat, tineti bratele intinse dar nu-l ridicati pana cand nu spune sus , sau o
aproximare.
20. Asezati-l intr-un leagan. Impingeti-l de cateva ori. Apoi opriti leaganul, si asteptati-l sa spuna continua
sau impinge sau un alt cuvant asemanator.
IMITATIA VERBALA.
Obiective :
1. Construirea unei baze pentru limbajul vorbit.
2. Cresterea vocalizarilor.
3. Forma articularii.
4. La final reducerea ecolaliei ( de ex : prin aducerea vorbitului la stimulii adecvati de control).
5. La final, reduceti discursul monoton si mecanic.
Procedura :
De cele mai multe ori, acest program da rezultate mai bune daca se desfasoara intr-o maniera mai putin formala.
In functie de faza, se poate sa nu existe o directiva clar exprimata pentru student. Uneori este mai bine sa nu
folositi cuvantul : spune , si doar sa se modeleze sunetul/cuvantul. Este foarte important sa faceti acesta
activitate amuzanta, si sa nu faceti sa para ca un program. Pentru unii copii, s-ar putea sa fie de ajutor sa stea
asezati pe scaun.

Altora le va face placere sa il ia ca pe un exercitiu, dar majoritatea copiiilor vor fi mult mai entuziasti daca este
realizat intr-un context ludic. In momentul prezentarii discursului catre student, va trebui sa experimentati sa
vedeti daca este mai eficient sa prezentati materiale vizuale sau nu. Prezentarea materialelor vizuale ( de ex :
cartonase cu fotografii), confera un context cu inteles pentru discurs, dar pentru unii copii, adaugarea celei de-a
doua modaliati distrage atentia.
Pentru acei copii care nu beneficiaza de pe urma prezentarii simultane a materialului vizual, puteti exersa
abilitatea fizica de a rosti cuvinte separat de invatarea sensului, si ulterior sa se combine.
Profesorul va trebui sa arate o sustinere extraordinara, si daca este nevoie de corectare, aceasta trebuie facuta
intr-o maniera incurajatoare. Fiti glumet in abordarea dvs. (de ex : folosind gadilaturi si spunand lucruri ca
Haide, poti s-o spui ! ). Fiti dispus sa dati cateva indicatii care sa nu aiba legatura cu actiunea, pentru a mentine
experienta acumulata cat se poate de pozitiva. Folositi o consolidare la un nivel mai scazut pentru
comportamentul care sta jos si participa, pastrand consolidarile cele mai puternice pentru producerea vocala.
Pentru facilitarea limbajului :
1. Selectati sunete si cuvinte care sunt emise cel mai frecvent de catre student.
2. Selectati sunete care sunt sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii (de ex : M in loc de Z ).
3. Selectati sunete care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : sunete scoase de animale : mu
, bee , sss ).
4. Selectati cuvinte care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex : prajitura, suc. Tv, deschis, ajutor,
nu, toti plecati, uu-oo, yupii, ieee, sus, mergi, mai mult, afara, gadilat etc).
5. Aratati-i o fotografie sau un obiect in timpul probei ( numai daca nu se dovedeste ca nu-i distrage atentia).
6. Cuvintele pot fi rostite accentuand un anumit sunet ( de ex : P-rajitura).
7. Lucrati intr-o situatie amuzanta ( de ex ; la McDonalds, in timpul leganarii, in cutia cu nisip, la bazin etc.).
8. Imitati sunetul studentului.
9. Semnalizarea sau gesturile pot fi utile ca indicii vizuale, care vor fi asociate cu vocalizarea.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica sau demonstratia. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce
independent.
Criteriu de initiere :
Studentul produce niste sunete spontane, si dezvolta contactul privirilor , si stapaneste cel putin trei raspunsuri
non-verbale.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Cresterea vocalizarilor.
De fiecare data cand studentul reuseste sa rosteasca cateva cuvinte, laudati-l.
Lucrati la aceasta cand studentul se afla intr-o dispozitie buna, si in timpul cand este implicat in activitatile
preferate ( de ex : leganat, sarit, inot, cand este gadilat, la masa etc). O cale buna pentru a creste vocalizarile
dorite este sa repetati inapoi catre student orice sunet pe care il produce. Retineti orice activitate care este
asociata cu un numar mare de vocalizari spontane. De asemenea, folositi muzica, cantatul, si obiecte care se
misca sau produc zgomot in momentul in care studentul isi foloseste gura ( de ex : corn, fluier, baloane etc).
Folositi cantece cu miscare pentru a obtine vocalizarea.
Incercati sa faceti studentul sa termine frazele pe care le incepe profesorul. Incercati cu : Micuta Stea
Stralucitoare, A-B-C, Rotile autobuzului, Micutul Paianjen etc.
Faza 2: Imitarea oralo-motrica .
Incepeti aceasta faza cand studentul poate realiza fazele 2 si 4 din Imitarea Non-verbala. Alegeti nu mai mult de
trei elemente cu care sa incepeti , si adaugati cate un element pe masura ce fiecare element este invatat.
Profesorul face demonstratia si spune: fa asta.
Imitarea oralo-motrica.
Atinge limba atinge dintii
Trimite saruturi canta in tub

Roteste-ti capul stramba/tuguiaza buzele

Clipeste incrunta-te
Deschide gura bosumflare
Plescait din buze a da din cap ca da
Zambeste musca buza
Clatina capul in semn ca Nu sufla
Umfla-ti obrajii limba in coltul gurii
Atinge obrazul cu limba misca din ureche
A da din nas sunetul clic-clic
Loveste buzele respira pe nas
Sunete de indian strange buzele
Suge-ti obrajii tuseste.
Casca.
Faza 3: Manipularea obiectului cu sunete.
Profesorul spune fa asta , si face miscarea de demonstratie a unui obiect, si scoate zgomotul asociat cu
obiectul.
Plimba masina vroom .
Alunecarea sarpelui din cauciuc ssssss .
Jucatul cu lei rauuuu .
Jucatul cu pisicuta miau.
Caderea unei jucarii poc .
Mersul trenului uuuu-cica cica.
McCauley Culkin oo, nu ! .
(palmele pe obraji)
Gadilatul cu gaza bzzz .
Ridicatul receptorului alo .
Iepuras care salta hop-hop .
Lasarea unei figurine sa alunece yupii .
Gadilatul cu mainile gadili-gadili.
Ciocanul in mana uiii .
Apasarea claxonului la o masina de jucarie tii-tii .
Faza 4: Discriminarea temporala.
Incepeti acesta cand studentul produce destul de des o varietate de sunete asemanatoare vorbirii. Pregatiti o
situatie amuzanta pentr el, dar mentineti totusi o structura lejera, si straduiti-va sa-l mentineti concentrat.
Intrebati de sunete pe care l-ati auzit facandu-le. Spuneti-i : Vorbeste . Ajutati-l prin scoaterea unui sunet pe
care l-ati auzit, facandu-l de unul singur. Asteptati timp de cinci secunde raspunsul. Daca studentul produce orice
sunet in timpul acesta, reluati imediat. La acesta faza, nu este important daca sunetul este cel pe care l-ati cerut,
atat timp cat apare la cateva secunde dupa ce l-ati intrebat.
Faza 5: Imitarea sunetelor si a cuvintelor.
Incepeti acesta faza in momentul in care studentul realizeaza discriminarea temporala ( faza 4) 80% din timp.
Incepeti cu cinci sunete sau cuvinte usoare, si adaugati altele suplimentare pe masura ce fiecare este stapanit. In
cazul in care este ecolalic, sau rosteste cuvintele spontan, puteti sa-l intrebati de cuvintele pe care l-ati auzit
rostindu-le. De asemenea, alegeti sunete care fac parte din cuvintele care pentru el sunt functionale. Aceasta
include mancarea preferata sau jucariile favorite, si elementele de zi cu zi care ii sunt cunoscute ( de ex : pantof).
Spuneti-i studentului : Spune [sunetul], [cuvantul] . Accentuati sunetul sau partea de cuvant pe care o poate
spune cel mai prompt. Poate fi util sa ii aratati elementul in timp ce rostiti cuvantul, dar acest lucru ii poate
distrage pe unii copii.
Urmatoarele sunete sunt listate in ordinea cresterii varstei de dezvoltare.
Vocale usoare :
Ah, oh, oo, ee, ii
Consoane usoare :
m, b, p, d
Sunete mai dificile :

W, h, t, n
Aw, uh, oo, er, ar
A, e, i, ochi, tu, ow, oy
G, k, f, v, ng, y
R, l, ch, sh, th, zh
S,z, j, t, wh.
Faza 6: Combinatii.
Incepeti cand studentul stapaneste cel putin cinci sunete din faza 5. Folositi silabe formate din consoane si vocale
pe care studentul deja le-a invatat. Spuneti studentului sa rosteasca prima parte a silabei, asteptati raspunsul, apoi
cereti a doua parte din silaba. Treptat, scadeti intarzierea cu care cereti rostirea celei de-a doua parti a silabei,
pana cand puteti rosti o data intreaga silaba, iar studentul poate raspunde corect.
Combinatii.
M+ ah, oh, oo, ee, ay
B+_____________
D+_____________
Uh, ay, u +P
Uh, ay, ai +S
Faza 7: Sunete fara sugestii vizuale.
Incepeti cand studentul stapaneste cel putin zece sunete din faza 5. Spuneti-i sa rosteasca sunetul/cuvantul, dar
acoperiti-va gura astfel inact sa un vada cum produceti sunetul.
Faza 8 : Imitarea modulatiei.
Cereti studentului sa spuna un cuvant sau un sunet. Repetati doar raspunsurile care corespund modului in care
dvs. scoateti sunetul.
Modulatie :
Tare/incet inflexiune
Sunet inalt lung/scurt
Faza 9: Inlantuiri.
Spuneti studentului sa combine silabele singure in cuvinte din doua silabe.
Omogene : mama, pa-pa, pu-pu, etc.
Discriminari intre una vs. doua silabe : da vs. dada, bau vs. bau-bau, etc.
Eterogene : ma-mi, dul-ce, co-pil, etc.
Faza 10 : Articularea/ imitarea cuvintelor.
Spuneti studentului sa imite cuvinte si folositi modelarea pentru a obtine o articulare corecta. Sunetele-tinta care
sunt adecvate varstei, si pe care cateodata le rosteste corect, dar inca nu le stapaneste cum ar trebui. Deosebit de
importante sunt erorile de articulare care reduc inteligibilitatea lor. Rostiti cuvinte de lauda si aveti pregatite
recompense in momentul in care aproximarile sunetelor dorite sunt din in ce in ce mai bune. Intercalati sunete pe
care el le poate pronunta mai bine pentru a-i mentine increderea. Fiti atenti sa nu exagerati cu corectarea in
momentul cand vorbeste. Ar trebui sa acceptati cele mai bune rezultate ale lui de la 75 la 90%. Pentru rezultatele
care sunt de calitate intermediara, puteti sa-i adresati cuvinte de lauda si modelati-i un discurs mai bun, dar nu-i
cereti sa le repete. Numai 10-25% din cea mai nesatisfacatoare articulare ar trebui sa fie vizata pentru corectare.
Un exemplu de corectare este : Spune asa t-o-r-t.
Ca exersarea imitarii verbale sa fie mai interesanta, puteti introduce acest exercitiu in cadrul altei activitati. De
exemplu, in cazul copiiilor carora le plac puzzle-urile si construirea din cuburi, spuneti-le sa rosteasca un cuvant
si apoi vor primi piesa lipsa din puzzle sau din constructie care ii completeaza jocul. Incercati asta cu cartonase
cu fotografii. Imitarea se poate realiza si cand va uitati impreuna la o carte cu fotografii. De asemenea, puteti sa
exersati aceasta in momentul in care va jucati cu mingea, sau cand sare pe trambulina, la inot, la tobogan etc.
Faza 11. Imitarea frazelor.
Puneti studentul sa imite fraze de la doua la cinci cuvinte care sunt articulate foarte clar. Este cunoscut faptul ca,
uneori calitatea articularii scade pe masura ce lungimea propozitiilor creste. Ar trebui sa exersati lungimea ceva
mai mare a unei propozitii pe care studentul o poate imita cu usurinta. Daca fraza are in jur de trei cuvinte,
fragmentati propozitiile mai lungi in grupuri de doua sau trei cuvinte.
Incercati sa grupati cuvintele in fraze normale astfel incat discursul studentului sa nu sune intrerupt.

Dificultati in articulare.
Majoritatea copiiilor tineri autisti cu care veti lucra abia acum invata sa vorbeasca. Retineti nivelul de
dezvoltarea al copilului. Cand interactionam cu un copil neuro-tipic in varsta de 1 an, din instinct stim ca nu
trebuie sa corectam greselile de articulare, ci mai degraba sa fim incantati la orice incercare a copilului de a
comunica verbal. La fel ar trebui sa procedam si cu un copil autist in varsta de 3 sau 4 ani, al carui nivel de
vorbire este de al unuia de 1 an. In afara de invatare, vorbitul reprezinta un proces de dezvoltare caruia ii trebuie
acordata o buna perioada de timp pentru a se desfasura. Cand nu exista nici un fel de progres, atunci urmatoarele
strategii pot fi folositoare :
1. In momentul exersarii imitatiei verbale este esential ca experienta acestui episod sa fie cat se poate de
pozitiva.
2. In cazul in care corectarea trebuie facuta integral, atunci ea trebuie realizata intr-o maniera incurajatoare.
3. Cand sunetele nu sunt articulate clar, la inceput acceptati raspunsul dar apoi reluati-l.
4. Cand studentul invata sa vorbeasca, sa modeleze articularea ( de ex : cei mai lenti cer aproximari mai bune).
5. la inceput, acceptati pronuntia slaba a studentului si modelati articularea clara ( de ex : Bine, t-o-r-t ).
6. la un moment dat nu mai acceptati raspunsurile prost articulate, dar faceti-o intr-un mod amuzant pe cat de
amuzant posibil ( de ex : cand obiectul dorit este de fapt, suc, spuneti : Oh, vrei spanac ).
7. Folositi un program receptiv de discriminare in care studentul invata sa identifice cine articuleaza bine si cine
nu. Persoana care articuleaza slab trebuie sa imite dificultatile de articulare ale studentului.
8. Identificati sunetele le care studentul are greutati in a le articula, si faceti-le tinta programelor de imitare
verbala.
Nota de referinta :
Recunoasteri expresive
Conversatie
Tentatii de comunicare

Recunoasterea expresiva
Obiective :
1. Asigurati baza pentru construirea limbajului.
2. asigurati-i studentului un mijloc prin care sa isi comunice dorintele.
3. asigurati studentului un mijloc de interactiune.
4. cresterea intelegerii din partea studentului si constiintei fata de lumea care il inconjoara.
Procedura :
Profesorul ii arata un element si il intreaba : Ce este aceasta ? . La inceput personalul il va ajuta sa dea un
raspuns lasandu-l sa arate spre obiect ca la programul Recunoastere Receptiva, sau dandu-i o sugestie verbala.
Indicatiile vor fi reduse cat de curand posibil.
ESTE ESENTIAL SA ALEGETI CUVINTE CARE SUNT STIMULATIVE PENTRU INVATAT( de ex :
mananca, deschide, ajuta, nu, tv, etc.). ESTE DE ASEMENEA IMPORTANT SA FOLOSITI INSTRUCTIUNI
DIFERITE CAT DE RAPID POSIBIL. (de ex : Spune-mi ce vezi , ce se intampla aici ? etc.)
Indicatii:
Folositi Programul de Recunoastere Receptiva sau indicatiile verbale. Reduceti ajutorul prin aducerea lui la
stadiul de soptit, sau rostind primul sunet din cuvant.
Criteriu de initiere :
Studentul stapaneste elementele din faza 1 si 2 din Corespondenta si Recunoastrea Receptiva a fost abordata.
Daca Recunoasterea Receptiva nu este stapanita, incercati sa lucrati Recunosterea Expresiva cu indicatii verbale.
Nu este nevoie intotdeauna sa asteptati ca studentul sa invete Recunoastere Receptiva pentru a o incepe pe cea
Expresiva.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elementa sau activitati care studentului i-ar placea sa le realizeze
( de ex : mancare, bautura, joc, Tv, radio, leganatul, etc.),. Puneti studentul sa spuna ceea ce doreste pentru a

putea obtine acel lucru. Obiectele auto-stimulatoare ar trebui incluse ca alegeri. Valoarea obiectului autostimulator va scadea cand studentul va alege alte obiecte (de ex : prajitura ), in locul acelor obiecte.
Faza 2: Partile corpului.
Stadii de dezvoltare:
g) Gura, ochi, nas, picioare (B: 2-0)
h) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate, dinti, degete de la picioare. (B
: 2-6).
i) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-6).
j) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-6).
k) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-6).
l) Talie (B : 6-6).
Faza 3: Obiecte: jucarii ; animale; haine; mancare;elemente de gospodarie; mobila. Aceasta faza poate fi
inceputa in acelasi timp cu faza 2. Unii copii gasesc acest pas ca fiind mai usor de invatat decat partile corpului.
Faza 4: Fotografii ale obiectelor. Profesorul arata fotografia unui obiect si intreaba, Ce este asta?.
Faza 5: Fotografii cu actiuni. Profesorul arata o fotografie care reda o actiune si inreaba : Ce[face/fac] [el/ei]?.
Faza 6 : Actiuni prezentate pe viu. Profesorul face demonstratia unei actiunisi intreaba : Ce fac eu acum ? .
Faza 7 : Fotografii cu oameni. Profesorul arata fotografia infatisand o persoana, si intreaba : Cine e aici?.
Faza 8 : Oameni (3-D). Profesorul arata spre el , spre student, sau spre alta persoana prezenta si intreaba : Cine
este acesta ? .
Faza 9 : Marimea (mare/mic) (B : 2-6).
Faza 10 : Culoare ( Ce culoare e asta ? ).
Stadii de dezvoltare:
a) rosu, albastru (B: 2-0)
b) verde, galben, purpuriu (B: 2-6)
c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0)
d) alb (B: 4-0)
Faza 11 : Forma. ( Ce forma are ? )
Stadii de dezvoltare:
a) cerc, patrat (B: 4-0)
b) triunghi, dreptunghi (B: 5-0)
c) romb (B: 6-6).
Faza 12 : Fotografii ale locurilor/ camerelor din casa. Profesorul arata fotografii ale locurilor/ camerelor si
intreaba studentul Ce loc/ camera este aceasta?.
Faza 13 : Locuri / locatii in comunitate. ( locatii reale).
Faza 14 : Emotii.
Faza 15 : Concepte cantitative.
Stadii de dezvoltare:
a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-6).
b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-6).
c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 4-0).
d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-6).
e) Stramt / larg ( B : 5-6).
Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.
Nota de referinta: Imitatia verbala este o conditie esentiala. Recunosterea Expresiva conduce catre Extinderea
Limbajului I si Bazele Conversatiei.
Bazele Conversatiei
Obiective :
1. Extinderea folosirii limbajului expresiv.
2. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.
3. Cresterea oportunitatilor sociale.
4. Stabilirea puterii limbajului de a controla oamenii si pentru a-si indeplini dorintele.

Procedura :
Scopul este ca studentul sa invete sa foloseasca fraze conversationale in situatiile de zi cu zi. La inceput, va
invata sa dea raspunsuri invate pe de rost, in situatii inventate. Indicatiile se vor reduce treptat, din moment ce el
trebuie sa foloseasca acest limbaj in situatii care apar in mod normal.
ESTE ESENTIAL SA ISI DEA SEAMA CA RASPUNSURILE INVATATE PE DE ROST II SUNT
FURNIZATE. ORICUM, FURNIZAREA SUTELOR DE RASPUNSURI NU VA FACE O PERSOANA SA
DEVINA CONVERSATIONALA. ABILITATILE DEZVOLTATE DE OBSERVARE, INTERACTIUNE
SOCIALA, SI INSISTAREA CA EL SA DEVINA SOCIABIL SUNT ESENTIALE !!!
Faza 1: Salutul. Studentul ar trebui sa raspunda cand cineva ii spune : Buna . Mai tarziu, raspunsul la salut ar
trebui sa includa si numele persoanei.
Faza 2 : Porunca (conducerea comportamentului unei alte persoane).
a) Vino, [numele] cand doriti asistenta unei alte persoane.
b) Misca, te rog .
c) da-mi [obiectul] .
d) da-i drumul .
e) Vino si prinde-ma cand jucati prinsa.
f) pleaca .
g) liniste cand cineva este mult prea zgomotos.
Faza 3 : Parti de propozitie :
a) Vreau sa..... .
b) Este o....... .
c) Aceasta este.... .
d) Vad......... .
e) Eu am..... .
Faza 4 : Comentariu. Acestea sunt exemple de fraze pe care studentul ar trebui sa le foloseasca in diferite situatii
pentru a-si manifesta interesul sau a starni interesul altei persoane. Scopul este ca acestea sa apara fara nici un
indiciu.
a) Poftim, [numele] (in momentul in care inmanati un obiect unei persoane).
b) Uite aici ! si aratati spre ceva interesant.
c) Iata [nume] sau Uite ce fac .
d) Uite cum merge (in timp ce jucaria este impinsa sa se miste).
e) Am reusit ! .
f) Asta e amuzanta !
g) Ai patit ceva ? (cand copilul s-a lovit).
h) Eu / noi / facem ceva ! . De ex : Noi construim un castel MARE !!
Faza 6 : Raspunsul
a) Aici si arata (atunci cand este intrebat unde se afla un lucru).
b) Ce ? (atunci cand este strigat de la distanta).
c) O.K. ( cand este rugat sa faca ceva).
d) oh, chiar asa ? oau, sau supertare ( cand iti spune cineva ceva).
e) Sunt gata .
f) Sunt aici (cand este intrebat : unde te afli ? ).
g) Pe aceasta (cand este intrebat : pe care o doresti ? ).
h) Intra (cand da drumul la usa).

Afirmarea
Obiective :
1. Ajutati studentul sa identifice si sa-si implineasca dorintele.
2. Inavatati studentul sa gandeasca intr-o maniera critica, si sa nu accepte imediat ce spune cineva.
3. Dezvoltarea aptitudinii de a functiona independent si sa nu se bazeze numai pe adulti (sau pe altii) pentru
indrumare constanta.

4. Feriti-l sa se simta victimizat.

5. Cresterea constiintei.
6. Dezvoltarea limbajului spontan.
7. Stimulati participarea.
8. Aratati-i ca e in ordine sa greseasca si ca studentul poate fi si profesor.
9. Ajutati la integrarea lui cu succes in colectivul clasei.
Procedura :
Prezentati evenimente care sunt incorecte si invatati studentul sa verbalizeze greseala.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia verbala si a gesturilor, inflexiunea vocii sau expresia fetei. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Realizarea alegerii (Faza 1 a acestui program) ar trebui sa fie primul program predat.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Realizarea alegerilor.
Aceasta poate aparea in sau in afara cadrului terapiei. In timpul terapiei, studentul poate alege unde sa stea , in ce
camera sa lucreze, cu ce jucarii sa joace etc.
In afara terapiei, el poate face alegeri privind alegerea hainelor, a cartilor de citit, a mancarii, a muzicii pe care sa
o asculte, filme etc.
Faza 2 : Jocul de-a terapeutul/profesorul.
Faza 3 : Exprimarea neplacerii. Plictisiti-l si invatati-l sa-si exprime neplacerea ( exemple : Lasa-ma in pace ,
Opreste-te , Nu , E al meu .etc.).
Faza 4 : Mentinerea normala a locului sau a obiectului. Stadiu in care studentul trebuie sa raspunda fizic pentru a
se afirma. Luati ceva de la el in mod brusc, sau asezati-va in fata lui asteptand sa se intoarca. Invatati-l sa
raspunda in mod afirmativ ( tine obiectul in mana , mentineti pozitia .)
Faza 5 : Convingerea. Afirmati o propozitie incorecta in legatura cu ceva de care stie si studentul. De exemplu,
etichetati eronat un obiect, actiune, atribut etc. El ar trebui sa respinga informatia eronata si sa adereze la
etichetarea corecta.
Faza 6 : Faceti greseli si puneti-l sa le identifice si/ sau sa le corecteze. ( de ex : aruncati o jucarie la cos).
Faza 7 : Spuneti-i studentului sa faca ceva nepotrivit sau imposibil si invatati-l sa obiecteze. (Exemplu : asezati o
farfurie cu cuburi in fata lui, si spuneti-i Mananca-ti spaghetele .) La inceput, transmiteti imposibilitatea
actiunii prin intermediul vocii dvs, si ulterior reduceti sugestia. Incepeti cu situatii evidente, si avansati spre cele
mai putin evidente.
Faza 8 : Afisarea spiritului de competitie adecvat si intelegerea conceptului de victorie. Sa incerce sa alerge
repede intr-o cursa ; sa incerce sa nu fie gasit la jocul de-a v-ati ascunselea ; castigarea pieselor altora intr-un joc.
Nota de referinta : Tentatia comunicarii.
DA / NU
Obiective :
1. Asigurarea mijloacelor pentru a comunica preferintele.
2. Stabilirea realizarii cererii.
3. Promovarea afirmarii.
4. Extinderea intelegerii si utilizarea conceptelor de baza.
5. Asigurarea mijloacelor de a rasounde intrebarilor simple.
Procedura :
Profesorul prezinta un element si pune o intrebare.
Indicatii:
Folositi sugestiile verbale, demonstratia, si gesticularea , inflexiunea vocii si / sau expresia fetei pentru a face
studentul sa indice da sau nu. Treptat, rariti indicatiile pana cand studentul poate raspunde corect fara nici un
ajutor.

Criteriu de initiere :
Studentul poate participa la stimuli relevanti. Studentul ar trebui sa aiba preferinte care pot fi identificate, si ca
mijloc de comunicare da sau nu . (exemple : mijloace verbale, incuviintarea din cap, semne, sau aratatul).
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Dorinte. Identificati un grup mic de elemente pe care sunteti sigur ca studentul le vrea, si un alt grup pe
care nu le vrea. Prezentati-i un element din cele care ii plac si intrebati-l : Vrei asta ? . Sustineti imediat
raspunsul afirmativ al studentului dandu-i elementul dorit. . Dupa cateva incercari incununate de succes,
introduceti nu . Prezentati-i un element din cele care nu ii plac si intrebati-l : Vrei asta ? , si imediat
indemnati studentul sa spuna nu .
Imediat ce studentul raspunde nu , indepartati elementul din fata lui. Dupa cateva incercari reusite, intorcetiva la elementul cu da . Scopul este ca studentul sa poata raspunde cu da sau nu la intrebari aleatorii.
Faza 2 : Raspunsuri la da sau nu ca indicatie despre cum ar trebui sa raspunda la o intrebare. ( Vrei suc- da
sau nu ? ).
Faza 3 : Identitatea obiectelor. ( Acesta este un truc ?).
Faza 4 : Identitatea persoanelor ( E mami ? ).
Faza 5 : Actiuni ( Tati sta in picioare ? ).
Faza 6 : Atribute. ( Acesta este rosu ? ).
Faza 7 : Concepte ( Acesta este coltul ? )
Faza 8 : Raspunsuri cu da/ nu sau fal/adevarat in legatura cu lucruri care nu sunt vizibile. ( Pasarile au aripi ?
).
Faza 9 : Raspunsuri cu da/nu la intrebari care sunt partial corecte.
(exemplu : aratati-i un cerc verde si intrebati-l daca este un patrat verde).
Negatia
Obiective :
1. Invatarea sa urmeze un singur tip de ordin.
2. cresterea atentiei fata de stimulii auditivi.
3. Inlantuirea aptitudinilor de discriminare.
Faza 1 : Nu. Aratati-i studentului un obiect care nu-i place. Intrebati-l : Vrei asta ? .
Faza 2 : Nu fa asta. Demonstrati actiunea si spuneti-i : Nu fa asta . Intariti afirmatia prin faptul ca nu repetati
actiunea.
Faza 3 : Sa nu______. Invatati studentul sa nu realizeze o actiune cand sunt folosite cuvintele Sa nu .
(Exemplu : Sa nu te ridici ). Repetati afirmatia imediat, inainte ca el sa aiba timp sa faca actiunea. In caz de
nevoie, asezati mana dvs. pe mana lui pentru a preintampina actiunea.
Treptat, mariti durata la cateva secunde pana sa repetati, si reduceti ajutorul.
Faza 4 : Spune vs. Nu spune.
SN 1 : Spune avion .
R1 : Studentul repeta cuvantul.
SN 2 : Nu spune avion .
R2 : Studentul nu spune nimic.
SN 3 : Rotatia aleatorie SN 1 cu SN 2.
O data ce studentul intelege aceasta proba, schimbati SN cu Repeta vs. Nu repeta. Aceasta iti va permite sa
folosesti fraza : Nu repeta pentru a controla repetarea nedorita in limbaj.
Faza 5 : NU______ . Asezati doua elemente, de exemplu A si B. Cereti studentului : Nu atinge A . El ar
trebui sa atinga celalalt element. O data ce a inteles conceptul, schimbati formularea cu un limbaj mai natural,
cum ar fi Arata-mi obiectul care nu este un caine sau Care dintre ele nu are pene ? .
a) Nu [elementul]. Nu-mi arata mingea .
b) Nu [atributul] . Gaseste ce nu e rosu .
c) Nu [actiunea]. Care nu doarme ? .
d) Nu [categoria] . Gaseste-l pe cel care nu e animal .
Atentia distributiva

Obiective :
1. Cresterea constiintei studentului asupra mediului si asupra activitatilor desfasurate de ceilalti.
2. Invatati-l cum sa atraga atentia altei persoane.
3. Cresterea dorintei de a directiona si de a obtine atentia celorlalti.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, verbalizarea si aratatul spre element . Treptat, reduceti indicatiile pana
cand studentul poate realiza actiunea singur.
Criteriu de initiere :
Faza 1 poate fi inceputa imediat ce studentul stapaneste Imitatia Non-Verbala.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza noua raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor avand doua variante; opt
raspunsuri din zece probe cu trei sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Procedura :
Invatati studentul sa fie constient de participarea unei alte persoane, si cum sa faca pe altcineva sa participe.
Faza 1 : Intrebati studentul : Unde este [elementul] ? . El raspunde acolo si arata spre locul unde se afla
elementul cerut.
Faza 2 : Spuneti studentului sa dea un obiect unei anume persoane. Acea persoana va trebui sa nu-i acorde
atentie si sa nu accepte obiectul, pana cand studentul nu spune : Poftim, [numele] . Faceti asta cu aruncarea
mingii. El ar trebui sa spuna : Prinde-o, [numele] pana ca persoana respectiva sa incerce sa prinda mingea.
Faza 3 : Captarea atentiei unei persoane. Spuneti studentului sa spuna sau sa ceara unei persoane ceva. Acea
persoana va trebui sa se arate indiferenta la primele lui incercari de comunicare. El va trebui sa fie indrumat sa
repete numele persoanei si sa traga de mana persoanei respective.
Faza 4 : Etalarea unui lucru facut de el. Asigurati-va ca il vede si alta persoana.
Faza 5 : Identificarea directiei in care arata o persoana.
a) profesorul arata catre ceva si spune : Studentule, du-te acolo .
b) Profesorul intreaba asistentul : Unde este prajitura ? . Asistentul arata spre obiect, si spune : acolo .
Profesorul ii spune studentului sa mearga si sa aduca prajitura.
c) Asistentul arata catre un obiect. Profesorul intreaba studentul : catre ce arata asistentul ? .
Faza 6 : Identificarea directiei in care priveste o persoana. Asistentul priveste un lucru. Intrebati studentul la ce
se uita asistentul ? .
Faza 7 : Identificarea directiei de miscare. Asezati jucariile animale pe o singura linie, si indreptati-le cu fata
intr-o anumita directie. Intrebati studentul incotro se indreapta. El ar trebui sa indice directia corecta.
Faza 8 : Sa identifice daca o persoana il poate auzi. Puneti studentul sa ii spuna ceva asistentului, care se afla fie
in apropiere, fie in alta parte a casei. Intrebati studentul daca asistentul il poate auzi. El isi poate da seama de
aceasta, nu doar dupa distanta, ci si daca asistentul i-a raspuns.
Faza 9 : Sa identifice daca o persoana il poate vedea. Intrebati studentul de un lucru care ii este la vedere. Un
asistent sa fie in apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati studentul daca poate vedea elementul. El isi poate da
seama de asta pe baza apropierii asistentului fata de el si dupa directia in care priveste.
Faza 10 : Sa identifice daca o persoana are niste informatii. Regizati un eveniment in timp ce asistentul este in
apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati studentul daca asistentul ar putea sti ce s-a intamplat. El isi poate da
seama de asta pe baza faptului ca asistentul a fost prezent la eveniment, sau ca a auzit ceva din cele ce au fost
spuse.
Faza 11 : Faceti lucruri neobisnuite pentru a starni comentariile studentului.
Unele dintre aceste proceduri au fost descrise de catre Margery Rappoport in Maurice et al. ( 1996).
a) purtati o peruca.
b) purtati ochelarii invers.
c) colorati din greseala pe masa. Modelul spune : oooh .
d) scapati materialele de pe masa. Modelul spune : cadeti .
e) incercati sa-i puneti un pantof in mana.
f) puneti un ciocan in sertarul cu argintarie.
g) puneti o legatura de telina in cosul de rufe.

h) rearanjati mobila sau mutati un obiect evident din camera.

i) fiecare isi urmeaza randul la o activitate de rutina, pe roluri, si apoi faceti ceva neasteptat.
Nota de referinta : Bazele Conversatiei.
Tentatii de Comunicare.
Extinderea Limbajului I.
Descrierea.
Afirmarea.
Emotii
Obiective: 1. Identificati starile emotionale
2. Dezvoltati empatie.
3. Facilitati interactiunile sociale.
4. Identificati cai potentiale de a schimba starile emotionale
5. Dezvoltati intelegerea cauza-efect

Procedura: Prezentati diferite emotii studentului, fie prin joc de rol fie prin poze
pentru a-l invata cum sa identifice sentimentele, cauzele posibile sau cum sa
modifice situatia.
Asamblati o varietate de ilustrate care portretizeza clar emotii de baza.
(Lakeshore scoate pe piata un Joc de sentimente si figuri)
Emotii Initiale Emotii avansate
Fericit Frustat
Trist Nervos
Furios Surescitat
Confuz
Intermediare Plictisit
Speriat Ingrijorat
Surprins Gelos
Obosit Mandru
Stupid Stanjenit
* Flamand/Insetat
Bolnav
* notati ca aceste sentimente sunt definite mai degraba de situatie sau comportament
decat de expresii faciale .
ASIGURATI-VA CA EMOTIILE SUNT POTRIVITE VARSTEI (EX. UN COPIL DE PATRU ANI NU AR
INTELEGE SENTIMENTUL DE PLICTISEALA).
Faza 1: Corespondenta non-identica a emotiilor in poze. Puneti pe masa poze ale
unui model care arata doua sau mai multe emotii. Aratati-i studentului o poza a
unui model diferit care ilustreaza aceeasi emotie si apoi instruiti-l sa faca
corespondenta .
Faza 2: Etichetare receptiva a emotiilor in poze. Alegeti o emotie pentru a incepe
instruirea si folositi-le pe celelalte ca distrageri. Scoateti o poza infatisand prima
emotie si o poza a emotie de distragere. Spuneti-I studentului Atinge (emotia)
si indicatieati-l daca este nevoie. Dupa ce a invatat emotia unu predati emotia doi.
Apoi efectuati teste la intamplare pentru cele doua emotii. Adaugati alte emotii
pe masura ce fiecare este invatata.
Faza 3: Etichetare expresiva a emotiilor in poze. Aratati-I studentului o poza si
intrebati-l ce simte?
Faza 4: Demonstrarea emotiilor. Folositi imitatia pentru a invata studentul sa

demonstreze diverse emotii.

Faza 5: Recunoastere emotiilor altora portretizati in vivo. Demonstrati o emotie
faciala si intrebati-l pe student Ce simt eu?
Faza 6: Etichetarea propriilor sale emotii. Alcatuiti o situatie in care studentul sa
experimenteze o anumita emotie. Aceasta se poate realiza prin joc de rol sau
imitatie non-verbala.Intrebati-l Ce simti?
Faza 7: Indentificarea cauzelor emotiilor. Folositi poze care ilustreaza cauza si efect
sau tablouri. Intrebati-l pe student de ce are un anumit sentiment sau de ce o alta
persoana simte intr-un anumit mod.
Generalizati la mediul natural, cautand ocazii firesti pentru a trece in revista
emotiile.
Profesor: Cum se simte sora ta?
Student: Este trista.
Profesor: De ce este trista?
Student: Pentru ca nu poate avea jucaria.
Profesor: Cum te simti acum?
Student: Fericit!
Profesor: De ce?
Student: Pentru ca ma gadili!
Faza 8 : Deteminarea cuiva sa simta o anumita emotie. Alcatuiti o situatie in care o
persoana simte intr-un anumit fel. Instruiti studentul sa determine (persoana) sa
simta(emotia)(ex. fa pe cineva sa simta fericire imbratisandu-l).
Faza 9: Generalizati la situatii firesti. Puneti-l pe student sa descrie ce simte el sau ce
simte alta persoana.
Faza 10: Empatie. Demonstreaza cunoasterea raspunsului la situatie.
Exemple: cineva spune si/sau arata:
Infrigurat Speriat
Flamand Trist
Ranit Suparat
Studentul explica ce ar face sau demonstreaza un raspuns potrivit.
Referire
la pasaje
din alte
programe: Corespondenta
Etichete receptive
Etichete expresive
Gesturi (Pragmatica)
Obiective: 1. Dezvoltarea unei intelegeri a comunicarilor non-verbale des folosite
2. Marirea cunoasterii mediului inconjurator.
3. Cresterea capacitatii de a citi indiciile sociale

4. Imbunatatirea functionarii in grup si in clasa

5. Dezvoltarea unor mijloace de comunicare suplimentare
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii de perfectionare: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru trebuie
repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Studentul imita gesturi
Gest Inteles
Intinde bratul; palma in sus Ridica-te
Chiama cu degetul sau mana Vino-ncoace
Bratul intins, palma in afara Stop
Degetul aratator ridicat Asteapta un minut
Leagana bratul inainte s-napoi Misca
Da din deget Nu face asta
Da din umeri Nu stiu
Deget peste buze Liniste
Aplauda/degetele mari ridicate buna treaba
Doua degete mari ridicate Excelent!
Semnul OK OK
Bate usor burta Delicios
Cah!; limba scoasa Gust rau
Ciupeste nasul Miros rau
Barbia in maini Plictisit
Misca picioarele; uita-te la ceas Vreau sa plec
Apleaca-te inainte; da din cap Interesat
Roteste ochii Asta este ridicol
Casca obosit
Incruciseaza bratele frustrat
Freaca barbia/fruntea intre
degetul mare si celelalte degete Ganditor
Bate-te usor pe frunte
cu fata incheieturii mainii Am uitat/am incurcat lucrurile
Faza 2: Studentul face gestul la cerere. Profesorul spuneFoloseste gesturile, ca sa-mi spui.
Faza 3: Profesorul demonstreaza un gest si intreaba: Ce inseamna asta?
Faza 4: Studentul demonstreaza raspunsul in contextul potrivit.
a. Indica unde este localizat cineva sau ceva prin aratarea cu mana. Poate fi insotita cu fraze narative incluzand
Este acolo sau pe raft
b. Indica ca ceva are un gust bun prin frecarea burtii
c. Indica ca stie raspunsul sau doreste un obiect sau raspuns. De exemplu ca raspuns la intrebarea Cine vrea
inghetata? el ridica mana spunand eu vreau sau fara a da un raspuns verbal .
d. Da din cap in semn de da sau nu cand este cazul
e. Se arata plictisit punandu-si barbia in maini
f. Arata emotie. Exemplu: isi incruciseaza bratele pentru a comunica frustrare
g. Se trage inapoi si se stramba cand I se arata ceva scarbos. Exemplu: Cah, supa din viermi
Faza 5: Studentul citeste indiciul non-verbal si isi adapteaza comportamentul.
a. Studentul merge inainte sau se intoarce cand profesorul il cheama cu degetul

sau arata spre el.

b. Studentul paseste inapoi sau se misca inapoi ca raspuns la chemare pe furis
c. Citirea in mod corect a unui gest din cap in semn de da sau nu. Profesorul poate alcatui o situatie in care un
model gusta un aliment si apoi este intrebat daca I-a placut.

d. Citirea gesturilor de a arata spre ceva pentru a indica unde sunt localizate diferitele obiecte dorite, sau unde ar
trebui sa stea asezat sau in picioare studentul pe parcursul unei activitati
e. Utilizarea a doua modele (sau poze) care indica care persoana asculta (aplecandu-se inainte, uitandu-se la
persoana, poate dand din cap afirmativ) si care persoana nu este atenta ( uitandu-se in alta parte, uitandu-se la
unghii, citind o carte)
Referire la pasaje din alte programe: Atentie comuna
Emotii
Actiuni pretinse
Atribute
Obiective: 1. Extinderea limbajului
2. Creterea intelegerii conceptelor
3. Cresterea gradului de cunoastere a mediului inconjurator
Procedura: Urmati procedura instruirea discriminatorie de baza. Folositi obiecte
concrete pentru a reprezenta fiecare atribut. Selectati obiecte care sunt pe
cat posibil similare si variati numai asupra atributului predat. Fiecare
concept poate fi predat mai intai ca potrivire, apoi ca discriminare receptiva
si ca eticheta expresiva. Studentul poate invata mai bine utilizand mai intai
obiecte si dupa aceea poze. Totusi, poate ca este capabil sa invete mergand
direct la poze. In oricare dintre cazuri, conceptul trebuie generalizat folosind
o gama larga d materiale.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Crit. initiale: Incepeti cu atribute concrete si treceti la abstract. Faceti referinta la
normele de dezvoltare pentru limbajul potrivit varstei.

Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie cu doua
alegeri, de opt ori din zece cu trei sau mai multe alegeri. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Culoare
Faza 2: Marime
Faza 3: Atribute fizice. Atinge (cald) contra Atinge (rece)
a. Cald/rece
b. Ud/uscat
c. Aspru/neted
d. Tare/moale

e. Ascutit/bont
f. Usor/greu
g. Dulce/acru
h. Intuneric/lumina
i. Curat/murdar
j. Vechi/nou
k. Drept/stramb
Faza 4: Gen. Folositi poze cu fete si baieti.
a. Potrivire: pune baiat cu baieti contra pune fata cu fete
b. Receptiva : Atinge baiat contra atinge fata
Faza 5: Compozitie. Receptiva: atinge (plastic). Expresiva: Din ce este facuta
aceasta?
a. Plastic
b. Lemn
c. Hartie
d. Panza
e. Metal
f. Piele
g. Sticla
Faza 6: Temporala
a. Primul/ultimul
b. Inainte/dupa aceea
Faza 7: Spatiala. Arata-mi (aproape) contra Arata-mi (departe)
a. Sus/jos
b. In jur
c. Aproape/departe
d. In mijloc
Faza 8: Cantitativa. Rostogoleste repede mingea contra rostogoleste mingea incet
a. Repede/incet
b. Lung/scurt
c. Inalt/scund
d. Ingust/lat
e. Partial/jumatate/integral
f. Totul/ceva/nimic
g. Putini/multi
h. Usor/greu
i. Gol/plin
Faza 9: Alte antonime
a. Noapte/zi
b. Deschis/inchis
c. Tanar/batran
d. Deschis/inchis,lumina, pantofi)
Faza 10: Conectori logici.
a. Sau: Da-mi unul albastru sau unul rosu
b. Si : Da-mi unul albastru si unul rosu
c. Nu: Da-mi unul care nu este albastru
Functii
Obiective: 1. Marirea capacitatii d intelegere a vietii de zi cu zi
2. Extinderea limbajului

3. Imbunatatirea memoriei si aptitudinilor de rationament

Procedura: Articolele sunt prezentate studentului caruia I se cere explicarea functiei lor
si vice-versa.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
Initiale: Etichete Expresive.Actiuni Expresive.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie.
Aceasta trebuie repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Non-verbala(actiune in direct)
a. Aratati un obiect studentului. Intrebati-l,Ce faci cu asta? Studentul trebuie sa demonstreze printr-o actiune
adecvata.
b. Puneti mai multe obiecte pe masa. Profesorul mimeaza o actiune si intreaba, Ce folosesti pentru asta?
Studentul trebuie sa aleaga obiectul potrivit.
Faza 2: Puneti mai multe obiecte 3-D pe masa
a. (Poza SD) Aratati studentului o poza de actiune si intrebati-l: de ce ai avea nevoie pentru asta? El alege un
obiect de pe masa.)Aceasta se poate realiza si ca sarcina de potrivire intreband, Unde merge asta? permitandu-I
sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent).
b. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii, spala fata, bea sucul, etc. El alege un
obiect de pe masa.
Faza 3: Aratati-I studentului un obiect 3-D si intrebati-l pentru ce este asta?
a. (raspuns non-verbal) Studentul alege poza de actiune corecta din posibilitatile aflate pe masa.
b. (raspuns verbal) Studentul spune la ce foloseste obiectul.
Faza 4: Puneti mai multe poze 2-D de articole pe masa.
a. (Poza SD) Aratati-I studentului o poza de actiune si intrebati-l, de ce ai avea nevoie pentru asta? El alege un
obiect de pe masa. Aceasta se poate realiza si ca sarcina de potrivire intreband, Unde merge asta? permitandu-I
sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent).
b. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii, spala fata, bea sucul, etc. El alege un
obiect de pe masa.
Faza 5: Aratati-I studentului un obiect 2-D si intrebati-l pentru ce este asta?
a. Raspuns la actiune non-verbal: Studentul simuleaza actiunea care ar trebuie executata.
b. Alegere multipla non-verbala: Studentul alege poza de actiune corecta din variantele de pe masa.
c. Raspuns verbal: Studentul spune la ce se foloseste articolul.
Faza 6: Inter-verbal 1(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul ce ar folosi
pentru a-si: spala dintii, spala fata, bea sucul, etc. Studentul da un raspuns
verbal.
Faza 7: Inter-verbal 2(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul la ce foloseste o
(periuta de dinti, un sapun, o ceasca, etc.). Studentul da un raspuns verbal.
a. Scaune, masini, paturi (B:2-0)
b. Case, creioane, farfurii (B: 2-6)
c. Carti, telefoane, foarfeci (B:3-0)

Faza 8: Functiile partilor corpului uman

a. La ce iti folosesti ochii?
b. Cu ce vezi?
Faza 9: Functiile camerelor
a. Ce faci in(camera)?
b. Unde faci (actiunea)?
Referire la pasaje din alte programe: Cunostinte generale si Rationament
Categorii
Cunostinte Generale si Rationament I
Obiective: 1. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite
Varstei
2. Dezvoltarea rationamentului abstract
3. Marirea capacitatii de cunoastere a mediului inconjurator
4. Furnizarea mijloacelor pentru extinderea limbajului
5. Marirea capacitatii de raspuns la intrebari

Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. Dati-I

informatia daca nu cunoaste raspunsul.
ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU
SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI
INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. INTELEGEREA SE DEZVOLTA
PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA
CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE
PROPRII.
A. Asociatii
1. potrivire obiecte 3-D(articole care merg impreuna). Prezentati un articol si intrebati, Ce merge cu asta?.
Studentul alege un articol sau o poza din mai multe variante de pe masa.
2. Potrivire poze 2-D.
Asociatii
Creion/hartie Lopata/galeata
Soseta/pantof Lingura /vas
Perna/pat Periuta de dinti/pasta de dinti
Servet/farfurie Haina/palarie
Costum de baie/prosop Cutie pentru pranz/sandwich
Creta/tabla Foarfeca/hartie
Flori/vaza Banda/casetofon
Videocaseta/VCR Camasa/pantaloni
Manusa/mana Soseta/picior
Minge/ bata Lumanari/tort aniversar
Vopsele/pensula Bicicleta/casca
Minge de baschet/inel Matura/faras
Cana/ceasca Perie de par/uscator de par
Sapun/carpa de spalat Tren/sina
Bebelus/ sticla Creion colorat/carte de colorat
Surub/piulita Ciocan/cui
Masina de tuns iarba/iarba Aspirator/covor
B. Discriminare auditiva Sunet in direct. Puneti pe masa articole care produc
un sunet. Exemple: jucarie urlatoare, maraca, clopotel, masina de politie de

jucarie cu sirena. Prezentati un sunet si spuneti gaseste unul asemnator.

Pentru indicatie, folositi un articol care produce sunet in fata studentului. El
va imita actiunea si va scoate acelasi sunet. Micsorati indicatieul prin
producerea unui sunet cu un articol fara sa vada studentul.
1. Alegere dintre obiecte
2. Alegere dintre poze
3. Da un raspuns fara variante vizuale
C. Discriminare auditiva sunet inregistrat
1. Alegere dintre obiecte
2.Alegere dintre poze
3. Da un raspuns fara variante vizuale
D. Asociere actiune cu persoana, personaj sau animal
1. Ce spune o persoana, un personaj sau un animal? (vaca face muu)
2. Ce mananca o persoana, un personaj sau un animal?(Winnie the Pooh mananca miere)
3. Ce face o persoana, un personaj sau un animal?(Piratii vaneaza comori ingropate)
4. Cine/ce spune (sunet)?
5. Cine mananca(articol)?
6. Cine(face actiunea)?
E. Identificare locatii
1. Camerele din casa sa
a. Fotografie I.D. receptiva
b. Etichete foto expresive
c. Merge in camera/locatia numita
d. Numeste camera/locatia unde se gaseste
2. Incaperi generice (din reviste, carti, etc.)
3. Locatii in cadrul comunitatii (parc, oficiu postal, McDonalds, etc.)
F. Ocupatii/Ajutor comunitar/Personaje
1. Identificare receptiva a unei persoane
2. Cine (joaca in rolul)? arata poza
3. Etichetare expresiva a unei persoane
4. Cine (joaca in rolul)? raspuns verbal
5. Ce face o (persoana)?
6. Unde ati vedea (persoana?) arata poza
7. Unde ati vedea (persoana?)- raspuns verbal
8. Ce foloseste (persoana)? arata poza
9. Ce foloseste (persoana)?- raspuns verbal
G. Antagonisme
1. Punerea articolelor laolalta.
2. Receptiv: Profesorul pune una sau mai multe poze pe masa si intreaba, Care este opusul acesteia?
Studentul arata poza corecta.
3. Expresiv: Profesorul intreaba, Care este opusul acesteia.. Studentul raspunde. Nu se furnizeza imagini .
H. Compozitie: Din ce este facut? )lemn, hartie, sticla, metal, etc.)
1. Potrivire. Pune impreuna articole facute din acelasi material.
2. Identifica receptiv articolul care este facut din materialul respectiv.
SD: Arata lemnul
R: Arata un articol facut din lemn.
3. Numeste materialul din care este facut acel articol
SD: Arata camasa. Intreaba studentul, Din ce este facuta aceasta?
R: Panza

Cunostinte Generale si Rationament II

Obiective: 1. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite

Varstei
2. Dezvoltarea rationamentului abstract

Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. Dati-I

informatia daca nu cunoaste raspunsul.
ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU
SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI
INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. INTELEGEREA SE DEZVOLTA
PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA
CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE
PROPRII.
A. Identificare/Descriere. Pentru acest program, va trebui sa generati cinci sau mai multe exemple ca raspunsuri
la fiecare articol. Cereti studentului sa va dea un anumit numar de raspunsuri incepand cu doua, si gradual
cresteti numarul, dar nu puneti intrebari care sunt peste dezvoltarea rezonabila. Cand il indicatieati, trebuie sa o
faceti in ordine intamplatoare intrebarile pe care le puneti astfel incat raspunsurile sale sa nu devina invatate pe
de rost. Asigurati-va sa accentuati puternic variantele pe care le genereaza singur.
1. Descrie persoana sau obiect (persoana/articol nu sunt prezente)
2. Identifica persoana sau obiect cu anumite caracteristici (persoana/articol nu sunt prezente)
3. Pe ce gatesti, ce conduci, etc.?
4. Unde poti sa gasesti..(un pat, o soba, un volan, un nor, etc.)?
5. Ce vezi in(bucatarie, biblioteca, cabinet medical, etc.)?
B. Asociatii II
1. Intrebare verbala-raspuns verbal
SD: Ce merge cu pantoful?
R: Ciorapul
2. De ce merg acestea impreuna?
SD: Cum merg impreuna un pantof si un ciorap?
R: Port ciorapii in picioare
C. Rationament: Poate sa explice de ce facem anumite actiuni
1. De ce facem baie?De ce mergi la doctor?
D. A sti ce sa faci in diferite situatii? (Ce faci cand esti?
1. Somnoros, obosit, infrigurat, infometat, te-ai taiat la deget, bolnav(B:3-0)
2. Vezi ca ti s-a dezlegat siretul de la pantof, esti insetat, vrei sa pleci afara si ploua (B: 4-0)
E. Stie unde sa mearga in diferite cazuri
1. Unde mergem sa punem o scrisoare la posta?
F. Insarcinari imposibile
1. Poti sa atingi tavanul? De ce nu?
G. Neregularitati/Absurditati. Prezentati articole reale care au ceva in neregula sau folositi poze.
1. Identificare: Studentul arata obiectul care nu este in regula.
2. Explicatie: Studentul spune care este problema. Exemplu: masina are trei roti
3. Corectie: Studentul remediaza defectul sau descrie ce ar trebui facut. Exemple: il asambleaza pe Cap de Cartof
in felul potrivit.
H. Identifica articolul lipsa dintr-o poza
I. Ghicitori
J. Analogii (UN elefant este mare; un soricel este)
K. Extinderea Modelelor: ABCABCACe urmeaza?
L. Codificare. Studentului I se prezinta o legenda (ex. Inima=A, Stea=B, Cerc=C, etc.) Apoi I se da o grila care
are o parte din cod si loc pentru traducere.

Categorii
Obiective: 1. Realizarea asociatiilor de lucruri in conexiune
2. Extinderea comunicarii.
3. Dezvoltarea rationamentului abstract
Procedura: Selectati grupuri de articole in conexiune. Incepeti cu simple categorii
precum animale, mancare si imbracaminte. De obicei este folositor sa utilizati
poze ale unor articole. Pentru unii copii poate fi necesara prezentarea aceasta
cu articole 3-D.
Exemple:
Animale, mancare, imbracaminte, transport/vehicule, jucarii, incaperi, unelte,
forme, litere, numere, fructe, bauturi, obiecte pe cer, plante, obiecte in ocean,
parti ale corpului, oameni, instrumente, lucruri in dulap, lucruri in bucatarie,
lucruri in garaj, etc.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
initiale: Studentul a terminat potrivirea non-identica si potrivirea obiect-poza.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de opt ori din zece corect fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cel putin cu inca un profesor.
Faza 1: Potrivire. Studentul sorteaza articole in grupuri. Scoateti cate o poza pentru
fiecare categorie de sortat si etichetati categoria pozei. Apoi dati-I poze
suplimentare una cate una si spuneti-I sa le puna laolalta cu(animalul).
Odata ce executia sa este buna, aceasta se poate transforma intr-o insarcinare
de clasificare prin oferirea unei gramezi de poze amestecate si spunandu-I sa
le sorteze.
Faza 2: Receptiva. Scoateti doua sau mai multe poze, fiecare reprezentand o
categorie diferita. Spuneti-I da-mi (animalul).
Faza 3: Expresiva. Aratati-I o poza si intrebati, ce este aceasta?Studentul trebuie sa
raspunda numind articolul (ex.vaca). Apoi intrebati, Ce este vaca? iar el
trebuie sa numeasca categoria de animale.
Faza 4: Numire. Cereti-I sa numeasca ceva din categorie(ex.Numeste un animal).
Dupa ce numeste un articol, laudati-l si cereti-I sa numeasca alt articol (ex.
Numeste ALT animal). Daca este necesar indicatieul puneti pe masa poze
ale categoriilor diverse, inclusiv din categoria respectiva.
Faza 5: Categorii complexe. Cereti-I sa numeasca ceva care raspunde la doua sau mai
multe cerinte. Exemple: numeste un animal care traieste in ocean, Numeste
o mancare care ai dori-o la micul dejun, Numeste un vehicul care nu merge
pe strada.
Acelasi contra Diferit
Obiective: 1. Cresterea rationamentului abstract
2. Marirea atentiei si capacitatii de constientizare a detaliilor obiectelor din

mediul inconjurator.
Procedura: Prezentati articole care sunt asemanatoare pe o anumita dimensiune si un
articol suplimentar care este diferit pe acea dimensiune. Incepeti cu
caracteristici fizice evidente si progresati la atribute mai abstracte si diferente
cu detalii mai de finete.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Crit. initiale: Potrivirea este o conditie esentiala.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indem in doua
sesiuni consecutive. Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel
putin.
Faza 1: Luati un grup de obiecte identice (ex. toate de aceeasi culoare) si plasati un
obiect in grup care este diferit pe acea dimensiune. Cereti-I studentului sa
va dea obiectul diferit. Dupa ce a inteles, reduceti gradual campul pana
cand raman doua obiecte la fel si unul diferit. Apoi, la fiecare incercare
dupa care el va dat articolul diferit (vor fi doua articole identice ramase pe
tabla), spuneti-I sa vi-l dea pe acelasi. S-ar putea sa fie necesar sa-l
indicatieati sa ia ambele articole si sa vi le dea. In mod gradual incepeti sa
cereti in ordine intamplatoare articolele asemanatoare sau diferite.
Faza 2: Gaseste articolul asemanator/diferit. Puneti doua articole pe masa (ex. un
mar si un pantof). Aratati- un pantof si cereti-I sa gaseasca articolul
asemanator.diferit.
Faza 3: Expresiva. Scoateti doua articole. Intrebati studentul: Sunt la fel sau
diferite? generalizati in mediul natural inconjurator (ex. in timpul
jocurilor, treburilor marunte, Playdoh, etc.). Exemple: Adu-mi acelasi tip
de farfurie, Adu-mi o farfurie diferita, Coloreaz-o pe a ta la fel cu a
mea, fa-o pe a ta diferita.
Faza 4: Urmati procedura de mai sus si intrebati studentul de ce sunt diferite?
sau Sunt la fel? El raspunde, Pentru ca amandoua sunt pantofi (la fel)
sau pentru ca unul este pantof si acesta este mar (diferit).
Faza 5: Folositi articole care sunt la fel intr-o privinta dar diferite in alta privinta.
Studentul trebuie sa raspunda si la intrebarea prin ce sunt asemanatoare?
si la intrebarea prin ce se deosebesc? Exemple: un bloc rosu si un bloc
verde; doua animal; un creion colorat si un creion negru, etc.
Referire la pasaje din alte programe: Atribute, Categorii, Functii, Potrivire
Prepozitii
Obiecte: 1. Predati studentului relatia dintre obiecte si mediul inconjurator
3. Predati-I un bloc de constructie a limbajului
4. Furnizati-I un mijloc de a gasi sau plasa obiecte in mediul inconjurator.
5. Predati conceptul de unde

Procedura: Acesta este un program pe care copii il considera des dificil si se pot
impotrivi. Daca nu aveti succes de la inceput, poate ar trebui sa-l amanati o
vreme.Este important sa-l transformati intr-un exercitiu distractiv. Fiti
creativi in utilizarea obiectelor si metodelor de prezentare. De exemplu,
transformati-l intr-un joc zoologic si folositi o cusca in care sa puneti
animalele inauntru, afara, pe, etc. Alte exemple:
Joc de ferma cu animale si tractor
Castel cu figuri
Scena oceanica
Casa de papusi
Autobuz scolar
Selectati un articol precum o cutie, o ceasca, sau o galeata ( la care se face
referinta ca articol stationar. Articolul trebuie sa aiba cel putin doua prepozitii
care se pot utiliza impreuna cu acesta. De exemplu, in pozitia dreapta sus, o
ceasca poate fi folosita pentru in si alaturi. In pozitia rasturnata, poate fi
folosita pentru pe, sub si alaturi. Utilizati un articol care se poate deplasa cum
ar fi un bloc sau o jucarie mica pentru a o plasa in locatii diferite precum pe,
sub, etc. Articolul trebuie sa fie altul frecvent in timp ce efectuati incercarile.
Aceasta se poate realiza si prin punerea studentului sa plaseze articolul
deplasabil in raport cu un scaun sau o masa (ex. pune Elmo sub masa).
Dupa ce s-a invatat aceasta la masa, generalizati conceptele la carti cu poze,
locatii in jurul casei, si afara.
Faza 1: Potrivire poze. Folositi poze care ilustreaza diverse concepte pozitionale
(ex. un copil pe masa contra sub masa). Scoateti doua poze care arata aceeasi
persoana in locatii diferite. Dati-I studentului o poza a unei persoane diferite
intr-una dintre locatii si spuneti, pune impreuna cu (deasupra).
Faza 2: a) (OPTIONAL) Ca un prim pas, ar putea fi de ajutor sa predati
conceptul de deasupra contra pe partea laterala a obiectului. Puneti
articolul stationar In fata studentului si cereti-I sa atinga deasupra contra pe
lateral. Utilizati paradigma de instruire discriminatorie de baza.Indicatieati
folosind un gest dramatic de batere din palme pentru a-l incuraja sa se
distreaza facand activitatea aceasta.
b) Invatati-l pe student sa plaseze un obiect deplasabil deasupra contra
langa obiectul stationar. Folositi figuri interesante ca obiecte deplasabile si
folositi un obiect diferit la fiecare cateva incercari. Prepozitii suplimentare
receptive ar trebui introduse dupa ce s-au invatat cele deasupra si alaturi:
Prepozitii Receptive Nivel Incepator
Deasupra Langa
In Sub
Prepozitii Receptive- Nivel Avansat
In spate In fata
Langa Intre
Un mod de a face lucrurile mai interesante pentru el este de a utiliza un personaj
favorit. Puneti personajul sa-I ceara instructiuni pentru a ajunge la o locatie cu
referinta la un anumit obiect stationar (ex. Scuzati-ma, puteti sa-mi aratati cum
sa ajung in spatele scaunului?). Studentul poate sa faca sau sa priveasca
personajul mergand la locatie.
O alta idee este utilizarea formelor colorate. Spuneti-I studentului sa puna o
forma intr- o anumita locatie (ex. , pune-l pe Batman in Batmobile; pune-l pe
Micky sub masa).
Joc de prepozitii: Folositi un scaun sau un alt obiect care are o pozitie clara (ex.,

pe, sub, in spatele, etc.). Apoi plasati ceasti rasturnate in aceste locatii diferite si
ascundeti o gustarica sub una dintre ele. Spuneti-I studentului sa se uite
pe/sub/in spatele scaunului. Daca se duce la ceasca corecta capata gustarica care
este ascunsa acolo.
Pentru in fata si in spate, asigurati-va ca utilizati articole care au o fata si un
spate clar. Un scaun merge foarte bine; o cutie nu. Aceasta se poate realiza si cu
doua animale aliniate cap coada. Cereti-I studentului sa arate fata contra spatele
fiecaruia.
Pentru generalizare, puteti sa-l puneti sa vaneze comori cu mici gustari ascunse
in diverse locatii: deasupra, sub, etc.

Faza 3: Puneti-l pe student sa se plaseze in diverse locatii cu referinta la articole

stationare. Exemple: Du-te sub masa, aseaza-te pe scaun, Du-te in cosul de
rufe, Du-te in spatele mamei.

Faza 4: Discriminare receptiva a prepozitiilor in poze.

Faza 5: 3-D expresive. Utilizand un obiect stationar si unul deplasabil, demonstrati

prepozitiile diferite si intrebati-l pe student unde este (obiectul deplasabil?).

Faza 6: 2-D expresive. Folositi poze pentru prezentarea conceptelor. Cartile lui George
cel curios merg foarte bine pentru acest pas.

Pronume
Obiective: 1. Predarea relatiei intre el insusi si mediul inconjurator
2. Predati studentului un bloc de constructie a limbaljului
3. Promovati un limbaj care suna mai potrivit (adica, eliminand inversiunea
pronumelui)
4. Predati conceptul de cine
Procedura: Initial, studentul va fi invatat sa raspunda receptiv la pronume. Profesorul va
instrui studentul sa-si atinga partile corpului sau sau ale profesorului (ex.
Atinge-ti nasul.) Indicatieul poate consta din utilizarea numelui studentului
ca parte a instruirii si renuntand gradual la elpana cand se ajunge la folosirea
pronumelui. De exemplu, Atinge-mi nasul meu de PROFESOR sau
Atinge-ti mana ta de STUDENT. La inceputul instruirii, trebuie sa variati
partile corpului cu o frecventa foarte mica. Dupa ce s-a invatat lucrul acesta,
treceti la utilizarea expresiva a pronumelor.
Poate ajuta sa folositi obiecte inanimate, precum animale din plus sau
personaje (ex., Nasul lui Mickey Mouse contra nasul profesorului). Se pot
folosi semeni sau papusi pentru a-I preda pronumele persoana a III-a precum
a lui sau a ei.
Programele expresive si receptive pentru pronumele persoana a-ntaia si a
doua (ex., Eu, tu) nu trebuie amestecate pana cand fiecare element este
invatat independent. Aceasta pentru a reduce confuzia asupra inversiunii
pronumelui.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat Partile corpului si Extinderea limbajului I, utilizand cel

putin doua fraze. (Descrierea Extinderii limbajului I este in urmatoarea

sectiune). Pentru un student non-verbal, acesta ar fi trebuit sa invete
discriminarea receptiva a obiectului/ combinati de atribut.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Pronume receptive Posesive (arata catre.nas)
a. A lui John(al profesorului) contra al studentului
b. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului
c. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului
d. Al meu contra Al tau
e. Al lui contra Al ei persoane
f. Al lui contra Al ei poze
g. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) persoane
h. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) poze
i. Acesta/Acela/Acestea/Acelea
Pentru acest pas puteti folosi articole in afara de parti ale corpului. De exemplu puneti bomboane pe masa. Una
este bomboana mea si una este bomboana ta. Profesorul poate spune Mananca bomboana Mea. Daca
studentul executa corect, mananca bomboana.
Faza 2: Pronume receptive Obiecte
a. Eu contra Tu (arata spre mine)
b. El contra Ea (Da-I (obiectul) ei)
Faza 3: Pronume expresive. Profesorul va atinge fie partile corpului sau
imbracamintea studentului sau ale personalului si sa intrebe a cui (parte a
corpului)?
a. Posesiv Al meu contra Al tau
Profesor: Al cui nas?
Student: Al meu.
b. Posesiv- Al lui contra al Ei
Profesor: Al cui pantof?
Student: Al ei.
c. Posesiv- Al lor contra al Nostru(cu echipe)
Profesor: A cui minge?
Student: A lor.
d. Nominativ El contra Ea
Profesor: ce se intampla?
Student: El este..
e. Nominativ Eu contra Tu
Profesor: Cine are mingea/
Student: Eu.
f. Nominativ Ei contra Noi
g. Nominativ/Combinatii posesive (Tu imi atingi nasul).
h. Acesta/Acela/Aceste/Acele
Extinderea Limbajului
Obiective: 1. Facilitarea limbajului care nu este indicat de profesor inceputul vorbirii
Spontane
2. Facilitarea aptitudinilor conversationale
3. Marirea fluentei, fluiditatii si lungimii productiei verbale
4. Marirea constientizarii si participarii

Procedura: Initial, articolele vor fi 3-D si vor fi prezentate ca articole separate. Folositi
articole din Etichetarea expresiva. Profesorul prezinta un articol si solicita
studentului o descriere a ceea ce vede. Initial, profesorul poate pune o
intrebare precum Ce vezi?. Dar este preferabil sa fie invatat sa comenteze
fara a fi nevoie de intrebare. La inceput, puneti-l doar sa numeasca articolul.
Apoi programul este extins prin prezentarea a doua sau mai multe articole si
trecand si la reprezentarea 2-D. Raspunsul dorit este o descriere a ceea ce
face persoana sau a ceea ce se intampla in poza. Apoi, se vor utiliza carti sau
poze complexe cu concepte multiple. In sfarsit, se vor indica obiecte din
mediul inconjurator. Pentru a mari sistematic capacitatea studentului de a
comenta asupra scenelor complexe, puteti lua poze incepand cu articole
separate si gradual sa mariti numarul articolelor incluse in scena. Se poate
folosi video ca un mediu suplimentar pentru prezentarea unui stimul
material.
Scopul final este acela ca studentul sa faca o descriere detaliata ( adica,
descriptori multipli), cu indicatie cat mai slab din partea profesorului. Treceti
gradual de la indicatii verbale la comunicatii non-verbal ( ex, aplecanduse si miscand mana pentru a cere mai multa verbalizare). Aceasta grabeste
generalizarile in mediul natural si mareste aptitudinile de participare
interpersonale.
Criterii Initiale: Studentul a invatat articole in Faza 3 a etichetarii expresive.
Criterii De performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Ce este asta?
a. Raspuns dintr-un cuvant. Aratati studentului un articol si puneti o
intrebare.
SD: Ce este asta?
R: (numele obiectului
b. Studentul raspunde intr-o propozitie
SD: Ce este asta?
R: (numele obiectului
Faza 2: Ce vezi?
a. Un singur obiect 3-D pe masa
SD: Ce vezi?
R: Vad (un obiect)
b.Mai multe obiecte 3-D pe masa
SD: Ce vezi?
R: Vad ( obiect) si (obiect)
c. Un singur obiect 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: Ce vezi? ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta
mai tarziu daca se considera potrivit)
R: Vad (obiect).
d. Mai multe obiecte 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: Ce vezi? ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta

mai tarziu daca se considera potrivit)

R: Vad (obiect) si (obiect).
e. O singura poza 2-D pe tabla de pasla (Vad (obiect)
f. mai multe poze 2-D pe tabla de pasla (Vad (obiect) si (obiect)
g. Numeste un singur articol intr-o poza complexa precum o scena dintr-o carte de povesti (vad (obiect)
i. Numeste mai multe articole intr-o poza complexa precum o scena dintr-o carte de povesti (vad (obiect)si
(obiect)
Faza 3: Verbe (raspuns intr-un cuvant). Puteti sa-l puneti pe student sa raspunda
fara terminatia -ing daca este mai usor pentru el dar tot personalul trebuie sa
fie consecvent in raspunsul pe care-l accepta.
SD: Ce face (persoana)?
R: Doarme; mananca; Alearga; etc.
Faza 4: Combinatii verb/obiect Ce face (persoana)?
Exemple: merge pe bicicleta, loveste mingea
Faza 5: Combinatii subiect/verb
a. Substantiv ca subiect
SD: Ce face mama?
R: Mama sta in picioare
b. Pronume ca subiect
SD: Ce face el?
R: El doarme
c. Studentul furnizeaza pronume
SD: Ce s-ntampla (in poza)?
R: El doarme
Faza 6: Adjectiv/Obiect raspunsuri intr-o fraza
SD: Ce este asta?
R: Camion galben.
Faza 7: Adjectiv/Adjectiv/Obiect raspunsuri intr-o fraza
SD: Ce este asta?
R: Minge mare rosie.
Faza 8: Combinatii subiect/verb/obiect
a. Substantiv ca subiect
SD: Ce face fata?
R: Fata saruta bebelusul
b. Studentul furnizeaza substantivul
SD: Ce se intampla (in poza)?
R: Fata saruta bebelusul
c. Pronume ca subiect
SD: Ce face ea?
R: Ea da cu piciorul in minge
d. Studentul furnizeaza pronumele
SD: Ce se intampla (in poza)?

R: Ea da cu piciorul intr-o minge

Faza 9: Adjectiv/Obiect raspunsuri intr-o propozitie
a. Ce este asta? (Este un camion galben)
b. Ce vezi?(Vad o minge mare)
c. Ce ai? ( Eu am un cal maro)
d.
Faza 10: AdjectivAdjectiv/Obiect raspunsuri intr-o propozitie
a. Ce este asta? (Este un camion galben)
b. Ce vezi?(Vad o minge mare rosie)
c. Ce ai? ( Eu am un cal mare maro)
d.
Faza 11: Adjectiv/Obiect/prepozitie/Obiect
Exemplu: camion albastru pe masa
Faza 12: Combinatii Subiect/verb/obiect/descriptor
Faza 13: Generalizarea limbajului la situatii de zi-cu-zi
Referire la pasaje din alte programe: Tentatii de comunicare
Conversatie- Baza
Etichete expresive
Joc Eu spionez
Timpurile verbale
Obiective: 1. Furnizati studentului limbajul pentru a descrie evenimentele din trecut si
pentru a anticipa evenimentele care se vor intampla in viitor.
2. Mariti constientizarea acestuia a relatiei temporale dintre evenimente
Procedura: Puneti studentului intrebari despre actiuni la diverse timpuri. Folositi actiune
in direct sau poze.
Indicatii: Folositi ghidare fizica, demonstratie, indicatie verbal, indicativ sau de
pozitie. Renuntati gradual la indicatii pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii Initiale: Studentul a invatat verbele expresive.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece fara indicatie. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Timpul prezent
SD1: (persoana ) faceacum
SD2: Aratati o poza a unei actiuni. Ce se intampla?
R2: (persoana ) faceacum
SD3: Demonstrati o actiune. Ce fac eu?
R3: Tu faci..acum
SD4a: Demonstrati o actiune. Fa asta.
R4a: Imita actiunea.
SD4b: Profesorul inceteaza actiunea de indata ce studentul incepe; puneti-l sa
continue indeplinirea actiunii. Ce faci?
R4b: Eu facacum

Faza 2: Timpul trecut. Incepeti cu verbe regulate, apoi predativerbele neregulate.

SD1a: Demonstreaza o actiune. Fa asta
R1a: Imita actiunea.
SD1b: Profesorul inceteaza actiunea de-ndata ce studentul incepe; puneti-l sa
continue indeplinirea actiunii. Ce faci?
R1b: Eu facacum
SD1c: Puneti-l pe student sa inceteze actiunea. Pauza. Ce AI facut? (accentul
pe AI este un indicatie la care se renunta gradual pe masura ce studentul
invata conceptul.)
R1c : Eu am
SD2 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R2: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
SD3a: Folositi un animal de plus, o papusa sau alt personaj. Puneti personajul sa
indeplineasca o actiune. Ce face (personajul)?
R3a: (personajul) face..
SD3b: Puneti personajul sa opresca actiunea pe care o face. Pauza. Ce a facut
(personajul)?
R3b: (personajul) face..
SD4 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R4: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
SD5a: Aratati o poza a unei actiune. Ce face (persoana)?
R5a: (persoana) face..
SD5b: Intoarceti poza cu fata in jos. Pauza. Ce facea (persoana)?
R5b: (persoana) facea..
SD6 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R6: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
Faza 3 : Timpul viitor. Folositi pentru inceput forma verbala e pe punctul de...
Mai tarziu puteti preda forma va (aceasta se foloseste mai rar in limbajul
cotidian).
Pentru SD1 si SD2 folositi setul de cartonase care arata trei faze diferite ale
actiunii. De exemplu: 1) persoana privind o banana; 2) persoana cojind o banana;
3) Coaja de banana pe tabla in fata persoanei.
SD1a: Aratati spre poza unu. Ce va face (persoana)?
R1a: (persoana) va
SD1b: Aratati spre poza doi. Ce face (persoana)?
R1b: (persoana) face
SD1c: Aratati spre poza trei. Ce a facut (persoana)?
R1c: (persoana) a facut

SD2: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor. Aratati

cartonas.Poveste-mi ce se intampla in poza
R2: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect.
SD3a: Spuneti-I studentului sa indeplineasca actiunea. Intarziati-l in inceperea
actiunii. Ce ai de gand sa faci?
R3a: am de gand sa
SD3b: Lasati studentul sa indeplineasca actiunea. In timp ce indeplineste
actiunea, intrebati Ce faci?
R3b: Fac
SD3c: Faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. Ce ai facut?
R3c: Am facut
SD4: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor in timp ce
studentul indeplineste actiunea. Aceasta se realizeaza prin omiterea la
intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD3 de mai sus, astfel
incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila.
R4: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect.
SD5a: Puneti-l pe student sa-I spuna unui personaj sa indeplineasca o actiune
(Spune-I lui Pasare Mare sa sara). Intarziati indeplinirea actiunii de catre
personaj. Ce va face (personajul)?)
R5a: (personajul) va..
SD5b: Puneti personajul sa indeplineasca actiunea. In timp ce executa actiunea,
intrebati, Ce face (personajul)?
R5b: (personajul) face..
SD5c: faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. Ce a facut (personajul)?
R5c: (personajul) a facut
SD6: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor in timp ce
personajul indeplineste actiunea. Aceasta se realizeaza prin omiterea la
intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD5 de mai sus, astfel
incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila.
R6: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect.
Referire la alte programe: Recapitulare
Extinderea limbajului I

Plurale
Obiective: 1. Cresterea utilizarii corecte a gramaticii
2. Stabilirea constientizarii cantitatii
Procedura: Studentului I se vor prezenta o varietate de articole pentru a face o potrivire
corecta singular contra plural cu limbajul adecvat.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii Initiale: Finalizarea mare contra mic si mai mult contra mai putin.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatie.
Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel putin.

Faza 1: Discriminare receptiva. Prezentati doua gramezi dintr-un articol (ex.,

blocuri). O gramada are un singur bloc. Cealalta contine doua sau mai multe
blocuri. Spuneti-I studentului sa atinga bloculcontra atinga blocurile.
Aceasta trebuie realizata cu divese obiecte 3-D precum si cu poze.
Faza 2 : Etichetare expresiva. Aratati-I studentului o gramada care are unul sau mai
mult de un articol (ex., masini). Intrebati , ce este asta?. El trebuie sa
raspunda masina sau masini.
Faza 3: Verbe expresive. Aratati-I studentului poze ale unei actiuni si puneti-I o
intrebare care necesita utilizarea corecta a formei verbale. Furnizati
substantivul corect in intrebare.
Ce mananca tati la micul dejun?
Ce fac baietii?
Unde locuiesc copiii?
Faza 4: Extinderea gramaticii. Dupa ce studentul are ideea de baza singular contra
plural, invatati-l sa faca propozitii utilizand o varietate de fraze.
Ce este aceasta? Este o masina.
Ce sunt acestea? Sunt masini.
Ce vezi? Vad o masina.
Ce vezi? Vad niste masini.
Faza 5: Invatati studentul sa potriveasca forma verbala cu subiectul la singular
contra plural. Aratati-I poze de persoane care indeplinesc o actiune si
intrebati: Ce se intampla?
Baiatul inoata.
Baietii inoata.
Mami face cu mana.
Mami si tati fac cu mana.
Faza 6: Scrierea. Studentul completeaza propozitiile, folosind singular contra plural
pentru substantive si verbe.
Referiri la alte programe: Descriere
Timpurile verbale.
Nu stiu
Obiective: 1. Furnizarea unui mijloc de raspuns la intrebare cand studentul nu cunoaste
raspunsul
2. Nu stiu va deveni precursorul pentru cautarea informatiilor (ex., Ce este
asta?)
3. Reducerea ecolaliei (ecolalia se prezinta adesea cand raspunsul nu este
cunoscut)
4. Furnizarea profesorului cu o metoda de identificare deficitul de cunoastere
5. Reducerea ghicitului
Procedura: Scopul este ca studentul sa spuna Nu stiu cand este intrebat de numele sau
functia unui obiect necunoscut. Cereti-I sa identifice o varietate de obiecte pe
care le cunoaste ca si de obiecte pe care nu le cunoaste. Indemnati-l sa spuna
Nu stiu cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. In cele din urma,
ar trebui invatat sa intrebe de numele obiectului. (adica, Ce este asta?).
Faza 1: Studentului I se cere sa identifice o varietate de obiecte pe care le cunoaste ca

si obiecte pe care nu le cunoaste. Studentul ar trebui apoi indemnat sa declare

Nu stiu cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. Daca incearca sa
gaseasca un nume si acesta este incorect, spuneti nu ghici.
Cand se stabileste Nu stiu incercati la intamplare cu obiecte cunoscute. Este
important sa persistati pentru etichetarea obiectelor cunoscute ca si pentru a
spune nu stiu. Altfel el ar putea eticheta chiar si obiecte cunoscute cu
nu stiu.
a. SD: Ce este asta? R: Nu stiu.
b. SD: Cine este acesta? R: Nu stiu.
c. SD: Unde este? R: Nu stiu.
Faza 2: Studentul trebuie invatat sa intrebe pe cineva numele obiectului prin
cercetare. Aratati-I o serie de articole sau poze. Puneti-l sa eticheteze
articolele care sunt cunoscute. Pentru cele pe care nu le cunoaste, ar trebui sa
puna intrebarea potrivita:
a. Ce este asta?
b. Cine este acesta?
c. Unde este?
Faza 3: Puneti-I studentului intrebari informationale la care nu cunoaste
raspunsul. (ex., Ce vei manca la pranz?) Initial intrebarile ar trebui sa fie
relevante pentru el. In cele din urma, trebuie puse mai multe intrebari
informationale. ESTE IMPORTANT CA INFORMATIILE SA FIE
FUNCTIONALE., MOTIVANTE SI POTRIVITE VARSTEI.
Faza 4: Variati limbajul folosit. Puneti studentului o intrebare care nu are sens si
invatati-l sa raspunda Nu inteleg; ce ai spus?; poti sa repeti?sau alte fraze
des utilizate.
Referinte la alte programe: Afirmatii
Etichete expresive
Invatare observationala
Conversatie Intermediar
Obiective: 1. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.
2. Extinderea lungimii exprimarii.
3. Predarea strategiilor conversationale.
4. Marirea acceptarii de catre semeni.
Predarea studentului sa participe si sa raspunda exprimarilor verbale ale
altora.
Procedura: Scopul este ca studentul sa achizitioneze aptitudini conversationale. Initial,
el va invata sa raspunda la intrebari simple. Gradual, intrebarile vor necesita
un limbaj mai bogat si va progresa la aptitudini conversationale mai
complexe.
Intrebarile trebuie sa fie potrivite varstei si genul de intrebari pe care le-ar
pune semenii. Mai mult, raspunsurile trebuie sa fie de-asemenea potrivite
varstei. Ca raspuns la ce mai faci?, in loc de a raspunde ?Multumesc,
bine. Un raspuns mai potrivit ar fi Okay sau In regula. De aceea este
esentiala observarea semenilor studentului pentru a identifica obiectivele
conversationale.
Faza 1: Raspuns la intrebari deschise ( memorie pe de rost)
a. Cum te numesti?(B:2-0)

b. Cati ani ai?(B:3-0)

c. Pe cine iubesti?/Cine te iubeste?Cat de mult?
d. Unde mergi la scoala?
e. Cine este profesorul tau?
f. Ce copii sunt in clasa ta?
g. Unde locuiesti?(B:4-0)
h. Care este numarul tau de telefon?
i. Ce culoare are casa ta?
j. Care este numele pisicii tale?
k. Unde locuieste bunica ta?
l. Ce culoare are parul tau?
Faza 2 : Raspunzand la intrebari subiective
a. Ce-ti place sa mananci?
b. Ce-ti place sa bei?
c. Ce culoare iti place?
d. Care este programul tau preferat la TV?
e. Ce-ti place sa faci la scoala?
f. Ce-ti place sa faci dupa orele de scoala?
Faza 3: Raspunzand intrebarilor cu Da/Nu
a. Ai frati?
b. Ai surori?
c. Ai animale de casa?
d. Iti plac paznicii puternici?
e. Iti place sa joci fotbal?
f. Esti biat/fata?
g. Porti ochelari?
h. Masina lui mami este albastra/alba/etc?
i. Iti place pizza?
j. Ai bicicleta?
Faza 4: Intrebari conversationale (raspunsurile se pot schimba)
a. Unde este (persoana)?
b. Cum este vremea?
c. Ce-ai mancat la micul dejun?
d. Ce faci?
Faza 5: Raspunzand intrebarilor cu mai multe variante
a. Vrei inghetata de capsuni sau de ciocolata?
b. Catelul acela este mic sau mare?
Faza 6: Punand intrebari reciproce
a. Ce mai faci? (Bine, ce faci tu?)
b. Cum te numesti?(Studentul. Cum te numesti?)
c. Cati ani ai?(Cinci ani. Cati ani ai tu?)
d. Ce-ai mancat aseara la cina?(Spaghete si salata. Ce-ai mancat tu la cina?)
Faza 7: Afirmatie/Afirmatie
a. Port o camasa albastra. (Port o camasa rosie.)
b. Tin un creion in mana. (Tin o guma in mana)
c. Numele meu este Ron. (Numele meu este Student.)
d. Imi place sa joc baschet. (Imi place baschetul).

Faza 8: Afirmatie/Intrebare
a. Am fost la film (Ce ai vazut?)
b. Am un catel (cum il cheama?)
c. Am avut un week-end distractiv (ce ai facut?)
d. Baschetul este sportul meu preferat. (care este echipa ta preferata?)
Faza 9: Afirmatie/Negatie
a. Imi plac hamburgerii. (Nu-mi plac hamburgerii. Imi plac mai mult hotdogs.)
b. Imi place sa inot in ocean. (nu-mi place oceanul. Valurile sunt prea mari.)
Faza 10: Afirmatie/Afirmatie/Intrebare
a. Imi place inghetata. (Imi place prajitura si inghetata, iti place si tie prajitura?)
b. Urasc sa spal rufe. (Urasc sa duc gunoiul. Tu ce zici de asta?)
c. Imi place serialul Friends. (imi place Familia Simpson. Te uiti la programul acesta?)
d. Ma duc la filme. (Si eu. Ce vezi?)
e. Pentru povesti de familie, film, etc., intrebati, Iti place partea unde

Punerea intrebarilor
Obiective: 1. Marirea constientizarii studentului in ce priveste mediul inconjurator si
actiunile oamenilor
2. Furnizarea unui mijloc de obtinere a informatiilor
Procedura: Se stabileste o situatie pentru a-l determina pe student sa puna o intrebare.
Va fi o anumita recompensa pentru raspunsul la intrebari. Scopul este acela
de a-l face sa initieze intrebari ca raspuns la evenimente care se produc in
mod natural.
Indicatii: Folositi indicatii verbale sau gesturi. Gradual renuntati la indicatii pana cand
studentul actioneaza independent.
Criterii de performanta: Studentul pune o intrebare potrivita de patru ori din cinci fara indicatii.
Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: a) Ce este asta? Ce este aceea? Aranjati astfel incat sa fie etalate niste
obiecte neobisnuite la vedere clara. Initial, stabiliti o locatie precisa si la
fiecare incercare ar trebui sa treceti pe langa locatie. Indicati studentului sa
puna intrebarea potrivita. Faceti incercari repetate daca este necesar. Dupa ce
prinde incepeti sa variati locatia si sa puneti mai mult spatiu intre incercari.
b) Scoateti cateva obiecte (unele cunoscute, altele necunoscute)si intrebati
Ce vezi? Studentul numeste articolele si intreaba ce este asta? cand
ajunge la un obiect necunoscut.
Faza 2: Cine este acesta? Prezentati poze de oameni, unii cunoscuti si altii
necunoscuti. Incepeti prin a intreba Cine este acesta? dar renuntati gradual
la intrebare si transformati-o in comentariu. De exemplu, cand prezentati o
poza spuneti, O, uita-te la asta!. Daca este o persoana necunoscuta studentul
ar trebui sa spuna, Cine este?.
Faza 3: a) Unde este? Ascundeti un obiect preferat in camera. Spuneti-I studentului
Este un (obiect) in camera. Cand intreaba unde, aratati-I sau oferiti-I
indicatii verbale cum sa-l gaseasca. O alta varianta este de a spune Mami

stie si sa-l puneti sa mearga sa o intrebe ( sau alta persoana).

b) Determinati-l pe student sa faca o activitate (ex, sa picteze), dar lasati la
o parte o parte importanta (ex., o pensula). Studentul trebuie sa intrebe, Unde
este (pensula)?.
c) Puneti niste articole pe masa. Cereti-I studentului sa va aduca un
articol. Daca articolul cerut este pe masa, ar trebui sa vi-l aduca. Daca nu, ar
trebui sa intrebe, Unde este (articolul)?
Faza 4: Ce faci? Cu gesturi dramatice studentul pleaca de langa student uitandu-se
peste umar. Studentul este indemnat sa intrebe, Ce faci?.
Umfla un balon
Face un desen
Invarte o jucarie
Face un puzzle
Se pregateste sa te gadile
Faza 5: Ce este acolo? Profesorul pune ceva intr-o cutie si o zdrangane in fata
studentului momindu-l. Generalizati punand un recipient care iese in evidenta
in mediul inconjurator si indicand ca acolo inauntru este ceva.
Faza 6: Unde te duci? Profesorul se ridica si paraseste camera. Faceti asta intr-un
mod in care sa captati atentia studentului. Indemnati-l sa intrebe Unde te
duci?. Profesorul da un raspuns interesant si il invita si pe el sa vina:
La bucatarie (sa-si ia ceva de baut)
Sa ia balonase
Sa ia o gustare
Sa se dea in leagan afara, sa sara pe trambulina, etc.
Faza 7: Cine il are? Spuneti-I studentului, cineva are (obiectul)
Faza 8: Ce s-a intamplat? Profesorul se aseaza langa student si plange sau ofteaza
profund.
Mi-am rupt creionul.
Nu este nimeni cu care sa ma joc ( atunci infascati-l si incepeti joaca)
Am nevoie de ajutor ( o sarcina simpla care-I place)
Mi-e dor de tine ( imbratiseaza-ma!)
Catelusul meu a adormit ( puneti-l sa-l trezeasca)
Intrebari
Suplimentare:
Unde este cutia?
Unde-I mama?
Cat este ceasul?
Pot sa fac asta/pot sa ma joc/Pot sa incerc si eu?
Cine este aici? ( cineva bate la usa, urca treptele, etc.)
Cum ai facut asta?
Ce-ar trebui sa fac?
Cum ar trebui sa o fac?
Referire la alte programe: Nu stiu
Extinderea limbajului I

Succesiune
Obiective: 1. Cresterea familiarizarii cu ordinea evenimentelor cotidiene
2. Dezvoltarea rationamentului abstract si a aptitudinilor de rezolvare a
problemelor
3. Stabilirea intelegerii cauza si efect
4. Cresterea constientizarii sociale si a mediului inconjurator
5. Extinderea folosirii limbajului expresiv
6. Dezvoltarea aptitudinilor de povestitor
Procedura: Folositi cartonase cu poze de scene sau folositi cartonase luminoase cu
numere si litere. Incepeti cu succesiuni de trei scene. Selectati poze care
arata clar progresul activitatii. Scrieti o descriere a scenei intr-o singura
propozitie pe spatele cartonasului pentru referinta de catre toti profesorii.
Propozitia trebuie sa difere pentru fiecare cartonas si trebuie sa prinda ce este
unic in acea scena. Scopul este acela de a-l face pe student sa puna
cartonasele in ordine. Folositi pozitionare de la stanga la dreapta pe masa in
fata lui. Dupa ce cartonasele sunt in ordine, puneti-l pe student sa va spuna
povestea. Scopul este de a-l introduce in procesul de a spune o poveste
simpla folosind pozele ca indicatii.
Succesiuni amuzante si interesante vor mentine motivatia. Puteti sa va
construiti propriile cartonase luand poze dintr-o poveste sau facand
fotografii ale studentului si persoanelor familiare. Aceasta va promova
generalizare si va face aptitudinea mai functionala.
Criterii Initiale: Sortarea este o conditie esentiala.
Crit. de performanta: Studentul da un raspuns corect de patru ori din zece fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Succesiune de trei cartonase. Prezentati primul cartonas si indemnati-l pe
student sa descrie poza. Spuneti-I ca acesta este primul cartonas si aratati- i
unde sa puna cartonasul pe masa si spuneti-I sa-l puna pe masa. Prezentati al
doilea cartonas si repetati operatiunea, spunandu-I ca acesta este urmatorul
cartonas. Repetati pentru al treilea cartonas, spunand ca acesta este ultimul.
Recapitulati succesiunea de cate ori este nevoie pana cand studentul descrie
corect scena si aseaza cartonasul pe masa fara indicatii.
In acest moment, incepeti o procedura inlantuita invers. Prezentati primul
cartonas, puneti-l pe student sa descrie poza si spuneti-i sa "Puna aceasta in
ordine". Faceti-l sa puna cartonasul pe partea stanga a mesei. Prezentati
ultimele doua cartonase ramase impreuna intr-o gramada intamplatoare departe
de primul cartonas. Intrebati, Ce urmeaza dupa asta? Ghidati-l dupa caz sa
selecteze al doilea cartonas si sa-l puna jos la dreapta primului cartonas. Apoi
faceti-l sa puna jos al treilea cartonas la sfarsitul randului. In final spuneti-I,
Spune-mi povestea.
Dupa ce studentul a asezat corect al doilea si al treilea cartonas, incepeti sa-I
dati toate cele trei cartonase impreuna intr-o gramada la intamplare. Spuneti-I
pune astea in ordine. Cand cartonasele sunt puse ordonat, spuneti-I sa
povesteasca.
NOTA: Fazele 2 si 3 s-ar putea sa fie mai usor de invatat la inceput pentru unii
Studenti.
Faza 2: Ordonarea a trei cartonase cu literele alfabetului (ex., A-B-C)

Faza 3: Ordonarea a trei cartonase cu numere (ex., 1-2-3)

Faza 4: Succesiune de patru cartonase. Folositi procedura de mai sus pentru a preda
ordonarea a patru cartonase folosind inlantuirea inversa. Pasul 1 este ordonarea
cartonaselor 3 si 4, dupa ce cartonasele 1 si 2 sunt deja pe masa. Pasul 2 este
ordonarea cartonaselor 2, 3 si 4. Pasul 3 este ordonarea celor patru cartonase.
Faza 5: Ce se intampla in continuare? Dupa ce studentul s-a familiarizat cu
descrierea succesiunii, aratati spre spatiul gol de la dreapta ultimei poze si
intrebati ce se intampla in continuare? Dati indicatii verbale pentru a primi
un raspuns plauzibil.
Faza 6: Succesiune de cinci si de sase cartonase cu poze
Faza 7: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu alfabetul
Faza 8: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu numere
Referire la alte programe: Aptitudini cantitative
Cauza si Efect
Primul/Ultimul
Obiective: 1. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului.
2. Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente
3. Imbunatatirea memoriei.
Procedura: Studentul este instruit sa dea un raspuns. Apoi este chestionat asupra a ceea
ce s-a intamplat mai intai sau la sfarsit.
Indicatii: Folositi indicatii fizice, demonstrative, verbale , temporale sau gesturi.
Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.
Criterii Initiale: Studentul trebuie sa fie capabil sa aranjeze articolele in succesiuni simple si
trebuie sa fi invatat instructiuni receptive de pasi multipli ( cel putin doi).
Crit. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Puneti studentul sa aranjeze trei sau mai multe cartonase succesive pe
care le-a invatat inainte in ordine corecta.
SD1: Atinge primul
R1: Studentul atinge cartonasul care este primul in succesiune ( intotdeauna
la stanga).
SD2: Atinge ultimul
R2: Studentul atinge cartonasul care este ultimul in succesiune.
SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2
Aceasta se poate realza si cu numere si litere.
Faza 2: Aranjarea unui numar de animale ( sau alte personaje, oameni, etc.)
toate in linie in aceeasi directie.
Coada de asteptare a unui autobuz.

SD1: Cine este primul?

R1: Studentul indica persoana care este prima la rand.
SD2: Cine este ultimul?
R2: Studentul indica persoana care este ultima la rand.
SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2.
SD4: Faceti linia sa mearga in mai multe directii astfel incat studentul sa nu
depinda de locatia stanga contra locatia dreapta.
Faza 3a: Scoateti doua articole. Spuneti-Iatinge (articolul 1) primul. Dupa ce-l
atinge, spuneti-I , atinge (articolul 2) ultimul. Setul de obiecte trebuie variat
la fiecare incercare. Folosind cuvintele primul si ultimul in instructiune
este o indicatie la care se va renunta mai tarziu.
Va rugam sa luati nota ca l-ati invatat inainte pe student sa finalizeze
instructiuni de doi sau trei pasi in ordinea corecta in programul de Instructiuni
Receptive. In acel program, chiar daca ati inclus cuvintele primul si
ultimul in instructiuni, acest lucru nu va fi suficient pentru predarea
conceptului de primul contra ultimul. Motivul este deoarece ordinea primul
contra ultimul nu este niciodata la intamplare in programul de Instructiuni
Receptive. In programul Primul contra Ultimul accentul se pune pe faptul ca
studentul ISI AMINTESTE ordinea in care a facut diversele actiuni si ca
urmare primul si ultimul pot fi puse la intamplare.
SD1: Ce ai atins ultimul?
R1: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul.
Faza 3b: SD2a: : Ce ai atins ultimul?
R2a: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul.
SD2b: : Ce ai atins primul?
R2b: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul.
Faza 3c: SD3: : Ce ai atins primul?
R3: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul.

Faza 3d: Alternare intamplatoare intre primul si ultimul.

Faza 3e: Renuntati la cuvintele primul si ultimul cand ii spuneti sa atinga articolele
asezate. Dupa ce a invatat SD5 cu doua articole apoi scoateti trei articole.
Dandu-I cate o instructiune, puneti-l sa atinga fiecare dintre cele trei articole.
Faza 3f: Rotatie la intamplare a ce ai atins primul? contra ce ai atins ultimul? intrun camp de trei obiecte.
Faza 4a: Actiuni in mediul inconjurator. Spuneti-I studentului sa faca (actiunea unu).
Dupa ce executa acest lucru, spuneti-I sa faca (actiunea doi). Setul de actiuni
trebuie sa varieze la fiecare incercare. Daca este necesar cuvintele primul si
ultimul pot fi folosite in instructiune si apoi sa se renunte usor la ele.
SD1: Ce ai facut ultima data?
R1: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data.

Faza 4b: SD2a: Ce ai facut ultima data?

R2a: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data.
SD2b: Ce ai facut prima data?
R2b: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data.

Faza 4c: SD3: Ce ai facut prima data?

R3: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data.
Faza 4d: Alternare la intamplare intre prima si ultima.
Faza 4e: Dupa ce a invatat Faza 4e cu doua actiuni puneti-l sa faca trei actiuni, dand
cate o instructiune la un moment dat. Rotiti la intamplare Ce ai facut prima
data? contra ce ai facut ultima data? intr-un camp de trei actiuni.
Referire la alte programe: Succesiune
Inainte/Dupa aceea
Instructiuni Receptive
Reamintire
Timpurile verbale
Inainte/Dupa
Obiective: : 1. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului.
2.Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente
3.Imbunatatirea memoriei.
4. Stabilirea capacitatii de a indeplini instructiuni complexe
Indicatii: Folositi indicatii fizice, demonstrative, verbale , temporale sau gesturi.
Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.
Criterii Initiale: Studentul trebuie sa fi invatat Primul/Ultimul si Succesiune. Majoritatea
copiilor care sunt pregatiti pentru acest program au inceput folosind
timpurile verbale corect.
Crit. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Identificati care articol este inainte sau dupa un punct specific dintr-o
serie.
a) Numere. Spuneti-I studentului sa puna mai multe numere in ordine
(ex., 1-5). El trebuie sa le alinieze intr-un sir pe masa de la cel mai mic la cel mai mare. Spuneti-I sa arate un
numar de referinta (ex., 3). Marcati acel numar. Apoi cereti-I sa va spuna care numar vine inainte sau dupa
numarul de referinta (ex., Ce vine inainte de 3?)
b) Literele alfabetului. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a) dar folositi literele alfabetului.
c) Zilele saptamanii. Folositi o banda care are listate zilele saptamanii in ordine. Folositi aceeasi procedura ca la
punctul 1 a).
d) Succesiune de poze. Spuneti-I studentului sa alinieze scene intr-un rand pe masa. Puneti-I intrebari despre ce
s-a intamplat inainte sau dupa un anumit eveniment din succesiune (ex., I: Ce a facut baiatul inainte de a manca
banana? R: A cojit-o: I: Ce a facut dupa ce a mancat-o? R: A aruncat-o).
Faza 2: Studentul da o serie de raspunsuri si raspunde la intrebari despre ce a
facut inainte sau dupa unul dintre aceste raspunsuri. Profesorul ar trebui
sa-l faca sa dea cel putin trei raspunsuri. Articolul de referinta ar trebui sa fie
ceva diferit de primul sau ultimul pas. Daca este un lant de trei pasi, intrebati
despre raspunsul de dinainte sau de dupa pasul din mijloc. Exemplu:
P: Inchide usa
S: Inchide usa.

P: Bate din palme

S: Bate din palme.
P: Da cu piciorul in minge.
S: Da cu piciorul in minge.
P: Ce ai facut inainte sa bati din palme?
S: Am inchis usa
P: Ce ai facut dupa ce-ai batut din palme?
S: Am dat cu piciorul in minge
Faza 3: Studentul indeplineste instructiunile care include cuvantul inainte sau
Dupa
Referiri la alte programe: Reamintire
Primul/Ultimul
Succesiune
Povesti
Obiective: 1. Introduceti studentul in lumea cartilor care sunt o sursa importanta de
invatare viitoare.
2. Extindeti experienta
3. Furnizati stimul material pentru dezvoltarea limbajului
4. Stabiliti intaritori suplimentari
5. Stabiliti activitati suplimentare in timpul liber

Procedura: Puneti-l pe student sa asculte povestile pe care I le cititi. Folositi carti(ex.,

gandaci,dinozauri, Strada Sesame, etc.) care I-ar place si care sunt
interesante ca poveste si au poze bune. La inceput , incercati sa folositi care
au indoituri ale supracopertii, sau butoane de apasare care scot sunete.
Monitorizati atent comportamentul studentului pentru a fi siguri ca asculta
povestea. Mentineti-l implicat in activitate prin indicarea lucrurilor din
poze, raspunzand la intrebari si intorcand paginile. Nu-l lasati sa intoarca
pagina inainte de momentul necesar. Incercati sa-I puneti o intrebare la
fiecare pagina sau dupa fiecare doua sau patru propozitii. Incorporati
concepte care merg in alte programe (ex., numirea obiectelor, culorilor,
prepozitiilor, cauza si efect, emotiilot, functiilor).
Faza 1: Mariti timpul pe care studentul il petrece ascultand o poveste.
Utilizati intaritori din plin pentru a mentine un nivel ridicat de interes.
Faza 2: Faceti-l sa identifice receptiv concepte predate in alte programe.
Faza 3: Faceti-l sa eticheteze expresiv concepte predate in alte programe.
Faza 4: Ghiceste ce se intampla in continuare.
Faza 5: Explica de ce s-a intamplat acel lucru.
Faza 6: Incurajeaza folosirea cartilor ca activitate independenta.
Faza 7: Puneti-l pe student sa faca un rezumat al unei povesti pe care a citito sau pe care I-ati citit-o. Includeti listarea personajelor, povestirea
principalelor evenimente, modul cum s-a trerminat, si cum I-a placut.

Faza 8: Puneti-l pe student sa inventeze o poveste, sa deseneze ilustratiile si

sa creeze o carte. Aceasta se poate realiza la modul cate o pagina la un
moment dat pe parcursul a mai multe zile.
Faza 9: Crearea povestii. Profesorul si studentul adauga pe rand cate o
propozitie la poveste care incep cu A fost odata ca niciodata..
Indemnati-l cu propozitii partiale dupa caz(ex., Era un baiat care se
numea..; El locuia; Intr-o zi.)
Faza 10: Spunand o poveste completa. Puneti-l pe student sa inventeze o
poveste completa. La inceput, indemnati-l sa includa trei componente,
inceputul, partea din mijloc si sfarsitul. Gradual mariti complexitatea
povestilor. Pentru a-l obisnui cu acest proces, puteti incepe prin
repovestirea unor povesti familiare pe care le-a auzit de multe ori.
Cauza si Efect
Obiective: 1. Invatarea relatiilor temporale.
2.Invatarea succesiunii evenimentelor.
3. Prevederea celor ce se intampla dupa evenimente.
4. Identificarea consecintelor comportamentelor
5. Invatarea deductiilor din evenimentele intamplate
6. Dezvoltarea rationamentului abstract.
7. Invata ce sa faca in diverse situatii (adica, aptitudini de rezolvare a
problemelor)
Procedura: Initial, studentul va observa evenimentele intamplandu-se si I se va cere
sa identifice cauza si efectul. Mai tarziu I se vor arata o serie de
evenimente din poze. Sudentul va fi invatat sa identifice ordinea
evenimentelor. In cele din urma el va face deductii privitoare la
evenimente.
Faza 1: Demonstrati sau jucati pe roluri o actiune cu un rezultat evident.
Cereti-I studentului sa explice de ce actiunea a avut acest rezultat.
SIMPLU Cauza Efect
Inchide lumina camera este in intuneric
Ia jucaria persoana plange
Obiectul este lasat sa cada obiectul este pe podea
Gadila persoana persoana rade
mi-e foame mananca
mi-e sete bea
(casca) Sunt obosit doarme
se raneste plange
da ceva persoana fericita/zambeste
julitura la genunchi sangereaza
prosop in apa acum prosopul ud
lasa sa cada un ou oul spart
bea paharul gol
mananca nu mai este mancare
se duce sa inoate este ud tot
face dus parul ud
invarte jucaria se misca
da drumul la radio se aude muzica
da drumul la video merge video-ul

mancare la microunde FIERBINTE!FIERBINTE!

trage apa pa cah/servetel
joaca in noroi maini murdare
spalat cu sapun maini curate
accident BM pantaloni murdari
taiat cu cutitul fructul taiat in doua
ciocane la usa cainii latra
suna telefonul adult raspunde la telefon
AVANSAT Cauza Efect
Profereaza insulte persoana plange
Copilul isi loveste colegul de clasa pedepsit pe scaun
Copil bolnav (ex., vomita) se duce la cabinetul asistentei
Inghetata lasata afara se topeste
Sinele trenuletului se desfac deraieaza
Fermoar la pantaloni desfacut copii rad
Curata farfuria capata desert
Nu o asculta pe mami mami suparata/il cearta
Arunca mingea in casa lampa sparta
Generalizati aceste concepte la viata cotidiana cum se-ntampla.
Exemple:
Profesor: De ce s-au topit creioanele tale colorate?
Student: Pentru ca le-am lasat la soare.
Profesor: De ce a topit soarele creioanele colorate?
Student: Pentru ca soarele este fierbinte.
Faza 2: Aratati-I studentului o succesiune de cartonase in ordine, lasand la o
parte un cartonas si puneti-l sa descrie evenimentul care lipseste.
Faza 3: Aratati- studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-a
intamplat inainte de secventa.
Faza 4: Aratati- studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-ar
putea intampla dupa ultima poza.
Faza 5: Aratati-I studentului o poza si puneti o intrebare care necesita o
deductie( ex., De ce plane fata?; De ce mananca baiatul?; de ce
doamna isi face bagajul?;etc.)
Faza 6: Puneti intrebari descrise ca mai sus in timp ce cititi povesti. Gradual
renuntati la poza ca indiciu vizual.
Faza 7: Interverbala. Puneti Intrebari de ce care se refera la cunostiinte generale
si informatii pe care le-a invatat studentul. (ex., de ce mananci?; De ce
au pasarile aripi?)
Referire la alte programe: Succesiune
Ce lipseste?

Intelegere I

Obiective: : 1. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu ce

2. Marirea atentiei la informatiile vizuale
3.Imbunatatirea intelegerii informatiilor primite prin ascultare sau citire.
Procedura: Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea informatiilor pe
care abia le-a primit (cititsau auzit), sau la care poate sa raspunda uitanduse in jur in mediu sau intr-o poza.
Indicatii: Folositi indicatii fizice, demonstrative, verbale , temporale sau gesturi.
Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.
Crit. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Ce?
Faza 2: Ce culoare?
Faza 3: Ce? contra Ce culoare?
Faza 4: Cine?
Faza 5: Cine? contra Ce?
Faza 6: (Ce) face?
Faza 7: Cine? contra Ce? contra (Ce) face?
Faza 8: Unde?
Faza 9: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde?
Faza 10: Care?
Faza 11: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
Faza 12: Cum?
Faza 13: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
contra Cum?
Intelegere II
Obiective: : 1. Da posibilitatea studentului sa raspunda la intrebari obisnuite privitoare
la informatiile pe care le-a asimilat
2. Marirea atentiei la informatiile vizuale si auditive
3. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu ce
Procedura: Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea cunostiintelor
generale si informatiilor pe care le-a asimilat anterior.
Indicatii: Folositi indicatii fizice, demonstrative, verbale , temporale sau gesturi.
Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.
Crit. de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Cine?
Faza 2: Cine ? contra (Ce) face?
Faza 3: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare?
Faza 4: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde?
Faza 5: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand?
Faza 6: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand? contra Care?
Faza 7: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra

Unde? contra Cand? contra Care? Contra De ce?

Faza 8: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand? contra Care? contra De ce? contra Cum?

Interactiunea cu anturajul
Obiective: 1. Stabilirea si cresterea reactiilor fata de initierea comunicarii, jocului si a activitatilor cooperative cu
anturajul
2. Stabilirea si cresterea intierii in aceste activitati cu anturajul
3. Facilitarea limbajului limbajul copiilor este adesea invatat ca rezultat al observarii si al implicarii in
activitati impreuna cu anturajul
4. Cresterea abilitatilor de observare
5. Foloseste ca o comparare standard pentru abilitatile sociale, de limbaj si de joaca ale Studentului
Procedura: Acestea sunt activitati potrivite pentru invatarea si promovarea interactiunii cu ajturajul
In pregatirea acestor sesiuni impreuna cu anturajul, ar trebui identificate si predate abilitatile potrivite in sesiuni
de incercare discrete de unu-la unu. Selectia abilitatilor de joaca ar trebui sa se bazeze pe pe abilitatile de joaca
care faciliteaza integrarea sociala, ca sip e jocul pe care Studentul il agreeaza mai mult. Joaca trebuie sa fie
potrivita cu varsta.
Cand Studentul a invatat cateva abilitati de joaca, incepeti interactiunea cu anturajul prin sesiuni scurte. De
exemplu, stabiliti ca membrii anturajului sa il viziteze pentru 30 de minute. Primele doua / cateva sesiuni ar
trebui sa aiba ca scop transformarea experientei intr-o activitate foarte incurajatoare atat pentru Student, cat si
pentru anturaj. Acest lucru ar putea insemna invatare / predare informala pana cand ambii copii sunt concentrati
asupra intaritorilor (de exemplu, coacerea fursecurilor cu fulgi de ciocolata, facerea Kool-Aid, jocul cu o jucarie
mare, inotul in piscine, etc). In particular, membrul anturajului trebuie sa plece lasand impresia ca asteapta cu
nerabdare urmatoarea vizita.
A doua faza consta in implementarea a nu mai mult de trei incercari cu o durata de cate trei minute fiecare.
Totusi, membrul anturajului nu ar trebui sa fie capabil sa isi dea seama ca se face terapie. Rolul adultului ar
trebui sa fie cat mai informal cu putinta. Nu structurati in mod evident activitatile, dar format0va in minte un
scenariu pe care sa va putei baza daca lucrurile se blocheaza sau merg intr-o directie gresita. Scenariul este de
fapt un ghid pe care terapeutul sa il foloseasca daca indiciul este necesara. Selectati activitatile care sunt agreate
si sunt interactive pentru amandoi. In timpul fiecariei incercari, intreprindeti cate o activitate diferita. Fiecare
activitate ar trebui sa fie una cu care Studentul este deja familiarizat dintr-o pregatire anterioara. Pentru fiecare
activitate, ar trebui sa dezvoltati scopuri specifice pentru comportamentele care vreti sa apara. De exemplu,
limbajul pe care il folositi, contactul vizual, alternarea in intreprinderea activitarilor, locul in care se afla, ceea ce
este de facut. In mod normal, personaul auxiliary ar trebui sa inteleaga conversatia potrivita varstei,
comportamentul si interactiunile pentru a facilita interactiunile potrivite cu varsta. Uneori personalul vede jocul
cu ochiul adultului si prin urmare creeaza comportamentul de joc adult.
Asigurati-va sa motivate incrajati pentru comportare cooperanta. Daca este nevoie, incurajati anturajul sa puna
intrebari si sa ii dea instructiuni Studentului. Asigurati-va ca Studentul ii raspunde. Nu ii lasati pe membrii
anturajului sa faca ceeace trebuie sa faca Studentul. Daca Studentul ia o jucarie de la unul din ceilalti copii,
obligati-l sa i-o dea inapoi. Daca unul din membrii anturajului ii pune o intrebare adultului, puneti-l sa il intrebe
ceva si pe Student. Adultul nu ar trebui sa devina centrul atentiei interactiunii cu membrul antirajului.
Intre incerarile informale, lasati copiii sa faca ce vor ei, inclusiv sa se joace separat. Fiti felxibili cu incadrarea in
timp. E posibil sa o puteti adapta foarte repede. Comportamentul spontan ar trebui sa aiba intaietate in fata celui
programat in scenariu. Nu intrerupeti niciodata o intamplare pozitiva care apare. Nu va grabilti sa dati
instructiuni sau indicii, pentru a lasa sa apara oportunitati ample astfel incat comportamentele spontane sa aiba
loc.
Cresteti gradual durata incercarilor si intreaga durata a sesiunii de joaca.
Factori in selectarea membrilor anturajului: Sunt de o importanta critica acei copii care poseda bune aptitudini
sociale, de joaca si de comunicare. In plus, un membru al anturajului ar trebui sa fie cineva insistent si chiar usor

autoritar, dar care sa primeasca bine instructiunile de la un adult. La inceput, acest lucru ar putea functiona mai
bine cu un membrul al anturajului care este mai in varsta decat Studentul.

Indicii: Folositi ghidarea fizica, demonstratea, indiciul verbal sau prin gesturi. Eliminati gradual indiciile pana
cand Studentul se descurca independent.
Criteriul de participare : Comportamentele disruptive ar trebui sa fie minime, astfel incat sa se evite instrainarea /
alienarea anturajului.
Criteriul eficienta: Studentul performeaza si ramane concentrate asupra activitatilor 80
la suta din timp si raspunde la 80 la suta din oportunitatile de intractiune.
Exemple:
Foarte structurate In spatii inchise
Jocul cu masinuta de jucarie prin miscarea inainte-inapoi
Jocuri la masa
Joaca de-a prinselea
Construirea cooperanta a unui obiect
Realizarea unui puzzle impreuna
Masini din cutii de chibrituri / garnitura de tren / jocuri Hot wheels / set de masini de curse
Sarcini de cooperare: Etichetarea; Extinderea limbajuluiI;
Descrierea; Cererea; Alternarea in activitate; Asistarea reciproca)
Prepararea mancarii
Construirea unui obiect
Activitati creative
Construirea unui obiect cu Playdoh (fiecare persoana realizeaza o parte prin care sa contribuie la realizarea
obiectului final).
Lucrati pe mai multe proiecte in paralel si aratati-va unul altuia produsul final (de exemplu, arta). Studentul
trebuie sa ceara lucruri si sa raspunda la cerintele membrilor anturajului (de exemplu, creioane).

In aer liber
Se da pe balansoar
Se da cu randul pe tobogan / Asteapta sa ii vina randul pentru a se da pe tobogan
Arunca o minge pe tobogan unei alte personae
Isi asteapta randul in jocul cu trenuletul
Joaca la groapa cu nisip
Pe baza de limbaj
Lasati-l pe unul din membrii anturajului sa fie profesorul in programul de predare / invatare (de exemplu
Imitarea Nonverbala)
Lasati-l pe Student sa fie profesorul anturajului (de exemplu Imitarea Nonverbala)
Programe de limbaj: afirmatie-afirmatie; intrebari reciproce
Conversatie
Se spun povesti
Jocuri de miscare
Urmeaza-l pe lider / pe cel din fata ta / pe primul
Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti copii
Jocul de-a v-ati ascunselea
Scaunele musicale; dansul cu oprire brusca
Jocul de-a prinselea

Vanarea insectelor
Hotii si vardistii; Cowboy si indieni; etc.
Joaca imaginara cu recuzita
Intrepretarea unor scenarii: Trenuletul Thomas, Alladin
Construirea unui fort sau a unui cort
Joaca cu seturi de jucarii: Lego; castele; casa cu papusi
Joaca de-a Doctorul
Imbracarea
Impingerea unor cuburi pentru a se preface ca conduce o masina
Magazin inchipuit; excursie pentru cumparaturi; vanzator ambulant de inghetata; etc.
Conversatia Avansata
Obiective: 1. Crearea unei baze si a unei structuri pentru conversatii
2. Sa devina mai atent la anturaj
3. Crearea unei modalitati pentru interactiunea sociala, stabilirea si dezvoltarea unor prietenii
4. Sa se inteleaga cu ceilalti colegi de la scoala, de la munca si din cadrul activitatilor recreative
5. Aflarea de informatii despre interesele membrilor anturajului
6. Extinderea orizontului Studentului pentru a include aprecierea unei raze mai mari de experiente

Procedura: Initial, programul implica dotarea Studentului cu abilitati conversationale invatate pe de rost. In cele
din urma, aceste conversatii vor deveni mai naturale.
Identificati chestiunile care ar putea sa il intereseze. Poate, mai important decat asta, este sa identificati
subiectele care ii poate facilita interesul anturajului in a se implica intr-o conversatie cu Studentul.
Exemple de subiecte
1. Jucarii
2. Interese
3. Scoala
4. Ce s-a intamplat in sfarsitul de saptamana care a trecut
5. Ce urmeaza sa se intample in sfarsitul de saptamana
6. Descrierea evenimentelor care au loc acum
7. Evenimente prezente semnificative
8. Emisiuni TV
9. Personaje preferate
10. Filme / Clipuri musicale
11. Muzica
12. Jocuri pe computer
13. Sporturi
14. Activitati extra curiculare
15. Vacante
16. Evenimente curente
17. Locuri de vizitat
18. Cumpararea de haine
19. Celebritati
20. Prieteni
21. Sexul opus

SUBIECTELE SE BAZEAZA PE VARSTA, NIVEL DE DEZVOLTARE, LIMBAJ SI INTERESE

Faza 1: Spune vs Intreaba. Se urmareaste procedura de baza de pregatire pentru discriminare. Invatat-l pe
Student sa raspunda corect la cele doua instructiuni. Exemplu: Spune-i mamei despre pranz vs. Intreab-o pe
mama de pranz.
Faza 2: Abilitatile de conversatie nonverbala potrivite (de exemplu, proximitatea, contactul visual, zambetul,
aprobarea prin miscarea capului, etc). Implicati-va impreuna cu Studentul in conversatii si motivate-l sa arate
comportamentul nonverbal potrivit si manierele conversationale potrivite. Incurajati-l in functie de necesitati.
Faza 3: Manierele conversationale (de exemplu, ascultarea, asteptarea pentru interventie, cum sa stabileasca un
subiect de discutie, cum sa faca o tranzitie, etc). Implicati-va impreuna cu Studentul in conversatii si motivate-l
sa arate manierele conversationale potrivite. Incurajati-l in functie de necesitati.
Faza 4: Subiectele de conversatie. Generati o lista de subiecte pe care ar fi potrivit ca Studentul sa le includa in
conversatia cu anturajul si cu adultii familiari. Pentru fiecare subiect, puneti-l sa listeze o serie de itemi pe care ar
putea sa ii mentioneze intr-o conversatie despre acel subiect.
Faza 5: Invatat-l pe Student sa raspunda unor intrebari usoare despre subiectul selectat (de exemplu, Ce, unde,
cand, etc)
Faza 6: Invatati-l pe Student sa gaseasca replici fata de subiectul selectat. Vezi Faza 7 a Conversatie
Intermediar.
Faza 7: Invatati-l pe Student sa puna intrebari. Incepeti aceasta faza cand este gata sa deosebeasca intre toate
intrebarile Ce, unde, cand, etc. Pentru a incuraja acest lucru, spuneti-i sa ii puna unui membru al anturajului o
intrebare si apoi sa arate un card indicator cu una din intrebarile Ce, unde, cand, etc scrise pe el (de exemplu,
CE). De exemplu, Studentul poate incepe cu Ce ai facut aseara?. Cand primeste raspunsul, incurajati-l
pentru o intrebare succesiva (de exemplu, CINE). Ar trebui sa intrebe ceva de genul Cu cine ai fost?
Faza 8. Invatati-l sa interjectioneze informatia asa cum trebuie. Stii ce am facut astazi?, Ghici ce.
Faza 9. Invatati-l cum sa identifice interesele altei personae. Incepeti prin a-l pune sa investigheze diferite
persoane sis a faca o lista a lucrurilor pe care le gasesc interesante vs. plictisitoare. Apoi, prezentati-i diferite
subiecte pe care o anumita persoana le-ar gasi interesante sau neinteresante.
Faza 10: Invatati-l sa intieze o conversatie cu cineva spunandu-i ceva interesant. Studentul ar trebui sa inceapa
cu o afirmatie cum ar fi Ghici ce sau Hei, Joe sau Vrei sa stii?. Subiectele pot include lucruri cum
ar fi un eveniment curent sau ceva ce a facut recent.
Faza 11: Invatati-l sa is idea seama cand anturajul nu este interesat de conversatie. Folositi exemple prin
interpretarea pe roluri si prin casete video pentru a-l face sa isi exerseze abilitatile. Apoi pregatiti exemple reale.
Motivati-l sa inteleaga corect semnalele care vin de la o lata persoana. De exemplu, zambetul si contactul vizual
indica interesul. Privirea in alta parte, agitatia fizica, sau verificarea orei indica dezinteresul.
Faza 12: Invatati-l sa isi aminteasca conversatiile anterioare in timpul conversatiei curente. Acest lucru
presupune purtarea unei conversatii despre un subiect memorabil si apoi testarea Studentului la o anumita
perioada de timp pentru a vedea daca isi poate aminti de acea conversatie. Initial, timpul dintre performanta si
amintire va trebui sa fie scurt. Pentru a-l ajuta sa isi aminteasca, puteti folosi indicatori cum ar fi referirea la
locatia unde conversatia a avut loc.
Lista de verificare a conversatiei
NOTATI DE LA 1 LA 5 (5 ESTE VALOAREA CEA MAI MARE)
_ Distanta potrivita (nu prea aproape, nu prea departe)
_ Pastreaza un contact vizual corespunzator
_ Nu se produc atingeri nepotrivite
_ Devine constient de afirmatiile celeilalte persoane (aproba prin miscarea capului, zambeste, etc)
_ Nu intrerupe si nu inchide conversatia
_ Asculta ceea ce spune celalta persoana
_ Ramane concentrat pe subiect
_ Nu schimba in mod brusc subiectul; nu sare de la un subiect la altul
_ Aduce cu abilitate in discutie un nou subiect

_ Lasa in urma subiectul vechi cand s-a schimbat subiectul in timpul conversatiei
_ Este concentrat asupra a ceeace ce spune cealalta persoana
_ Nu face comentarii nepoliticoase fata de infatisarea sau comportamentul altor persoane
_ Ii permite celeilalte persoane sa vorbeasca atunci cand ii vine randul
_ Nu vorbeste peste cealalta persoana
_ Inchide cu abilitate conversatia
_ Foloseste volumul potrivit al vocii
Constiinta sociala
A. Invatarea din incurajarea pe baza de modele
1. verbala
2. vizuala
B. Felicitarile
1. raspunde
2. initiaza
C. Impartirea si cooperarea
1. asteapta sa ii vina randul
2. pierde cu demnitate
D. Identificarea fiecarei persoane din grup
1. tine un anume obiect
2. are un anumit atribut (culoarea parului, pullover albastru, etc)
3. performeaza o anumita actiune
4. spune o anumita fraza
5. alte informatii (de exemplu ii place, ii displace)
E. Participa in inputul verbal in cadrul grupului
1. Ramane in locul desemnat in timpul activitatilor in grup
2. Face o actiune la unison cu grupul
3. Canta la unison cu grupul
4. Se uita spre cel care vorbeste
5. Raspunde la intrebarile grupului
6. Urmeaza instructiunile grupului
7. Cineva spune Vad X, Y, Z. Profesorul intreaba Ce vede [persoana]?
8. Cineva povesteste despre lucrurile pe care le-a facut; apoi profesorul intreaba Ce a facut [persoana]? sau
Cine [face actiunea]?
9. Cineva spune Imi place X, Y, Z. Apoi profesorul intreaba Ce ii place [persoanei] sa faca?
F. Oferirea de informatii grupului / jocurilor in cerc
1. Spune-mi ceva despre tine: Am ochii albastri.
2. Descrie alta persoana
3. Afirmatie / afirmatie
4. Numeste un obiect care apartine unei categorii
G. Cautarea informatiilor
1. Pentru a facilita abilitatea Studentului de a pune intrebariu membrilor grupului, intrebati-l ceva ce nu stie
despre o alta persoana. Incurajati-l sa spuna Nu stiu, apoi indemnati-l sa o intrebe pe acea persoana. Eliminati
indiciile.
2. Cand pune o intrebare in mod coerent, schimbati instructiunea in Pune [persoanei] o intrebare. In acest
moment, trebuie sa elaboreze singur intrebarea.
Invatarea observationala
Obiective: 1. Studentul invata sa fie atent fara instructiuni directe
2. Acumularea de concepte sau de informatii prin ascultarea si observarea celorlalti
3. Invatarea printr-o metoda de instruire mult mai naturala, facilitand prin urmare includerea in medii
educationale mai naturale
4. Dezvoltarea de abilitati sociale
5. Isi dezvolta constientizarea si aptitudinile de participare

6. Isi dezvolta tinerea de minte

7. Invata sa isi astepte randul
8. Isi dezvolta compotamentul social potrivit varstei (de exemplu, devine constient de stilul de aranjare a parului,
imbracaminte, cutii pentru pranz, interese, etc).
Procedura: Formatul implica chestionarea unui complice (in mod ideal, un membru al anturajului, dar mai bine,
initial, un adult). Apoi, intrebati-l pe Student acelasi lucru si oferti-i un intaritor pentru raspunsul corect. Incercati
sa intarizati in a-i pune intrebarea, pentru a facilita atentia. Pentru a creste dificultatea, puneti intrebari cu
raspunsuri diferite catre doua sau mai multe persoane, inainte de a-l lasa pe Student sa raspunda. Apoi, el va
trebui sa aleaga dintr-o cantitate mai mare de informatii raspunsul corect la intrebare.
Gradual, instructiunile si intrebarile ar trebui sa devina mai complexe.
FITI ATENTI SA NU DEPASEASCA LIMITA DE OFERIRE A SEMNALELOR PENTRU A FI ATENT. AR
TREBUI SA ELIMINATI ORICE INDICATORI PENTRU OBTINEREA ATENTIEI CAT MAI REPEDE CU
PUTINTA.
Indicii: Folositi oferirea de modele ca principalul tip de indiciu. Daca este nevoie de un stimul mai puternic,
folositi un indiciu verbal direct sau ghidare fizica. Gradual, reduceti indiciile la o atingere usoara sau la un gest
superficial.
Faza 1: Primeste informatii despre comportamentul dorit de la model. Cand este nevoie sa se incurajeze un
raspuns motric (de exemplu, instructiuni receptive), faceti ca Studentul sa vada o a treia persoana (adica
altcineva decat profesorul) facand modelul de actiune. De exemplu, profesorul ii spune Studentului Atinge-ti
nasul. Studentul ofera un raspuns incorrect. Profesorul reactioneaza fata de Student si se intoarce imediat catre
Suzy (care stie cum sa faca aceasta actiune corect) si ii cere sa isi atinga nasul. La inceput, ar putea fi nevoie ca
Studentul sa fie direct atentionat sa o urmareasca pe Suzy, dar scopul este ca el sa invete ca trebuie sa se uite la
Suzy fara sa i se spuna. Prin faptul ca altcineva decat profesorul demonstreaza raspunsul corect, Studentl invata
importanta observarii a ceeace fac alti oameni.
a. Intermediar: Studentului i se da o ocazie imediata sa ofere raspunsul corect.
Exemplu:
Profesorul (catre Johnny): Atinge-ti nasul
Johnny: Raspuns incorect
Profesorul: Nu, nu
Profesorul (catre Suzy): Suzy, atinge-ti nasul
Suzy: Raspunde corect
Profesorul (catre Suzy): Foarte bine
Profesorul (catre Johnny): Atinge-ti nasul
b. Intarziat: Studentului i se dau informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea
ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el.
Exemplu:
Profesorul (catre Johnny): Atinge-ti nasul
Johnny: Raspuns incorect
Profesorul: Nu, nu
Profesorul (catre Suzy): Suzy, atinge-ti nasul
Suzy: Raspunde corect
Profesorul (catre Suzy): Foarte bine
Profesorul (catre Mary): Mary, tropaie cu picioarele
Suzy: Raspunde corect
Profesorul (catre Mary): Foarte bine
Profesorul (catre Johnny): Atinge-ti nasul
Faza 2: Primeste informatiile verbale de la model. (de exemplu, etichetari expresive)
a. Imediata: Studentului i se ofera o oportunitate imediata de a da raspunsul corect
b. Intarziata: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea
ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el.
Faza 3: Imitatia nonverbala in grup. Studentul ofera raspunsuri de imitatie nonverbala in cadrul unui grup.
Faza 4: Fa asta. Profesorul ii indica o alta persoana si il indeamna pe Student sa o imite.

Faza 5: Jocul cu obiectele ascunse. Studentul observa cum un obiect este ascuns intr-o cutie. Apoi acea cutie este
mutata dintr-un loc in altul. Studentului i se cere sa gaseasca obiectul.
Faza 6: Raspunsul verbal in grup. Studentul da un raspuns verbal (de exemplu canta) la unison cu un grup.
Faza 7: Eu fac asta / Nu eu. Intr-un joc in cerc, puneti intrebari care sa ii ceara Studentului Eu fac asta vs. Nu
eu fac asta impreuna cu anturajul. Incurajati-l sa ofere raspunsurile potrivite: Eu fac asta! Nu eu! In nici un caz!
Cah!
a. Cine vrea
Cine vrea sa fie gadilat?
Cine vrea o lamaie?
Cine vrea o imbratisare?
Cine vrea o ciupitura?
Cine vrea o castana?
Cine vrea o gustare?
Cine vrea o ceapa?
b. Cine are [obiectul]?
Faza 8: In cadrul unui grup (adica 2 sau mai multi) puneti-i Studentului intrebari care cer observarea unui grup
de membri (de exemplu cine are o palarie pe cap, cine tine o minge, cine poarta blugi, etc). Gradual,
intrebarile ar trebui sa ceara obsevatii mai atente. Studentul ar trebui sa identifice care persoana din grup:
a. tine un anumit obiect: raspunde prin indicarea cu degetul
b. tine un anumit obiect: raspunde prin spunerea numelui persoanei
c. are un anumit atribut (culoarea parului)
d. face o anumita actiune
Faza 9: Fiecare membru al grupului face o afirmatie despre el insusi. (de exemplu Mie imi place pizza, Nu
imi place sa imi fac curat in camera, Imi place echipa Dodgers, etc). Studentului I se pune apoi o intrebare
despre afirmatie (de exemplu Cui ii place pizza? sau Ce ii place [persoanei]?)
a. Cine are (tine)
b. Cui ii place
c. Cine a [facut o actiune]?
d. Cine a mers
Faza 10: Insusirea de informatii - Verbala. Faceti ca Studentul sa stea in cerc cu alte persoane. Obiectivul este ca
Studentul sa invete sa asculte in timp ce se fac incercari cu alte persoane si sa isi astepte randul. Profesorul le
pune intrebari celorlalti studenti, iar ei au voie sa raspunda. Nu ii stransmiteti Studentului semnale ca trebuie sa
fie atent. Nu il lasati pe Student sa astepte sa participle, din moment ce scopul este ca el sa fie capabil sa observe
intamplarile fara sa fie incurajat. Apoi profesorul ii pune Studentului o intrebare despre ceeace s-a spus.
Profesorul ar trebui sa implice si alte persoane in conversatiile generale. La momente diferite dupa ce o persoana
a facut o afirmatie, profesorul ar trebui sa se concentreze asupra Studentului sis a il intrebe ce a spus acea
persoana.
a. Imediat:
Exemplul 1:
Profesorul (catre complice): Bobby, cat este ceasul?
Bobby: Este ora trei.
Profesorul (catre Student): Student, cat este ceasul?
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
Exemplul 2:
Profesorul (catre complice): Heather, ce ai mancat la micul dejun?
Heather: Fulgi de cereale.
Profesorul (catre Student): Student, ce a mancat Heather la micul dejun?
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
b. Intarziat: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte de a avea
ocazia sa ofere un raspuns.
Faza 11: Asculta informatii accidentale. De exemplu, cineva ii spune altei persoane Hei, am adus niste fursecuri
cu fulgi de ciocolata pentru Student. Poate sa le manance oricand vrea.

Faza 12: Insusirea de informatii Observarea activitatilor. Activitatea este regizata sau are loc in mod natural.
Nu ii trimiteti semnale Studentului ca trebuie sa fie atent, din moment ce scopul este ca el sa poata sa observe
intamplarile fara sa fie atentionat. Intrebati-l pe Student despre ceeace s-a intamplat (de exemplu Ce a facut
Ron?, Cine se joaca cu mingea?).
Faza 13: Detecteaza raspunsurile sau informatiile gresite. Ocazional, cineva ar trebui sad ea un raspuns incorrect,
iar Studentul sa retina si sa corecteze eroarea.
Faza 14: Aratati-i unui complice o fotografie, fara ca Studentul sa poata vedea acea fotografie (ce contine).
Puneti-l pe complice sa descrie ceeace este in fotografie.
a. Intrebati-l pe Student ce a vazut complicere. Studentul raspunde verbal.
b. Aratati-i studentului doua fotografii si intrebati-l pe care a vazut-o complicele. Studentul indica fotografia
corecta. In cele din urma, fotografiile ar trebui sa fie foarte similare, iar dimensiunile pe care complicele le
descrie ar trebui sa fie subtile (de exemplu un baiat care se da cu bicicleta si poarta sosete albastre vs. un baiat
care se da cu bicicleta si poarta sosete verzi).
Faza 15: Instructiuni adresate intregului grup
a. Adresate intregului grup
b. Conitionale (de exemplu Toti cei cu parul roscat sa se ridice in picioare, Sa ridica mana cine vrea apa
minerala, Faxeti cu mana de La revedere daca numele voastre incep cu litera H, etc).
Faza 16: Jocul cu obiecte ascunse rationamente deductive. Studentul observa ca o alta persoana ghiceste in
mod incorrect locatia unui obiect ascuns. Ar trebui sa foloseasca aceasta informatie pentru a restrange aria de
alegere.
Faza 17: Stabilirea inferentelor Verbala.
Exemplul 1:
Profesorul: Diana, ce ai facut in acest sfarsit de saptamana?
Diana: Am fost la carnaval.
Profesorul: Student, crezi ca Diana s-a distrat in acest sfarsit de saptamana?
Exemplul 2:
Persoana 1: Mie imi place pizza.
Persoana 2: Mie imi place inghetata.
Profesorul: Student, ai vrea sa mergi la Pizza Hut la pranz?
Faza 18: Stabilirea inferentelor Observarea activitatilor. Puneti-i pe ceilalti sa arate reactii fata de anumite
activitati sau obiecte. Puneti-i Studentului intrebarii despre aceste lucruri (de exemplu Ti-ar placea sa incerci
asta?, Cum i-a placut Marlenei acel obiect?, Ar face Rick acest lucru din nou?)
Faza 19: Cereti-i Studentului sa descrie interesele membrilor anturajului
Referire la alte programe: Instructiuni receptive
Nu stiu
Potentialul de a-si arata capacitatile
Etichetari expresive
Abilitati de socializare
Obiective: 1. Dezvoltarea de abilitati care sa faciliteze interactiunea sociala
2. Reducerea disparitatilor dintre Student si anturaj
Procedura: Initial, Studentul va fi invatat bazele abilitatilor sociale intr-o situatie cat mai naturala cu putinta.
Totusi, ar putea fi necesar sa se inceapa intr-un mediu mai structurat de predare. In afara reducerii posibilitatilor
de distragere a atentiei, ar putea duce la evitarea stigmatizarii Studentului din cauza comportamentului social
nepotrivit. Procedurile instructionale vor include demonstratia, interpretarea pe roluri si practica. O data invatate
abilitatile critice, Studentul va exersa si va continua sa isi dezvolte abilitatile in mediul cel mai natural posibil.
ESTE DE O IMPORTANTA CRITICA CA ABILITATILE SOCIALE SA FIE POTRIVITE CU VARSTA. PRIN
URMARE, SE RECOMANDA SA SE OBSERVE MEMBRII ANTURAJULUI PENTRU A LI SE
IDENTIFICA ABILITATILE SOCIALE.
Strategie generala
1. Selectati abilitatea-tinta de socializare

2. Separati abilitata in parti care pot fi predate

3. Demonstrati Studentului abilitatile specifice
4. Studentul ar trebui sa exerseze abilitatea pana cand o poate performa independent
5. Stabiliti o situatie in care poate performa aceasta abilitate cu acceptarea anturajului
6. Eliminati supravegherea in timp de il incurajati si il motivati pe Student sa socializeze in mod potrivit
Stadii de dezvoltare sociala
1. Se implica in jocuri simple impreuna cu ceilalti, cum ar fi joaca cu mingea (B: 1-0)
2. Imita actiunile altui copil (B: 1-6)
3. Se uita la ceilalti copii cum se joaca si incearca sa li se alature pentru perioade scurte de timp (B: 2-0)
4. Se joaca singur, in prezenta altor copii (B: 2-0)
5. Se uita la ceilalti cum se joaca si se joaca in apropierea lor (B: 2-6)
6. Se implica in jocuri simple de grup ( de exemplu Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti
copii) (B: 2-6)
7. Incepe sa se joace cu alti copii sub supravegherea unui adult (B: 2-6)
8. Incepe sa isi astepta randul (B: 3-0)
9. Isi astepta randul cu asistenta (B: 3-6)
10. Formeaza atasament temporar fata de unul din partenerii de joaca (B: 3-6)
11. Poate sa se joace uneori cooperant, dar poate avea nevoie de asistenta (B: 3-6)
12. Isi asteapta randul si imparte, fara supraveghere (B: 4-6)
13. Se joaca cooperant cu pana la doi copii timp de cel putin 15 minute (B: 5-0)
14. Are mai multi prieteni, dar numai unul special (B: 5-0)
15. Se joaca cooperant in jocuri care implica grupuri mari (B: 5-6)
Exemple:
Spune glume
Cauta / Cere in mod corespunzator atentia (asupra lui)
Cum sa se poarte ca o persoana noua in grup
Se abtine de la comportamente bizarre (de exemplu voce prefacuta)
Ce sa faca la o petrecere aniversara
Sa faca complimente
Ce sa faca cand isi vede prietenii in parc
Locuri interesante de vizitat:
Baza cercetasilor
Sporturi in echipa
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la biblioteca
Redirectionarea comportamentului inadecvat
Asta nu are sens
Asta suna stupid
Stai linistit / Asta nu e bine
Oamenii vor crede ca acest lucru e ciudat
Nu inteleg
Nu vreau sa vorbesc despre asta
E plictisitor
Redirectionare fizica (de exemplu cereti-i sa isi puna mainile in in buzunare si sa nu le mai miste pe langa corp)
Ce lipseste?
Obiective: 1. Dezvoltarea consientizarii mediului
2. Dezvoltarea memoriei
3. Jocurile implica adesea conceptele ce lipseste
Procedura: Un set de obiecte este plasat in fata Studentului si el ar trebui sa le vizualizeze. Apoi i se spune sa
inchida ochii, iar unul sau mai multe obiecte este inlaturat. Studentul isi deschide ochi si profesorul intreaba Ce
lipseste?
Faze
1. Obiecte in fata Studentului

a. Profesorul eticheteaza obiectele si apoi Studentul isi inchide ochii, iar obiectul este inlaturat. Puteti incuraja
acest lucru prin acoperirea obiectului in schimbul inlaturarii lui. Profesorul intreaba Ce lipseste? Incepeti cu
trei obiecte.
b. Studentul este cel care eticheteaza obiectele in locul profesorului
c. Studentul scanaeaza zona, in loc sa eticheteze obiectele
CRESTETI INCET NUMARUL OBIECTELOR.
IN CELE DIN URMA INLATURATI MAI MULTE OBIECTE
2. Fotografii. Asezati un anumit numar de fotografii in fata Studentului. Luati una si puneti-l sa va spuna care
lipseste. Aceasta operatiune poate fi facuta si prin desene sau prin stergerea figurilor de pe o plansa sau de pe
tabla. Profesorul sau Studentul deseneaza mai multe figuri. Apoi Studentul inchide ochii, iar una sau mai multe
figure este strearsa.
3. Obiecte din mediul inconjurator (de exemplu un scaun, o planta, un tablou).
4. Ce e diferit? In loc sa inlaturati obiectele, doar schimbati-le (de exemplu intoarceti o masa cu picioarele in sus)
si intrebati Ce e diferit?).
5. Absurditati (de exemplu lipseste nasul unui personaj dintr-o fotografie)
Amintirea
Obiective: 1. Cresterea memoriei si a abilitatilor de concentrare
2. Oferirea de mijloace de a discuta activitati si intamplari anterioare
3. Invatarea timpului trecut al verbelor
Procedura: Creati o situatie care subliniaza o actiune sau o activitate apoi intrebati-l pe Student ce s-a intamplat.
Initial, el va fi intrebat imediat. Gradual, distanta dintre actiune si intrebare va fi crescuta.
La inceput, este util sa il puneti pe Student sa descrie ce face in timp ce performeaza o actiune. De asemenea,
indicatorii de timp si spatiu vor facilita rememorarea.
Faza 1: Profesorul sau Studentul ar trebui sa faca o actiune. Puneti-l sa descrie actiunea in timp ce o face. Opritil, asteptati cateva momente, apoi intrebati Ce ai facut? Si aceasta actiune il va invata timpul trecut al verbelor.
Aceasta lucru poate fi incurajat mai intai prin ilustrarea prin imagini actiunii pe care urmeaza sa o indeplineasca.
Cand va fi terminat actiuneam puneti-l sa selecteze imaginea / fotografia ca raspuns la intrebare.
Faza 2: Excursii. Trimiteti Studentul afara din incapere pentru a face ceva. Initial, actiunea ar trebui sa fie
semnificativam interesanta si memorabila. Puneti-l sa revina in incapere si intrebati-l Ce ai facut?
Gradual, cresteti timpul dintre intamplare si intrebare, Ce s-a intamplat? Ar putea fi necesar sa ii oferiti indicii
cum ar fi Ce am facut in camera de zi?, Ce am facut la mall?, etc.
Faza 3: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat mai devreme in acea zi. Va fi necesar sa aflati ce s-a intampalt in
acea zi pentru ca Studentul sa nu ofere raspunsuri invatate pe de rost pentru a putea verifica ceeace spune.
Pentru a-l pregati pentru asta, asigurati-va ca poate sa descrie ceeace face in timp de face acea actiune. Ar trebui
sa fie intrebat ce a facut imediat dupa actiune si din cand in cand, pentru a ii pastra acea actiune in memorie.
Mai jos sunt cateva locuri interesante pe care le puteti vizita si care va vor oferi subiecte de retinut si conversatie.
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la bibioteca
Magazin de animale
Plaja
Parc
Faza 4: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat ieri. Cand perioada de timp este indelungata, ar fi util sa ii
incurajati raspunsul prin a-i arata fotografii care sa indice ceea ce s-a intamplat si puneti-l sa selecteze Ce am
facut ieri?
Faza 5: Invatati-l pe Student sa ii intrebe pe ceilalti ce au facut in acea zi.
Referire la alte programe: Etichetarea expresiva Actiuni
Extinderea limbajului I
Conversatie: De baza, Intermediara, Avansata

Concepte cantitative
Obiective: 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice
2. Cresterea abilitatilor de rationare cantitativa
3. Oferirea de mijloace pentru a rezolva problemele cantitative in viata de zi cu zi
4. Oferirea bazei pentru intelegerea conceptelor legate de bani
5. Extinderea folosirii expresiva a limbajului conceptual care are legatura cu cantitatea si masurarea
A. Inele suprapuse si cuibar. SD: Pune pe sau Pune in. R:
Studentul grupeaza in ordinea corecta.
B. Aranjarea a pana la cinci obiecte in functie de dimensiunile lor: Pune aceste obiecte in ordine.
C. Numaratoarea 1-10 (de la stanga la drepta, corespundenta unu-la-unu). SD: prezentati obiectele si spuneti
Numara. R: Studentul atinge fiacre oboect si spune un numar.
D. Invatarea pe de rost a numaratorii 1-100. SD: Numara pana la [10]. R: Studentul spune numerele in ordine.
Nu sunt prezente obiecte in aceasta operatiune.
E. Potrivirea (1-5) cu obiecte tridimensionale. Prezentati-i Studentului doua cartoane. Unul din ele are o cantitate
definite de obiecte. Indicati celalalt carton (care nu are nici un obiect pe el) si spuneti Studentului sa le
potriveasca.
F. Potrivirea cantitatilor in configurarii variabile, cu obiecte variabile. Folositi cartoane indicatoare cu numere
variabile de obiecte atasate pe ele. SD: Aranjeaza cu [unul] vs. Aranjeaza cu [trei]. R Studnetul potriveste
un carton [inima rosie] cu cartonul cu un obiect [stea galbena] vs. potriveste un carton cu trei [inimi rosii] cu un
carton cu trei [stele galbene].
G, Cantitate receptiva (fara numarare) Indicarea (1, 2, 3, 4, 5). Asezati gramajoare de diferite numere de
obiecte. SD: Indica [trei]. R: Studentul indica gramajoara care are tri obiecte.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
H. Cantitatea expresiva (fara numarare) Cate obiecte? (1, 2, 3, 4, 5). Asezati o gramajoara cu 1-5 obiecte.
Profesorul indica spre gramajoara si intreaba Cate obiecte? Studentul raspunde cu numarul corect fara sa
numere.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
I. Simboluri (numerale)
1. Identificarea receptiva: Indica [trei]
2. Etichetarea expresiva: Care numar?
3. Potrivirea simbolului cu cantitatea: Potriveste cu cel asemenea.
4. Potrivirea numarului verbal cu numeralul si cantitatea: Potriveste cu cel asemenea.
J. Pune _________ (1-5). Aratati un carton alb si un platou cu un numar mare de obiecte. Indicati catre cartonul
alb si spuneti Pune [trei]. Studentul ar trebui sa puna trei obiecte pe carton.
K. Mai mult vs Mai putin. Puneti doua gramajoare de obiecte. SD: Arata unde sunt mai multe. R: Studentul
arata gramajoara corecta de obiecte.
1. Cu obiecte
a. Mai multe: 5 vs 1
b. Mai multe: 4 vs 1
c. Mai multe: 3 vs 1
d. Mai putine: 5 vs 1
e. Mai putine: 5 vs 2
f. (1 sau 2) vs (3, 4 sau 5) mai mult sau mai putin
2. Cu fotografii bidimensionale
3. Fa-l mai mult sau mai putin
4. Cel mai mult / Cel mai putin
L. Secvente: Pune obiectele in ordine
1. Pune carduri cu numere consecutive in ordine
2. Pune carduri cu numele neconsecutive in ordine
3. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (vizualizare)
4. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (fara vizualizare)
M. Primul / Ultimul

1. Inceputul si sfarsitul unei secvente pictoriale

2. Inceputul si sfarsitul unei secvente numerice sau alfabetice
3. Indica obiectele
4. Intreprinde actiuni
N. Numara din 10 in 10, din 2 in 2, din 5 in 5, SD: Numara [din 2 in 2]. R: [2, 4, 6, 8].
O. Operatii de adunare
P. Operatii de scadere
Q. Adunare vs. Scadere
R. Par / Impar
S. Numere ordinale
T. Probleme de matematica cu text
Citirea
Obiective: 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice
2. Cresterea modalitatilor de comunicare
3. Oferirea unor activitati recreative
Procedura: Profesorul prezinta litere sau cuvinte si il face pe Student sa ii demonstreze ca le intelege.
Indicii: Folositi incurajari de pozitie, verbale, de indicare sau mana-peste-mana. Eliminati incurajarile treptat.
Criteriul de initiere: Studentul poate sa potriveasca obiecte cu obiecte, fotografii cu fotografii, fotografii cu
obiecte. In mod obisnuit, va fi inteles Etichetarea Receptiva. Totusi, cativa Studenti care se blocheaza la
asocierile auditive pot invata sa faca asocieri vizuale (de exemplu potrivireaa unui cuvant cu un obiect).
Criteriul de performanta: Studentul reuseste sa dea opt din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta
operatiune ar trebui repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Potrivirea literelor si a numerelor
Faza 2: Potrivirea unui cuvant cu altul.
Faza 3: Potrivirea literelor cu cuvinte in ordinea de la stanga la dreapta.
Faza 4: Recitarea alfabetului.
Faza 5: Identificarea receptiva a literelor majuscule
Faza 6: Identificarea receptiva a literelor minuscule.
Faza 7: Numirea expresiva a literelor majuscule.
Faza 8: Numirea expresiva a literelor minuscule.
Faza 9: Asezarea ordonta a cardurilor cu alfabetul.
Faza 10: Indicarea verbala a literelor scrise. Profesrul arata un card cu o litera pe el si intreaba Care sunet?
Faza 11: Sunete care se amesteca. Prezentati doua sau mai multe carduri cu litere, de exemplu P I S I C
A. Studentul ar trebui sa numeasca sunetele unul cate unulin timp ce va miscati degetul de la un card la altul.
Daca va miscati degetul din ce in ce mai repede de la un card la altul, Studentul ar trebui sa coreleze sunetele
impreuna pentru a gasi cuvantul potrivit.
Faza 12: Potrivirea unui cuvant cu un obiect sau cu o fotografie. Puteti face un joc din acest exercitiu prin
imprimarea cuvintelor pe carduri pentru obiectele din mediul inconjurator. Puneti-l pe Student sa citeasca fiecare
card si sa il lipeasca pe fiecare obiect.
Faza 13: Identificarea receptiva a cuvintelor.
Faza 14: Spunerea orala a cuvintelor pe litere.
Faza 15: Citirea propozitiilor.
Faza 16: Potrivirea propozitiilor cu fotografii.
Faza 17: Intelegerea. Puneti-l pe Student sa raspunda la intrebari despre ce citeste.
a) Cine a facut [actiunea]?
b) Ce a facut [persoana]?
c) Unde?
d) Cum / De ce?
Faza 18: Urmarirea instructiunilor scrise. Faceti carduri de indicare cu instructiuni simple scrise pentru sarcinile
si activitatile pe care Studentul le face in mod obisnuit in locul in care traieste.
a) Instructiuni cu un singur cuvant
b) Instructiuni cu doua cuvinte
c) Instructiuni cu trei cuvinte
d) Propozitii complete
Scrierea

Obiective: 1. Oferirea unor mijloace de comunicare

2. Dezvoltarea abilitatilor academice
3. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motorii
Procedura: Stimularea Studentului d a da un raspuns pe hartie.
Indicii: Folositi indicatori de ghidare fizica, demonstratie, verbeli, de indicare sau de pozitionare. Treptat,
eliminati indiciile pana cand Studentul poate sa indeplineasca actiunile independent.
Criteriul de initiere: Desenul, citirea
Criteriul de performanta: Studentul ofera noua din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta operatiune ar
trebui repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Identifica litere si numere. Folositi hartie liniata.
Faza 2: Identifica, copiaza si scrie nume. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 1.
Faza 3: Copiaza litere si numere.
Faza 4: Scrierea de litere si numere. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 3 si cand poate
identifica litere si numere. Profesorul ii spune Studentului Scrie [litera ].
Faza 5: Potrivirea lietrelor cu cuvinte in ordine de la stanga la dreapta.
Faza 6: Copierea de pe tabla scolara care se gaseste in incapere.
Faza 7: Scrierea cuvintelor dupa dictare.
Faza 8: Scrierea de propozitii ca raspunsuri la intrebari.
Referinte incrucisate: Desenul; Citirea
Abilitati de auto-ajutare / suficienta
Obiective: 1. Cresterea independentei in abilitatile folosite zi de zi
2. Dezvoltarea functiilor potrivite varstei
3. Facilitarea integrarii sociale
Procedura: Mai intai, este important sa se urmeze o analiza a sarcinilor. Toate abilitatile ar trebui divizate in parti
care pot fi predate. Acest lucru va simplifica abilitatea si va reduce frustrarea Studentului. Mai asigura si faptul
ca Studentul intelege fiecare pas individual. Si mai important, ajuta la pomovarea activitatilor consistente. Este
de o importanta CRITICA ca toti profesorii sa foloseasca aceiasi pasi in aceeasioridne asa cum se va sublinia in
analiza sarcinilor.
Este necesara o abordare a predarii istematice si graduale pentru ca Studentul sa invete si sa inteleaga in
intregime aceste abilitati. Predarea abilitatilor complexe simultan nu este o metoda eficienta de predare.
In al treilea rand, este esential sa se urmareasca conceptul de stapanire. Adica, Studentului ar trebui sa i se predea
gradual. Etapa urmatoare a unei abilitati nu ar trebui predata pana cand nu este bine stapanita etapa anterioara. Se
considera ca o etapa este stapanaita o data ce a fost dusa la indeplinire independent ( adica nu se folosesc nici un
fel de indemnuri) timp de trei sesiuni consective.
In al patrulea rand, in timpul predarii, folositi indiciul necesar cel mai putin intrusiv. Ierarhia de indicii care este
tipic folosita este urmatoarea:
Indiciu gestural
Indiciu verbal indirect (de exemplu mergi mai departe)
Indiciu verbal direct (de exemplu adu prosopul)
Demonstrarea prin modele
Ghidarea fizica
In cele din urma, indiciul ar trebui eliminat pentru ca Studentul sa indeplineasca o activitate singur. Folositi
intaritoare diferential, oferind un intaritor mai mare pentru etapele care sunt indeplinite cu asistare redusa.
O ultima consideratie este potrivirea in timp a procesului de predare. Este important ca predarea sa se faca pe cat
posibil in conditii optime. Acest lucru inseamna preedarea atunci cand Studentul si profesorul sunt cat mai
receptivi si eficienti in indeplinirea actiunilor. Este important sa se predea in momentul in care Studentul nu pare
sa aiba probleme si cand este interesat si motivat sa invete. Unde este posibil, acest lucru ar trebui sa se intample
cand apar oportinitati in mod natural, dar nu in detrimentul calitatii procesului de predare-invatare. De exemplu,
pregatirea pentru scoala este un moment care apare in mod natural pentru predarea imbracatului, ar de cele mai
multe ori NU ESTE UN MOMENT OPTIM din cauza presiunii timpului. Chiar inainte de iesirea la joaca este un
moment optim, pentru ca puteti folisi atat timp cat este nevoie si sunt construite un intaritor natural si un motiv
natural de a practica acel comportament.

Hranirea / Mancatul
1. Bea din cana pe care o tine cu ambele maini, fara ajutor (B: 1-3)
2. Foloseste lingura pentru a pescui hrana (B: 1-3)
3. Duce lingura de la farfurie la gura, varsand putin pe jos (B: 1-6)
4. Suge cu paiul (B: 1-6)
5. Bea in cana pe care o tina cu o singura mana, fara ajutor (B: 1-6)
6. Foloseste furculita (B: 2-0)
7. Foloseste lingura, fara sa verse (B: 2-0)
8. Foloseste merginea furculitei pentru a taia hrana moale (B: 3-0)
9. Tine furculita cu degetele (B: 4-0)
10. Foloseste cutitul pentru a indinde mancarea (B: 4-0)
11. Foloseste cutitul pentru a taia (B: 6-0)
12. Isi toarna singur lichide
Dezbracarea
1. Isi da jos ciorapii (B: 1-6)
2. Isi da jos pantofii (B: 1-6)
3. Isi da jos haina / jacheta (B: 2-0)
4. Isi da jos camasa / tricoul (B: 2-0)
5. Isi da jos pantalonii (B: 2-0)
6. Se debraca, cu exceptia dificultatilor de a inlatura hainele care se trag peste alte haine (B: 3-0)
7. Isi ha jos bluza (B: 4-0)
Imbracarea
1. Isi pune jacheta (B: 2-6)
2. Isi pune pantofii (B: 2-6)
3. Isi pune pantalonii (B: 2-6)
4. Isi pune ciorapii (B: 3-0)
5. Isi pune puloverul (B: 3-0)
6. Se imbraca cu putin ajutor (B: 3-0)
7. Se imbraca fara supraveghere, dar are nevoie de ajutor cu incheierea nasturilor (B: 4-0)
8. Se imbraca independent (B: 5-0)
Descheierea
1. Isi desface nasturii din fata (B: 2-0)
2. Isi desface cravata (B: 2-0)
3. Isi desface capsele din fata (B: 3-0)
4. Isi desface fermoarul (B: 3-0)
Incheierea
1. Isi incheie nasturii mari din fata (B: 3-0)
2. Isi incheie capsele din fata (B: 3-0)
3. Isi incheie fermoarul din fata (B: 3-0)
4. Incearca sa isi lege sireturile (B: 3-0)
5. Isi incheie nasturii mici din fata (B: 3-0)
6. Isi leaga sireturile (B: 4-0)
7. Incearca sa isi lege pantofii (B: 4-0)
8. Isi leaga pantofii (B: 5-0)
Imbaierea
1. Isi sterge mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
2. Isi spala mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
3. Isi sterge mainile fara ajutor (B: 2-6)
4. Isi sterge fata, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-6)
5. Isi spala mainile, fara ajuor (B: 3-0)
6. Isi spala fata, cu ajutor (B: 3-0)
7. Deschide si inchide robinetul (B: 3-0)
8. Ajusteaza temperatura apei, cu ajutor (B: 3-0)
9. Isi sterge fata, fara ajutor (B: 3-0)

10. Isi spala fata, fara ajutor (B: 4-0)

11. Face baie, cu ajutor (B: 4-0)
12. Se sterge dupa baiem fara ajutor (B: 4-0)
13. Face baie, fara ajutor (B: 6-0)
Ingrijirea corpului
1. Incearca sa isi spele dintii, cu ajutor semnificativ (B: 2-0)
2. Isi spala dintii, cu ajutor (B: 3-0)
3. Isi spala dintii, fara ajutor (B: 4-0)
4. Isi piaptana parul, cu ajutor (B: 4-0)
5. Isi piaptana parul, fara ajutor (B: 5-0)
Traiul in casa
1. Pune lucrurile la loc
2. Prepararea hranei simple (cuptorul cu microunde, prajitor de paine, indinde mancarea, amesteca mancarea,
etc).
3. Sarcini (pune masa, duce farfuriile in chiuveta, duce gunoiul, face/schimba lenjeria de pat, duce hainele la
spalat, etc)
4. Curata masa, ferestrele, peretii
5. Pune farfuriile in chiuveta, aranjeaza masa
6. Este atsat de animalele de casa
Comunitatea
1. Merge in siguranta pe jos
2. Face cumparaturi
3. Transport
4. Corespondenta
5. Siguranta / straini / solutionarea urgentelor
Abilitati privind banii
1. Potriveste monedele
2. Etichetari receptive
3. Etichetari expresive
4. Face cumparaturi
Folosirea telefonului
Transmiterea de mesaje
Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane
Cumpara de la bacanie

Invatarea folosiri toaletei

Criteriul de initiere: Studentul este capabil sa stea asezat pentru o perioada lunga de timp.
Procedura: Inainte de pregatire, luati de la Student lichidele preferate si intaritori pentru a le creste valoarea in
ceeace priveste pregatirea pentru folosirea toaletei si consumul de lichide.
FOLOSIREA INDEPENDENTA A TOALETEI (B: 2-6)
Faza 1: 1. Asezati Studentul pe toaleta si intaritori cu laude si fluide la fiecare doua sau trei minute pentru
asezare buna. Puteri face o serie de activitati in baie pentru a-l tine ocupat. Totusi, nu ar trebui sa fie atat de
ocupat incat sa nu mai fie atent la actiunile corpului.
2. O data ce studentul isi face necesitatile, ar trebui laudat profund, ar trebui sa i se dea un intaritorul preferat si

sa i se permita sa permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica itr-o activitate favorita pentru aprixomativ
zece minute. Totusi, ar trebui ca in acest timp sa ramana in baie.
3. Putin timp mai tarziu (de exemplu zece minute) ar trebui sa se intoarca la toaleta si sa repete procesul.
4. Daca trece mult timp fara ca Studentul sa isi faca necesitatile si incepe sa se simta neconfortabil, permiteti-i sa
se ridice timp de cateva minute, dar tineti-l in baie. Dupa scurt timpm puneti-l sa stea iar pe toaleta. Este
FOARTE important s ail tineti pentru SCURT timp jos de pe toaleta sis a il monitorizati INDEAPROAPE in
acest timp. NU vreti ca in acest timp sa se produca un accident.
Crieriul de progresie: Cand Studentul pare sa inteleaga legatura dintre asezarea pe toaleta si intaritor, treceti la
faza urmatoare.
Faza 1: 1. Asezati-l pe un scaun langa toaleta fara lenjerie intima sau pantaloni.
2. Indemnati Studentul cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru asezare buna.
3. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta.
NU IL INDEMNATI CHIAR DACA EL / EA ARATA O NEVOIE TERIBILA DE A-SI FACE
NECESITATILE!!! IN CAZ CONTRAR EL / EA AR PUTEA FOARTE BINE SA DEVINA DEPENDENT/A
DE INDEMNURI
4. Cand isi face necesitatile la toaleta, ar trebui sa se intample urmatoarele:
a. Ar trebui sa fie foarte laudat (de exemplu ar trebui sa vina circul in oras!!!)
b. Poate parasi baia pentru scurt timp (de exemplu zece minute) pentru a se implica intr-o actvitate favorite
c. Scaunul ar trebui mutat treptat mai departe de toaleta
d. Ar trebui adaugat un articol de imbracaminte (de exemplu prima data = lenjerie intima; apoi = pantaloni, etc.)
5. Daca are loc un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:
a. Daca sa vedeti ca se poate intampla un accident, rezistati tentatiei de a-l grabi la toaletam in caz contrar ar
putea deveni dependent!!!
b. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul unde s-a produs accidentul
c. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori
d. Scaunul ar trebui mutat in locatia anterioara
e. Unul din articolele de imbracaminte ar trebui inlaturat
Criteriul de progresie: Cand Studentul este complet imbracat si departe de baie, treceti la faza urmatoare.
Faza 3: 1. Controlati Studentul la fiecare 30 de minute pentru a vedea daca are pantalonii uscati si curati.
2. Daca se intampla un accident, folositi procedura descrisa in Faza 2 de mai sus.
3. Cand is face necesitatile la toaleta, indemnati-l foarte mult (vezi mai sus).
4. Timpul dintre verificarea pantalinilor curati ar trebui crescut (de exemplu 60 de minute, doua ore, patru ore,
sase ore).
Invatarea obiceiului
1. Identificati orarul Studentului de folosire a toaletei.
2. Duceti-l in baie cu 15 minute inainte de timpul tipic de folosire a toaletei.
3. Asezati Studentul pe toaleta fara imbracaminte si incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute
pentru asezare buna.
4.
5. O data ce isi face necesiatile, ar trebui laudat foarte mult si ar trebui sa I se permita sa paraseasca toaleta
pentru a se implica intr-o activitate favorite.
6. Daca nu isi face necesitatile in 30 de minutem lasati-l sa se intoarca la activitatile anterioare.
7. Aduceti-l pe Student la toaleta la fiecare ora pana cand isi face necesitatile.
8. Daca se intampla un accident in afara sesiunii de invatare de folosire a toaletei, at trebui sa se intample
urmatoarele:
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori.
Formarea folosirii independente a toaletei (pentru un copil care a invatat deja obiceiul)
1. Aceasta faza este folosita daca incercarile anterioare de invatare de folosire a toaletei l-au facut pe Student sa
devina dependent de incurajari sau de un program pentru a-l determina sa foloseasca toaleta. Totusi, ar trebui sa
fie in stare sa ramana uscat intre vizitele la toaleta si sa isi faca necesitatile imediat ce este asezat pe toaleta.
2. Pregatirea poate sa inceapa la 30 sau 60 de minute dup ace si-a facut ultima data necesitatile. (Acest lucru

reduce intarzierea dintre inceputul sesiunii si prima ocazie de folosire a toaletei.) Este util sa ii fi dat lichide in
plus inainte. Incepeti prin a-l duce in baie si prin a-l aseza pe un scaun in apropierea toaletei. Incurajati-l cu laude
si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru comportamentul adecvat. In timp ce sta pe scaun, puteti sa va
jucati, sa antati, sa va uitati prin carti, sa faceti antrenamente, sa va uitati la filme, etc. Totusi, permiteti perioade
de pauza frecvente in activitate, pentru a evita inhibarea oricarei initiative.
3. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta. Este foarte tentant sa il indemnati sa mearga la toaleta,
dar scopul este sa eliminate dependenta de indicii, astfel ca cea mai buna politica este sa NU IL INDEMNATI.
Daca pare inevitabil sa il idemnati, faceti in asa fel incat indemnul sa fie nonverbal, cum ar fi un gest, si faceti-l
sa dispara cat mai repede cu putinta.
4. Cand Studentul isi face necesitatile in toaleta, ar trebui laudat foarte mult (adica ar trebui sa vina circul in
oras!!!). Apoi poate sa paraseasca incaperea pentru un timp (de exemplu 10-30 de minute).
5. Cu fiecare success nou, scaunul ar trebui sa fie inlaturat treptat de langa toaleta inainte ca Studentul sa fie
readus in baie.
6. Daca apare un accident in timpul pregatirii pentru folosirera toaletei sau in afara sesiunii, ar trebui sa se
intample urmatoarele:
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori (adica sa exerseze ridicarea de pe scaun
si asezarea pentru scurt timp pe toaleta).
c. Scaunul ar trebui mutat in locul in care se afla mai inainte.
Pregatirea pentru folosirea toaletei in timpul noptii
1. Cumparati un suport (o saltea sensibila la umiditate cu alarma), disponibila la Night Trainer (800) 544-4240
sau la Mattell Toy (905) 501- 5149.
2. Stabiliti daca sunetul clopotelului il va trezi. Daca nu, va fi nevoie sa conectati suportl la un clopotel care suna
mai tare.
3. Cand se activeaza clopotelul, asigurati-va ca este complet trezit si asistati-l cand isi face necesitatile asa cum
este nevoie.
4. Puneti-l sa asiste la curatarea suportului inainte de a adormi din nou.
Dificultatile de functionare a tractului digestiv
Abtinerea
1. Reduceti posibilele impotriviri (de exemplu furie, cerinte, etc).
2. Identificati intaritorii pe care Studentul ii va castiga atunci cand alege sa isi faca necesitatile.
3. Identificati intaritorii majori pe care ii va castiga atunci cand este independent in folosirea toaletei.
4. Plasati intaritorii intr-un loc foarte vizibil pentru ca Studentul sa ii vada.
5. Intrebati-l o data pe zi cum isi castiga intaritorii.
6. Daca apare un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori.
Ritualurile de folosire a scutecelor
1. Oferiti-i Studentului un scutec pe care sa il foloseasca in baie.
2. O data ce isi face necesitatile in scutec in timp ce se afla in baie, incepeti sa il asezati pe toaleta (cu scutecul
pus) pana cand trebuie sa isi faca necesitatile fiziologice.
3. Dupa ce isi face necesitatile in scutec, puneti-l sa arunce continutul in toaleta.
4. Incepeti sa taiati bucati din scutec pana cand nu mai poarta scutece.

SCHEME SI MATERIALE VERBALE PENTRU CONSOLIDAREA SUNETELOR

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului 'P'

I. Silabe si logatomi:
1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu
- cu vocale diferite : ape, api, apo, apu
: ipa, ipe, ipo, ipu
: opa, ope, opi, opu
: upa, upe, upi, upu
3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up
4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup
- pronuntat fara vocale p....p, p....p, p....p, p....p
5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru
: spa, spe, spi, spo, spu
II. Cuvinte:
1. Cuvinte cu 'p' in pozitie initiala
- monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol, pui, pun;
- bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna,
pune, putin;
- polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa;
2. Cuvinte cu 'p' in pozitie mediana:
- monosilabice : apt, copt, rupt;
- bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad;
- polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma;
- cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat,
papricas,caprioara, capra;
3. Cuvinte cu 'p' la final:
- monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup;
- bisilabice : dulap;
III.Propozitii:
In dulap este un nap.
In padure e un lup.
Rup un par.
In spatele spitalului e un plop.
Petre ia pere padurete din padure.
Crap in patru piatra.
Paun a pus pulpa de pui in supa.
Pe pat e o plapuma.
Poza e pe dulap.
Plec poimaine la Predeal.
Profesorul a pus popandaul pe pupitru.

Pipaie postavul din dulap.

Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel.
Pe patinoar este un hop mare.
Pleci la petrecere?
Postesti pana poimaine.
Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul.
Postasul aduce un plic.
Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa.
E copt porumbul?
Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul.
Umple un pahar cu apa!

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI B

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe :ba, be, bi, bo, bu;
2. Exercitii in pozitie intervocalica : aba, ebe, ibi, obo, ubu;
- cu vocale diferite: abe, abi, abo, abu
eba, ebi, ebo, ebu
iba, ibe, ibo, ibu
oba, obe, obi, obu
uba, ube, ubi, ubu
3. Exercitii in silabe inverse : ab, eb, ob, ub;
4. Exercitii in logatomi: bab, beb, bib, bob, bub;
- pronuntat fara vocale: b....b, b....b,b....b,b....b;
5. Exercitii in combinatii consonantice : bra, bre, bri, bro, bru
-arb, erb, irb, orb, urb
-zba, zbe, zbi, zbo, zbu
-alb, elb, ilb, olb, ulb;
II. CUVINTE :
1. Cuvinte cu 'b' in pozitie initiala :
- monosilabice : bag, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun
- bisilabice : balon, bagaj, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bogat,
boala, bufet, buchet, buza,butoi, baieti
- polisilabice : balena, balustrada, bivolita, binisor, biberon,boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar,
bunica;
2. Cuvinte cu 'b' in pozitie mediana
- monosilabice
- bisilabice : baba, laba, roaba, ghebos, soba, toba, Gabi, debit, suba
- polisilabice : cabana, Rebenciuc, rebeli, robotel
- cu aglomerari de consoane : bruma, brad, arbore, orbi, zbor, razboi;
3.Cuvinte cu 'b' in pozitie finala
- monosilabice : slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, stramb;
- bisilabice :surub, porumb
III. Propozitii :
Bine, baiete!

Broastele se balacesc in balta.

Gabi are bani de buzunar.
Sa fierb un porumb?
Bag un surub in tub?
Porumbelul este alb si slab.
Ciorba fierbe.
Un cub a cazut sub pat.
Berbecul se bate bine.
Bebelusul are biberon.
Baba da baietilor boabe de porumb.
IV. Cuvinte paronime:
pere-bere; parca-barca; para-bara, paza-baza; poala-boala; par-bar; pile-bile; pun-bun; papa-baba;
pruna-bruna.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'M'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : ma, me, mi, mo, mu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : ama, eme, imi, omo, umu
- cu vocale diferite :
-ame, ami, amo, amu
-ema, emi, emo, emu
-ima, ime, imo, imu
-oma, ome, omi, omu
-uma, ume, umi, umu
3. Exercitii in silabe inverse: am, em, im, om, um
4. Exercitii in logatomi: mam, mem, mim, mom, mum
-pronuntat fara vocale : m....m,m....m, m....m, m....m
5. Exercitii in combinatii consonantice :
-cma, cme, cmi, cmo, cmu
-gma, gme, gmi, gmo,gmu
-sma, sme, smi, smo, smu
-zma, ame, zmi, zmo, zmu
II. Cuvinte :
1. Cuvinte cu 'm' in pozitie initiala:
-monosilabice : mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, mut, ma, mar, manz
-bisilabice : mare, maior, masa, mape, masaj, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca,
model, morar, motor,mosor, mura, muiat, mujdei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine
-polisilabice : mamifer, marinar, marmura, mecanica, membrane, merituosi,mimica, mireasa,
miligram, momeala, monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica
2. Cuvinte cu 'm' in pozitie mediana
-monosilabice
-bisilabice : amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar
-polisilabice : comanda, caramele, monument, familie, numarati
-cu aglomerari de consoane : lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas
3. Cuvinte cu 'm' in pozitie finala
-monosilabice : am, cam, ham, geam, Fram, chem, ghem, om, pom, rom, om, cum, film

-bisilabice : pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram

-polisilabice : coboram
III. Propozitii
Lampa lumineaza.
Ma mir.
Man manzul la camp.
Maine merg la medic.
Ia din pom un mar.
Motanul lacom a mancat un morun mare.
Manzul musca.
Il chem pe Matei la munca.
Cumpara un salam mare.
La vama e lume multa.
EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII
1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :
A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor :
-exercitii de inchidere si deschidere a gurii;
-exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor;
-exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi;
-muscatura
B. Exercitii de mobilitate pentru limba :
-limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea)
-limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului)
-limba iese in forma de lopata
-limba iese in forma de sageata
-limba sterge buzele
-limba sterge dintii de deasupra
-limba sterge dintii de dedesubt
-miscari circulare ale limbii
-limba ghemuita in fundul gurii
-miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa
-pronuntarea rapida si repetata a silabei 'la'
-limba la palat si jos
C. Exercitii pentru buze si obraji:
-miscari de sugere a obrajilor
-miscari de tuguiere a buzelor
-miscari de intindere a buzelor (zambetul)
-miscari de rotunjire a buzelor
-miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor
-miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca
-miscari de aburire a oglinzii
-miscari de umflare a obrajiilor
-vibrarea buzelor
-rictusul buzelor
D. Exercitii pentru valul palatin :
-exercitii de imitare a cascatului

-exercitii de imitare a inghititului, tusei

-miscari de deglutitie
2. Educarea respiratiei
A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2)
Exercitii pentru expiratie
-sufla nasul in batista
-sufla aerul pe dosul mainii
-tine un fulg in aer
-stinge lumanarea
-umfla balonul
-sufla in apa cu paiul
Exercitii pentru inspiratie
-miroase florile
-cainele la vanatoare
-miroase parfum, spirt, otet etc.
B. Dezvoltarea respiratiei verbale :
Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie
Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat
-exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii
-exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane
-exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.)
-exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo... ale,
ele, ile...)
-exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o
expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri)
-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec
-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul
diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ;
citire in aceasta pozitie cu voce tare

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA

-sa arate dintii
-sa faca trompa
-sa sufle in hartii, vata, moristi
-sa suga cu paiul un lichid
-sa mestece
-sa inghita
-sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa
-sa umfle sau sa suga obrajii
-sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea
-sa fluiere
-sa scoata limba
-sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri...
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'N'
I.Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ana, ene, ini, ono, unu
-cu vocale diferite
-ena, eni, eno, enu
-ina, ine, ino, inu
-ona, one, oni, onu
-una, une, uni, unu
3. Exercitii in silabe inverse : an, en, in, on, un
4. Exercitii in logatomi : nan, nen, nin, non, nun
-pronuntat fara vocale : n....n, n....n, n....n, n....n
5. Exercitii in combinatii consonatice
-cna, cne, cni, cno, cnu
-gna, gne, gni, gnu, gno
-sna, sne, sni, sno, snu
-zna, zne, zni, zno, znu
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'n' in pozitie initiala
-monosilabice : na, nap, nas, nas, ne, neg, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nic, nul
-bisilabice : nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nufar, namol, navod
-polisilabice : natie, neatins, neghina, nevinovat, norocos, numarat
2. Cuvinte cu 'n' in pozitie mediana :
-monosilabice
-bisilabice : cana, vana, jena, fina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana
-polisilabice : inimos, canotaj, renumit
-cu aglomerari de consoane : ocna, snoava, runda, condus, pneu, Cantemir, panta, invins
3. Cuvinte cu 'n' in pozitie finala
-monosilabice : an, ban, Dan, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, fin, bon, con, ton,
bun, sun, tun, fan
-bisilabice : Nana, Nina, nene, nebun, senin, venin, noian, baston, nunta
-polisilabice : camion, chimion, revelion, magneton
III. Propozitii
-Cine vine?
-Vine nasul la fin.
-Nina n-are alune.
-Nu aud nimic?
-N-am nasture la palton.
-N-am nisip in pantof.
-Ce lana buna are bunica!
-La Nimigea a nins.
-Zana mananca alune.
-Nanu ia nota noua la pian.
-Tin in mana un baston.
IV. Cuvinte paronime
-mama-nana

-am-an
-nod-mod
-noi-moi
-mai-nai
-mor-nor
-mica-nica
-cana-cama
-coama-coana

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'T'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : ta, te, ti, to, tu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : ata, ete, iti, oto, utu
-cu vocale diferite
-ate, ati, ato, atu
-eta, eti, eto, etu
-ita, ite, ito, itu, ita
-ota, ote, oti, otu
-uta, ute, uti, utu
3. Exercitii in silabe inverse : at, et, ot, ut
4. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut
-pronuntat fara vocale :t....t, t....t, t....t, t....t
5. Exercitii in combinatii consonantice
-sta, ste, sti, sto, stu
-tra, tre, tri, tro, tru
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 't' in pozitie initiala
-monosilabice : tanc, tai, tac, tel, tic, tip, tir, tiz, toc, tos, torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau
-bisilabice : tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, tifon, tifos, tipar, timbru,
tija, tona, topor, toiag, toca, tufa, tufis, tuse, tunde, taram, tanar, tarat
-polisilabice : tabere, taraba, telefon, telegraf, televizor, tiparnita, tirbuson, tovarasa, tocana, tuburi,
tuneluri, taietei, tacuta
2. Cuvinte cu 't' in pozitie mediana
-monosilabice : star, stea, stau, stol, stop
-bisilabice : fata, bata, lata, rata, vata, Veta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata
-polisilabice : catarama, perete, patine, trotuar, lopata
-cu aglomerari de consoana : gostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist
3. Cuvinte cu 't' in pozitie finala
-monosilabice :sat, pat, lat, cat, bat, nit, Pit, bot, cot, vot, lut, mut, rat, tot
-bisilabice : palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut,
cusut, durut, facut, palit, patit, urat, tarat, varat
-polisilabice : cautat, ajutat, repetent

IV. Propozitii
E fata ta?
Toto canta la toba.
Acest caiet este ordonat si curat.
E tava ta?
Ceasul face : tic-tac, tic-tac.
A trecut prin sat.
Tutu a intrat tiptil si a furat tocul.
Tataie a fumat tot tutunul.
Pe cutie este desenat un robot.
Pe taior este o pata tare urata.
Ai pictat un tablou cu anotimpul toamna?
Titi a cazut si s-a lovit la cot.
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'D'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : da, de , di, do, du
2. Exercitii in pozitie semivocalica : ada, ede, idi, odo, udu
-cu vocale diferite :
-ade, adi, ado, adu
-eda, edi, edo, edu
-ida, ide, ido, idu
-oda, ode, odi, odu
-uda, ude, udi, udu
3. Exercitii in silabe inverse : ad, ed, od, id, ud
4. Exercitii in logatomi : dad, ded, did, dod, dud
-pronuntat fara vocale: d....d, d....d, d....d, d....d
5. Exercitii in combinatii consonatice : dra, dre, dri, dro, dru
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'd' in pozitie initiala
-monosilabice : dac, dar, dat, da, Dan, de, des, din, dig, doi, dor, dop, dos, du, dus, duc, drag, dreg
-bisilabice : daca, data, dator, deget, desen, deloc, divan, Dinu, dobor, dulap, dulau, daram, Danut, dara
-polisilabice : datornic, Dacia, degete, decupa, dinozaur, dobora, dolofan, durabil, darama
2. Cuvinte cu 'd' in pozitie mediana
-monosilabice : jder
-bisilabice : Ada, Rada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade
-polisilabice : cadere, Panduru
-cu aglomerari de consoane : candelabru, cadru
3. Cuvinte cu 'd' final
-monosilabice : vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand, bland, blond, Vlad, cald, surd, brad
-bisilabice : Arad, aud, neted, comod
-polisilabice : vagabond
IV. Propozitii
Ma duc des la Deva.

Adu-mi repede din dulap ghidul.

Deseori ma doare degetul.
Dudu e in pod.
Cine doarme dupa divan.
Rad cand il vad dansand.
Iti dau un desen in dar.
Daria s-a dus sa ia doi dovleci.
Radu vinde dulapul din debara.
Mi-e dor de Dan.
Ma duc sa-l vad duminica.
Dacia era tara Dacilor.
Duc in pod lada de brad.
Doi dinti cad din cauza dulciurilor.
V. Cuvinte paronime
tus-dus
tata-data
tuna-duna
toamna-doamna
topor-dobor
vata-vada
clatite-cladite
trepte-drepte
vatra-vadra
lata-lada
pod-pot
spate-spade
roate-roade
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'C'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : ca, che, chi, co, cu
2. Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu
-cu vocale diferite
-ache, achi, aco, acu
-eca, echi, eco, ecu
-ica, iche, ico, icu
-oca, oche, ochi, ocu
-uca, uche, uchi, ucu
3. Exercitii in silabe inverse : ac, ec, ic, oc, uc
4. Exercitii in logatomi : cac, chec, chic, coc, cuc
-pronuntat fara vocale : c....c, c....c, c....c, c....c
5. Exercitii in combinatii consonatice :
-cra, cre, cri, cro, cru
-cla, cle, cli, clo, clu
II. Cuvinte

1. Cuvinte cu 'c' in pozitie initiala

-monosilabice : ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem, chip, chin, cos, cos, copt,
corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat
-bisilabice : cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu,
chifla, chimen, chibrit, copil, coleg, cotet, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine,
cantar, carma, carpa, cantar, carnat
-polisilabice : cabana, caravana, cafeluta, cheita, chitara, Chirila, Chiriac, copacel, conace, cunoscut,
curios, curajos, cuminte, cuvios, cantaret
2. Cuvinte cu 'c' in pozitie mediana :
-monosilabice : ochi
-bisilabice : acar, vaca, vacar, pacat, pachet, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, Achim, urechi,
ridichi, local, frica, pica, Rica, ciocan, duca, nuca, Luca
-polisilabice : acadea, racheta, ochelari, jacheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie,
deschide, manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut,
pereche, ureche, ridiche, Enache, Costache
-cu aglomerari de consoane : recrutat, acrit, sacre, faclie
3. Cuvinte cu 'c' in pozitie finala
-monosilabice : ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc
-bisilabice : arac, hamac, sarac, gandac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc,
deloc, aduc, usuc, butuc.
IV. Propozitii
Tac si fac.
Costica a cazut si are acum un cucui cat o nuca.
Acarul este sarac.
In cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec.
In cos e un cas.
Caietul si cartea copilului cel mic e la colegul de banca.
Ma duc la nuc.
Cocosul canta : Cucurigu! Cucurigu!
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'G'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : ga, ghe, ghi, go, gu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : aga, eghe, ighi, ogo, ugu
-cu vocale diferite
-aghe, aghi, ago, agu
-ega, eghi, ego, egu
-iga, ighe, igo, igu
-oga, oghe, oghi, ogu
-uga, ughe, ughi, ugu
3. Exercitii in silabe inverse : ag, eg, og, ig, ug
4. Exercitii in logatomi : gag, gheg, ghig, gog, gug
-pronuntat fara vocale : g....g, g....g, g....g, g....g
5. Exercitii in combinatii consonantice :
-gra, gre, gri, gro, gru

-gla, gle, gli, glo, glu

II. Cuvinte
1.Cuvinte cu 'g' in pozitie initiala :
-monosilabice : gard, gal, ghem, gheb, ghid, ghici, gol, gat
-bisilabice : gara, gata, ghetar, ghetus, gheata, gherghef, ghicit, ghiara, golan, golit, goana, guma, gura,
gusa, guler, gunoi, gasit, gatit, gaza, gadil, graba, grasa, groasa, grozav, grane, glanda
-polisilabice : garoafa, garaje, galosi, Gheorghita, ghereta, ghetuta, ghiocel, ghirlanda, ghicitoare,
rogojina, ragusit
2. Cuvinte cu 'g' in pozitie mediana
-bisilabice : agat, baga, magar, legat, Anghel, lighean, tejghea, inghet, inghit, triunghi, mugur
-polisilabice : topogan, gologan, buzdugan, Anghelina, inghetata, privighetoare, franghie, unghie,
parghie, inghitite, neghina, rogojina, pogoane, paguba
-cu aglomerari de consoane : regret, reglat, gluga, ingradit
3. Cuvinte cu 'g' in pozitie finala
-monosilabice : fag, bag, leg, neg, dig, rog, jug, fug, rug
-bisilabice : aleg, olog, alerg, coleg, briceag
IV. Propozitii
Fug dupa gaina.
Gardul din lemn de fag este lung.
In amurg vin gastele din grang.
Arghir are inghetata cu gust de fragute.
Fug pe dig.
Gherghina a golit galeata cu gogosari.
Aleg un fag si-mi leg murgul de el.
Privighetoarea are glas ingeresc.
Merg sa dreg strungul.
Ai ghicit ghicitoarea lui Anghel?
V. Cuvinte paronime
creier-greier
cara-gara
caz-gaz
cocosi-gogosi
coala-goala
fac-fag
coarne-goarne
cat-gat
lunca-lunga
stanca-stanga
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'H'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe :
-prelungit - hhha, hhhe. hhhi, hhho, hhhu

-neprelungit - ha, he, hi, ho, hu

2. Exercitii in pozitie intervoalica : aha, ehe, ihi, oho, uhu
-cu vocale diferite
-ahe, ahi, aho, ahu
-eha, ehi, eho,ehu
-iha, ihe, iho, ihu
-oha, ohe, ohi, ohu
-uha, uhe, uhi, uho
3. Exercitii in silabe inverse
-prelungit : ahhh. ehhh, ihhh, ohhh, uhhh
-neprelungit : ah, eh, ih, oh, uh
4. Exercitii in logatomi : hah, heh, hih, hoh, huh
-pronuntare fara vocale : h....h, h....h, h....h, h....h
5. Exercitii in combinatii consonantice : hra, hre, hri, hro, hru
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'h' in pozitie initiala :
-monosilabice : hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot,
-bisilabice : hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac, hinta, hora, hotel, hotar, homar,
huma
-polisilabice : harnica, Horatiu
2. Cuvinte cu 'h' in pozitie mediana
-bisilabice : aha!, pahar, rahat, Oho!, Mihai, puhoi, Bihor, zahar
-polisilabice : pahare, bihoreanca
3. Cuvinte cu 'h' in pozitie finala
-monosilabice :ah!, sah, ceh, oh, duh
-bisilabice : valah
III. Propozitii
Halal hamac!
Hangiul de la Hanul Homer este harnic.
Hilda a varsat un pahar cu zahar.
Puhoiul distruge holdele.
Hagi i-a venit de hac hotului.
L-a inhamat cu hamuri si haturi.
A pus haina si halatul in hol.
Haide in hamac sa ne dam uta.
In hora s-a prins si un ceh.
Hai dupa halvita!
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'F'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-prelungit : fffa, fffe, fffi, fffo, fffu
-neprelungit : fa, fe, fi, fo, fu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : afa, efe, ifi, ofo, ufu
-cu vocale diferite

-afe, efi, efo, efu

-ifa, ife, ifo, ifu
-ofa, ofe, ofi, ofu
-ufa, ufe, ufi, ufo
3. Exercitii in silabe inverse
- prelungit - afff, efff, ifff, offf, ufff
- neprelungit - af, ef, if, of, uf
4. Exercitii in logatomi : faf, fef, fif, fof, fuf
-pronuntare fara vocale : f...f, f....f, f....f, f....f
5. Exercitii de diferentiere :
-fa-va:fe-ve;fi-vi;fo-vo;fu-vu
-af-av;ef-ev;if-iv;of-ov;uf-uv;
-afa-ava;efe-eve;ifi-ivi;ofo-ovo;ufu-uvu;
-faf-vav;fef-vev;fif-viv;fof-vov;fuf-vuv;
-fav-vaf;fev-vef;fiv-vif;fov-vof;fuv-vuf;
6. Exercitii in combinatii consonantice :
-fla, fle, fli, flo, flu
-fra, fre, fri, fro, fru
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'f' in pozitie initiala
-monosilabice: far, fac, fan, fag, fes, fel, ferm, fier, fin, fix, fiu, foi, foc, fus,fum, fug, fur, fan
-bisilabice : face, fata, faima, fete, fidea, ficat, filmat, fota, fochist, foca, fura, fular, fara, faras
-polisilabice : familie, farfurie, felicitare, fericita, firava, firisor, fotografie, fotoliu, fulare, furtuna,
fantana
-cu 'f' urmat de consoana : flanela, flamand, fluture, Fram, fragi, frisca, framanta, frana
2. Cuvinte cu 'f' in pozitie mediana :
-monosilabice : ceafa, suferi, tufis, cofa, rufa, tufa, cufar, nufar
-polisilabice : rafala, preface, fanfara, cofetarie, cafenea, foarfeca, scufita, portofoliu, cearceafuri
- cu grupe consonantice : refren, inflorit, umflat
3. Cuvinte cu 'f' in pozitie finala
-monosilabice : jaf, praf, sef, chef, of, coif, puf, buf
-bisilabice : pilaf, cearceaf, pantof, cartof, sidef
-polisilabice : paragraf, fotograf, pamatuf
III. Propozitii
Fac foc.
Fota Frusinei este foarte frumoasa.
Stefan tremura de frica in fata lui Fanel.
Ia pilaf cu furculita.
Fata si-a ferit fata de fum.
Trandafir are o fotografie cu toata familia.
Funda ta este foarte frumoasa.
Firul este fin.
Of, ce cartof!
In fata fanfarei e mare forfota.
Pufoaica are puf.

Foarte frumoasa este fapta lui Filip.

Fii fericit!
IV. Cuvinte paronime
fata-vata
fila-vila
fii-vii
foi-voi
fin-vin
far-var
faca-vaca
fina-vina
fag-vag
faza-vaza
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'V'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-prelungit : vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu
-neprelungit : va, ve, vi, vo, vu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : ava, eve, ivi, ovo, uvu
-cu vocale diferite -ave, avi, avo, avu
-eva, evi, evo, evu
-iva, ive, ivo, ivu
-ova, ove, ovi, ovu
-uva, uve, uvi, uvo
3. Exercitii in vocale inverse
-prelungit : avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv
-neprelungit : av, ev, iv, ov, uv
4. Exercitii in logatomi :vav, vev, viv, vov, vuv
-pronuntare fara vocale :v....v, v....v, v....v, v....v
5. Exercitii de diferentiere :
-va-fa;ve-fe;vi-fi;vo-fo;vu-fu
-av-af;ev-ef;iv-if;ov-of;uv-uf;
-ava-afa;eve-efe;ivi-ifi;ovo-ofo;uvu-ufu
-vav-faf;vev-fef;viv-fif;vov-fof;vuv-fuf
-vaf-fav;vef-fev;vif-fiv;vof-fov;vuf-fuv
6. Exercitii in combinatii consonantice :
-vla, vle, vli, vlo, vlu
-vra, vre, vri, vro, vru
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'v' in pozitie initiala
-monosilabice : vai, var, val, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand
-bisilabice : vale, vara, vagon, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce,
voios, voinic, vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat

-polisilabice : vapoare, varicela, vagoane, veverita, vecina, vizita, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane,
vanatoare, varuita
- cu 'v' urmat de consoana : vrea, vrabie, vrute, vrabiute, Vlad, vlastar
2. Cuvinte cu 'v' in pozitie mediana
-bisilabice : avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, divin, bivol, covor, avut
-polisilabice : livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit
3. Cuvinte cu 'v' in pozitie finala:
-monosilabice : brav, grav, tiv, mov
-bisilabice : narav, bolnav, zugrav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv
-polisilabice : emotiv, uscativ
III. Propozitii
Vine vara.
Am avut un covor vopsit cu mov.
Vad vaca vecinilor.
Vera e vesela, desi e vinovata.
Vii la vita de vie?
Vom vopsi vitrina cu vopsea verde.
Vino, sa vezi vulpea !
Victor serveste pe tava vanatul.
Betivul este vorbaret si guraliv.
Vasile e bolnav grav.
Vanzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de Vasile Voiculescu.
SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'S'
I. Silabe si logatomi
1. Exercitii cu silabe directe
-prelungit : sssa, ssse, sssi, ssso, sssu
-neprelungit : sa, se, si, so, su
-repetate : sasa, sese, sisi, soso, susu
2. Exercitii in pozitie intervocalica : asa, ese, isi, oso, usu
-cu vocale diferite :
-ase, esa, isa, osa, usa
-asi, esi, ise, ose, use
-aso, eso, iso, osi, usi
-asu, esu, isu, osu, usu
3. Exercitii cu silabe inverse
-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss
-neprelungit : as, es, is, os, us
4. Exercitii in logatomi : sas, ses, sis, sos, sus
5. Exercitii in combinatii consonantice
-sca, sche, schi, sco, scu
-scra, scre, scri, scro, scru
-sfa, sfe, sfi, sfo, sfu
-sma, sme, smi, smo, smu
-spa, spe, spi, spo, spu
-spla, sple, spli, splo, splu

-sta, ste, sti, sto, stu

-stra, stre, stri, stro, stru
-sna, sne, sni, sno, snu
-sla, sle, sli, slo, slu
6. Exercitii de diferentiere
-sa-za; as-az; asa-aza; saz-zas
-se-ze; es-ez; ese-zez; sez-zes
-si-zi; is-iz; isi-izi; siz-zis
-so-zo; os-oz; oso-ozo; sos-zoz; soz-zos
-su-zu; us-uz; usu-uzu; sus-zuz; suz-zus
7. Exercitii in combinatie cu diftongi : sea, sia, sie, sio, soa
8. Structuri verbale progresive prin aditie :
-SAsa_c; sa_t; sa_p; sa-pa; sa-re; sa-nie; sa-bie
ca-sa; ma-sa; pa-sa; ra-sa;
var-sa-te; ca-sa-te; la-sa-te;
fru-moa-sa; a-lea-sa
-SE se_r; se_t; se_c; se-re, se-te, se-ca
ca-se; va-se; me-se; de-se; pa-se; vi-se; tre-se
me-se-rie; ve-se-la; po-se-da; ca-se-rie;
ma-ta-se;
-SIsi-la; si-ta; si-ne;
co-si; vop-si; do-si; ga-si
de-si-gur;
pa-ra-si
-SOso_c; so_l; so_i; so-ia; soa-re; somn; so-da;
fa-so-le
-SUsu_c; su_r; surd; suis, su-pa; su-ro-ri
ra-su-net
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 's' in pozitie initiala
-monosilabice : sec, set, semn, sac, sarg, sat, sap, sar, sac, sol, somn, soi, sub, suc, sur, sug, sun, sul,
surd
-bisilabice : sete, sere, secret, sera, select, sita, sila, sica, sile, sifon, sirop, sarat, sapun, sarba, sarma,
sala, salam, salut, sare, sate, sapa, Sava, sora, soda, soba, soldat, sonda, suta, suma, supa, sunet
-polisilabice : semafor, secure, secunda, seringa, sirena, silaba, simpatie, sanatate, saturat, sambata,
sambure, sacosa, salata, sanie, salvare, sonerie, sorcova, surade, suparat
-cu grupe consonatice : schelet, schimba, scari, scandura, scara, scade, scoala, scor, scufunda, scrum,

sfetnic, sfios, sfatos, sfada, sfoara, smerit, smoc, smucit, speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span,
spart, spatiu, spada,spate, spala, spaghete, sport, spune, splendid, splina, stea, steag, stima, stilou,
stapan, stana, stau, stol, stup, striga, stranut, strabun, strada, stropitoare, strungar, strut, snop, sleit,
slabut, slaba, sloi, sluga.
2. Cuvinte cu 's' in pozitie mediana :
-monosilabice : vest, test, pisc, plisc, disc, vasc, pasc, nasc, trosc!, must,
-bisilabice : mese, dese, desen, nisp, visa, vopsi, lipsi, nasuc, rasul, casa, masa, lasa, rasa, coase, dosar,
mosor, cosor, bursuc, dansul
-polisilabice : meserie, desigur, profesor, risipit, pisica,casatorie, pasarele, rasaduri, masura, casare,
pasaje, pasare, fasole, matase, mirosi, folosi, musafir, busola, pensula, insula.
-cu grupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi,
ascuns, biscuit, discret, basme, cosmetice, Cosmin, casma, basma, cosmonaut, aspecte, spectacol,
castel, mesteca, pastila, pistil, pastai, asta, castan, castron, castor, pistol, costum, destul, castravete.
3. Cuvinte cu 's' in pozitie finala
-monosilabice : des, ies, fes, ness, vis, zis, pis!, ras, plans, as, nas, las, pas, vas, ras, os, cos, dos, ros,
tos, dus, fus, rus, pus
-bisilabice : ales, cules, Paris, apas, vars, compas, ramas, pufos, ploios, voios, miros, ghebos, barbos,
apus, cactus
-polisilabice : calduros, serios, scorburos, inimos
III. Propozitii
Sandu este vesel.
Sica coase.
Savu sta acasa.
Costel s-a dus.
Masa este pusa.
Stai in sat?
Vasile este sanatos.
Sacul este spart.
Sa-mi scrii scrisoare.
Pisica se spala.
Steagul este sus.
Sanda a scris o scrisoare sorei tale.
E soare si senin astazi.
Soarele straluceste sus pe cer.
Sandu a sosit aseara.
Sica se spala in sila.
Silviu scapa salata in supa.
Sorin are o salopeta noua.
Seara se lasa peste sat.
IV. Cuvinte paronime
--s cu s (de la sarpe)
scoala-scoala
dus-dus

nas- nas
peste-peste
sura-sura
musca-musca
las-las
paste-paste
creste-creste
--s cu z
sare-zare
sac-zac
groasa-groaza
seama-zeama
seu-zeu
varsa-varza
pasa-paza
oase-oaze
ser-zer
vase-vaze
rasa-raza

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'Z'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-prelungit : zzza, zzze, zzzi, zzzo, zzzu
-neprelungit : za, ze, zi, zo, zu
2. Exercitii in pozitie intervocalica
-aza, eze, izi, ozo, uzu
-cu vocale diferite
-aze, azi, azo, azu
-eza, ezi, ezo, ezu
-iza, ize, izo, izu
-oza, oze, ozi, ozu
-uza, uze, uzi, uzo
3. Exercitii in silabe inverse
-prelungit - azzz, ezzz, izzz, ozzz, uzzz
-neprelungit - az, ez, iz, oz, uz
4. Exercitii in logatomi :
-zaz, zez, ziz, zoz, zuz
-pronuntare fara vocale z...z, z...z, z...z, z...z
5. Exercitii de diferentiere:

-ze-se; zi-si; za-sa; zo-so; zu-su

-ez-es; iz-is; az-as; oz-os; uz-us
-eze-ese; izi-isi; aza-asa; ozo-oso; uzu-usu
-zez-ses; ziz-sis; zaz-sas; zoz-sos; zuz-sus
-zes-sez; zis-siz; zas-saz; zos-soz; zus-suz
6. Exercitii in combinatii consonantice :
-zba, zbe, zbi, zbo, zbu
-zda, zde, zdi, zdo, zdu
-zla, zle, zli, zlo, zlu
-zma, zme, zmi, zmo, zmu
-zna, zne, zni, zno, znu
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'z' in pozitie initiala :
-monosilabice : zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau, za, zat, zar, zac, zor, zob
-bisilabice : zebra, zeama, zece, zestre, zefir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zaduf, zana, zahar,
zare, zale, Zamfir, zona, zumzet, zulufi
-polisilabice : zicatoare, Zimnicea, ziarist, zapada, zambeste, zarzare, zadarnic, zoologica, zorele,
zurgalai, zugravit
-cu 'z' urmat de consoana : zmeu, zdrobit, zbor, zburdalnic, zmeura, zgarda, zloata, zvon, zbiara
2. Cuvinte cu 'z' in pozitie mediana :
-monosilabice : brazi, lazi, blonzi, uzi
-bisilabice : raze, paza, barza, varza, buze, bezea, bazin, fazan, cazan, vaza, baza, Azor, cazut, vazut
-polisilabice : cazarma, cazane, duzina, uzina, depozit, magazin, cozonac, dezordonat, difuzor,
buzunar, frunzulita, mazare, pupaza, pauza
-cu grupe consonantice : izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma,
ghiozdan
3. Cuvinte cu 'z' in pozitie finala
-monosilabice : caz, gaz, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz
-bisilabice : necaz, obraz, pervaz, macaz, Bicaz, orez, vanez, moloz, abuz, refuz, ovaz
-polisilabice : aragaz, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuz
III. Propozitii
Zidarul lucreaza.
Roza e in poza.
Zarul este pe ziar.
Fac haz de necaz.
A zidit un zid.
Branza are zer.
Visez sa vanez un bizon.
Zoica pune in zeama zarzavat.
Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil.
Pastrez putin orez pentru supa.

IV. Cuvinte paronime

zare-sare; zac-sac; groaza-grosa; zeama-seama; zale-sale; paza-pasa; oaze-oase; zer-ser; vaze-vase;
zeu-seu; raza-rasa

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'S'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-prelungit :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu
-neprelungit : sa, se,si, so,su
-se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc :
-s-a, s-e, s-i, s-o, s-u
-sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su
2. Exercitii in pozitie intervocalica
-asa, ese, isi, oso, usu
cu vocale diferite
-ase, asi, aso, asu
-esa, esi, eso, esu
-isa, ise, iso, isu
-osa, ose, osi, osu
-usa, use, usi, uso
3. Exercitii in silabe inverse :
-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss
-neprelungit : as, es, is, os, us
4. Exercitii in logatomi :sas, ses, sis, sos, sus
-pronuntare fara vocale : s...s, s...s, s...s, s...s
5. Exercitii in combinatii consonantice :
-spa, spe, spi, spo, spu
-sta, ste, sti, sto, stu
-sca, sche, schi, sco, scu
-sma, sme, smi, smo, smu
-sna, sne, sni, sno, snu
-stra, stre, stri, stro, stru
6. Exercitii de diferentiere :
s cu s
sa-sa; se-se; si-si; so-so; su-su
as-as; es-es; is-is; os-os; us-us
asa-asa; ese-ese; isi-isi; oso-oso; usu-usu
sas-sas; ses-ses; sis-sis; sos-sos; sus-sus

s cu j
sa-ja; se-je; si-ji; so-jo; su-ju
as-aj; es-ej; is-ij; os-oj; us-uj
asa-aja; ese-eje; isi-iji; oso-ojo; usu-uju
sas-jaj; ses-jej; sis-jij; sos-joj; sus-juj
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 's' in pozitie initiala :
-monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, sef, serpi, sir
-bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau, saref, sina, siroi,
siret
-polisilabice : soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, servetel, semineu
-cu grupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand
2. Cuvinte cu 's' in pozitie mediana :
-bisilabice : usor, rosu, Misu, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, fisa, gusa, cresa, mesa
-polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa
-cu grupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca,
pusca, cascaval,closca, frisca, morisca, dusman, mosneag
3. Cuvinte cu 's' in pozitie finala :
-monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les
-bisilabice : cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus
-polisilabice : cocolos, galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas, acoperis,
tovaras
3. Propozitii
Salul este rosu.
Sade pe sina.
Musc dintr-o rosie.
Labus este la culcus.
Pe ghetus este alunecus.
Serban este un scolar pus pe sotii.
In tufis este un cocos rosu.
Am prins surubul cu un cleste.
Postasul aduce posta la scoala.
IV. Cuvinte paronime
cos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, creste-creste, pastepaste, pisc-pisc, soc-soc.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'J'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-prelungit : jjja, jjje, jjji, jjjo, jjju
-neprelungit : ja, je, ji, jo, ju
-rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si larga la vocale : j-a, j-e, j-i, j-o, j-u
2. Exercitii in pozitie intervocalica:
-aja, eje, iji, ojo, uju
cu vocale diferite :
-aje, aji, ajo, aju
-eja, eji, ejo, eju
-ija, ije, ijo, iju
-oja, oje, oji, oju
-uja, uje, uji, ujo
3. Exercitii in silabe indirecte
-prelungit : ajjj, ejjj, ijjj, ojjj, ujjj
-neprelungit : aj, ej, ij, oj, uj
4. Exercitii in logatomi
-jaj, jej, jij, joj, juj
-pronuntare fara vocale j...j, j...j, j...j, j...j
5. Exercitii in combinatii consonantice :
-jga, jghe, jghi, jgo, jgu
-jda. jde, jdi, jdo, jdu
6. Exercitii de diferentiere
cu j si z
-ja-za; je-ze; ji-zi; jo-zo; ju-zu;
-aj-az; ej-ez; ij-iz; oj-oz; uj-uz
-aja-aza; eje-eze; iji-izi; ojo-ozo; uju-uzu
-jaj-zaz; jej-zez; jij-ziz; joj-zoz; juj-zuz
-jaz-zaj; jez-zej; jiz-zij; joz-zoj; juz-zuj
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'j' in pozitie initiala
-monosilabice : joi, jos, jug, jur, jar, jet
-bisilabice : joaca, Joseni, judec, jumari, jalon, jale, Jeana, jeli, jeleu,jerseu, jena, jeton
-polisilabice : Joiana, jucarii, jucatori, judecator, Janina, jalnica, Japonia, Jenica, jetoane, jeleuri, Jianu
-cu grupe consonantice : jgheab, jder
2. Cuvinte cu 'j' in pozitie mediana :
-monosilabice : coji
-bisilabice : mojar, pojar, stejar, bujie, mojic, cojoc, major, Bujor, ajut, coaja, grija
-polisilabice : pijama, deranja, incuraja, etajara, dirijor, ingrijorat, abajur, grijuliu

-cu 'j' urmat de consoane : grajd, mijloc, bajbai, bojdeuca, tejghea

3. Cuvinte cu 'j' in pozitie finala :
-monosilabice : Gorj, ruj, Cluj, gaj, bej, Dej
-bisilabice : etaj, bagaj, curaj, garaj, marcaj, viraj, vartej, gatlej
-polisilabice : bobinaj, canotaj, pilotaj
III. Propozitii
Dirijeaza Bujor.
Joci joi?
Jean are cojoc.
Jenica s-a julit.
Jur imprejur este jale.
Ajuta-ma la bagaje.
Jurnalul e din Dej.
Juju se joaca cu jucaria Jeanei.
S-au manjit cu ruj pe obraji.
Judecatorul a judecat just.
Jenica este de straga la baraj.
IV. Cuvinte paronime
cu j si s
jir-sir
joc-soc
jura-sura
japca-sapca
prajit-prasit
jale-sale
cu j si z
jar-zar
jale-zale

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI 'T'

I. Silabe si logatomi
1. Unirea sunetelor componente prin disparitia progresiva a pauzei
t...............s
t.............s
t..........s
t.......s
t....s
t..s
ts
2. Silabe directe : ta, te, ti, to, tu

3. Exercitii in pozitie intervocalica

-ata, ete, iti, oto, utu
cu vocale diferite
-ate, ati, ato, atu
-eta, eti, eto, etu
-ita, ite, ito, itu
-ota, ote, oti, otu
-uta, ute, uti, uto
4. Silabe inverse : at, et, it, ot, ut
5. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut
-pronuntare fara vocale : t...t, t...t, t...t, t...t
6. Exercitii de diferentiere
s-z si t(ts) - s(sh)
ses-zez; sis-ziz; sas-zaz; sos-zoz; sus-zuz;
tet-ses; tit-sis; tat-sas; tot-sos; tut-sus
te-te; ti-ti; ta-ta; to-to; tu-tu
te-se; ti-si, to-so; tu-su; ta-sa
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 't' in pozitie initiala
-monosilabice : tep, tes, tel, tepi, tip, tin, tarm, tap, tar, tol
-bisilabice : teapa, teava, tipat, tigan, tinta, taran, tarus, tara
-polisilabice : telina, tarana, tigara, taranca, tarai
2. Cuvinte cu 't' in pozitie mediana
-monosilabice : poti, copti, moti
-bisilabice : mate, rate, fata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, gheata
-polisilabice : incalta, ameninta, intepa, portelan, lectia, certati, multumiti, parinti, incaltaminte,
balanta, dorinta,
3. Cuvinte cu 't' in pozitie finala
-monosilabice : zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut
-bisilabice : cotet, podet, agat, Danut, calut, dragut
-cu grupe consonantice : jilt, colt, calt
III. Propozitii
Lenuta tipa.
Un bat e la put.
Mita are ata.
Ticu are vitel.
Beti tuica ?
Taranul ia cutitul.

Cutitul e ascutit.
Linga balti sunt multi tantari.
Danut e un baietel dragut.
Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita.
Taranca tine fetita in brate ca sa-i dea tata.
IV. Cuvinte paronime
ate-ace
tine-sine
tel-cel
teapa-ceapa
plati-placi
munti-munci
tar-jar
tol-sol
tes-ses
mot-mos

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI 'CE' SI 'CI'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe
-cu pauza
ce-a; ce-e; ce-i; ce-o; ce-u
ci-a; ci-e; ci-i; ci-o; ci-u
-unit cu vocale
cea, cee, cei, ceo, ceu
cia, cie, cii, cio, ciu
2. Exercitii in pozitie intervocalica
-separat
a-ce-a; e-ce-e; i-ce-i; o-ce-o; u-ce-u
a-ci-a; e-ci-e; i-ci-i; o-ci-o; u-ci-u
-unit
acea, ecee, icei, oceo, uceu
acia, ecie, icii, ocio, uciu
3. Exercitii in silabe inverse
-separat
a-ce; e-ce; i-ce, o-ce, u-ce
a-ci; e-ci; i-ci; o-ci; u-ci
-unit
ace, ece, ice, oce, uce
aci, eci, ici, oci, uci

4. Exercitii in logatomi
-separat :
ce-a-ce; ce-e-ce; ce-i-ce; ce-o-ce; ce-u-ce
ci-a-ci; ci-e-ci; ci-i-ci; ci-o-ci; ci-u-ci
-unit :
ceace; ceece, ceice, ceoce, ceuce
ciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci
5. Exercitii cu consoane
ce-b, ce-c, ce-d, ce-f, ce-g, ce-h, ce-j, ce-l, ce-m, ce-n, ce-r,ce-s, ce-t, ce-v,ce-x
ceb, cec, ced, cef, ceg, ceh, cej, cel, cem, cen, cer, ces, cet, cev, cex
ci-b, ci-c, ci-d, ci-f, ci-g, ci-h, ci-j, ci-l, ci-m, ci-n, ci-r, ci-s, ci-t, ci-v, ci-x
cib, cic, cid, cif, cig, cih, cij, cil, cim, cin, cir, cis, cit, civ, cix

II. Cuvinte
A. Cuvinte cu 'ce' in pozitie initiala
-monosilabice : ce, cea, cerc, ceas, ceai, cer, cel, cei, cerb
-bisilabice : cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, ceafa, cercel, cerdac
-polisilabice : cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celofan
Cuvinte cu 'ci' in pozitie initiala
-monosilabice : ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci
-bisilabice : cifre, cina, cires, ciocan, cioban, ciomag, cip!, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar,
cimpoi
-polisilabice : cinema, cineva, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinematograf
B. Cuvinte cu 'ce' in pozitie mediana
-bisilabice : secer, briceag, Mircea
-polisilabice : secera, inceput, vecernicie, macese, cercelus, incearca
Cuvinte cu 'ci' in pozitie mediana
-bisilabice : vecin, sucit, racit, macin, fecior, lucios, picior, vaccin
-polisilabice : macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, fericit, accidenta,
harnicie, felicitare, cauciuc

C. Cuvinte cu 'ce' in pozitie finala

-bisilabice : zece, cruce, rece, ace, face, pace, plate, tace, coace, duce, zice, dulce, fiice, trece, toarce
-polisilabice : intoarce, incoace, cojoace, rascruce
Cuvinte cu 'ci' in pozitie finala
-monosilabice : taci, zici, faci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, joci, mici, roci, furci, maci, sepci,
barci, melci, banci
-bisilabice : papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunci

III. Propozitii
Cerul cenusiu.
Cine macina?
Ce ceata?
Faci basici.
Cere cercei.
Duci ciocanul?
Ce zapaceala.
Macii sunt mici.
Ce de ghiocei.
Ai cinzeci de curci.
Purceaua are zece purcei.
Duci la Tecuci doi saci de nuci.
Marcel isi petrece cele zile de concediu in Cecenia.
De cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit.
Nu-mi place ceea ce face.
Cici a gasit cinci ciuperci.
IV. Cuvinte paronime
cerb-serb
saci-sasi
cina-sina
duci-dus
cioc-soc

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI 'GE' SI 'GI'

I. Silabe si logatomi
1.Exercitii in silabe directe
-cu pauza : ge-a; ge-e; ge-i; ge-o; ge-u
-cu pauza : gi-a; gi-e; gi-i; gi-o; gi-u
-unit cu vocale : gea; gee, gei, geo, geu
-unit cu vocale : gia; gie, gii, gio, giu
2. Exercitii in pozitie intervocalica :
-separat : a-ge-a; e-ge-e; i-ge-i; o-ge-o; u-ge-u
-separat : a-gi-a; e-gi-e; i-gi-i; o-gi-o; u-gi-u
-unit : agea; egee; igei; ogeo; ugeu
-unit : agia; egie, igii; ogio; ugiu
3. Exercitii in silabe inverse

-separat : a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge

-separat : a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi
-unit : age, ege, ige, oge, oge
-unit : agi, egi, igi, ogi, ugi
4. Exercitii in logatomi
-separat : ge-a-ge; ge-e-ge; ge-i-ge, ge-o-ge, ge-u-ge
-separat : gi-a-gi; gi-e-gi; gi-i-gi; gi-o-gi; gi-u-gi
-unit : geage; geege; geige; geoge; geuge
-unit : giagi; giegi; giigi; giogi; giugi
5. Exercitii cu consoane
-ge-b, ge-c, ge-d, ge-f, ge-g, ge-h, ge-j, ge-l, ge-m, ge-n, ge-r, ge-s, ge-s, ge-t, ge-t, ge-v, ge-x
-gi-b, gi-c, gi-d, gi-f, gi-g, gi-h, gi-j, gi-l, gi-m, gi-n, gi-r, gi-s, gi-s, gi-t, gi-t, gi-v, gi-x
-geb, gec, ged, gef, geg, geh, gej, gel, gem, gen, ger, ges, ges, get, get, gev, gex
-gib, gic, gid, gif, gig, gih, gij, gil, gim, gin, gir, gis, gis, git, git, giv, gix
II. Cuvinte
A. Cuvinte cu 'ge' in pozitie initiala
-monosilabice : ger, gem, gen, get, geam, gel
-bisilabice : gene, Geta, Gelu, gemeni, genunchi, geros, geamuri, geamat, geana, George, geanta
-polisilabice : Georgeta, geamantan, generatie
Cuvinte cu 'gi' in pozitie initiala
-monosilabice : gin, gir
-bisilabice : Gica, Gina, Gicu, Giurgiu
-polisilabice : girafa, gimnastica, ginere, gimnasta
B. Cuvinte cu 'ge' in pozitie mediana
-bisilabice : muget, raget, deget, ager, fulger, Eugen
-polisilabice : degete, degetar, margele, Angela, damigeana, Eugenia
Cuvinte cu 'gi' in pozitie mediana
-bisilabice : argint, magiun, Virgil, geamgiu
-polisilabice : pagina, galagie, regina, margine, mingile, diriginte, frigider, gingie, inginer, rugina
C. Cuvinte cu 'ge' in pozitie finala
-bisilabice : fuge, merge, mulge, linge, ninge, curge, minge, rege, lege, sange, plange, stinge
-polisilabice : alege, culege, impinge, invinge, colege, atinge, infige, belciuge, carlige
Cuvinte cu 'gi' in pozitie finala
-monosilabice : mingi, fragi, legi, fugi, lungi, ungi, dragi, crengi, regi
-bisilabice : colegi, verigi, ajungi, culegi, covrigi, desagi, ferigi, seringi, alergi

III. Propozitii
Gelu ia gemul.
Fuge de lege.
Gelu o impinge pe Geta.
Geta ia geanta.
Gelu si Georgeta sunt gemeni.
George a spart geamul cu mingea.
Georgeta nu are margele.
Gelu vrea sa bage degetul in gem.
Pe Gigi il dor gingiile.
Bagi fragi in pungi.
Gica si Gineta sunt colegi.
Crengile fagilor s-au lungit.
Gigi a venit la Giurgiu cu gingiile umflate.
IV. Cuvinte paronime
rece-rege; maci-magi; lunci-lungi; reci-regi; cerb-serb; coci-cos; fragi-frati,cer-ger, saci-sasi

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'L'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu
2. Exercitii in pozitie intervocalica :
ala, ele, ili, olo, ulu
-cu vocale diferite :
ale, ali, alo, alu
ela, eli, elo, elu
ila, ile, ilo, ilu
ola, ole, oli, olu
ula, ule, uli, ulo
3. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul
4. Exercitii in logatomi : lal, lel, lil, lol, lul
-pronuntat fara vocale : l...l, l...l, l...l, l...l
5. Exercitii in combinatii consonantice :
-bla, ble, bli, blo, blu
-pla, ple, pli, plo, plo
-cla, cle, cli, clo, clu
-gla, gle, gli, glo, glu
-mla, mle, mli, mlo, mlu
-sla, sle, sli, slo, slu
-zla, zle, zli, zlo, zlu
-vla, vle, vli, vlo, vlu

-hla, hle, hli, hlo, hlu

-fla, fle, fli, flo, flu
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'l' in pozitie initiala :
-monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz
-bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan, lesin, loto, liber,
lichid, lighean, lipit, luna, lume, lana
-polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara
2. Cuvinte cu 'l' in pozitie mediana :
-monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club
-bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg, milos, calut, fulgi,
vulpe
-polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti, ochelari,
umbrela, elefant
-cu aglomerari de consoana : tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste, bicicleta,
ploaie, plange, floarea soarelui, planta
3. Cuvinte cu 'l' in pozitie finala :
-monosilabice : val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal
-bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul
-polisilabice : ghiocel, patrunjel, papagal, soricel
III. Propozitii
Lampa lumineaza.
Culeg si aleg.
Alege bilele.
Lica e lacom.
Localul e gol.
Lili calareste.
Copilul alearga.
Lili ia multe lalele.
Lazar si Calin s-au luat la lupta.
Lola ia la bal un sal.
Lasa catelul sa latre!
Ale mele sunt lalelele.
Alina are un sal cu buline galbene.
In localitatea Valea Lunga se cultiva multe legume.

IV. Cuvinte paronime

lac-rac; cal-car; lege-rege; lampa-rampa; lama-rama; coroana-coloana; ale-are; lob-rob; clama-crama;
lupa-rupa

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'R'

I. Silabe si logatomi
1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru
2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru
3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru
-cu vocale diferite :
are, ari, aro, aru
era, eri, ero, eru
ira, ire, iro, iru
ora, ore, ori, oru
ura, ure, uri, uro
4. Exercitii cu silabe indirecte :
-prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr
-neprelungit : ar, er, ir, or, ur
5. Exercitii cu silabe directe repetate
-rara, rere, riri, roro, ruru
6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane :
-rar, rer, rir, ror, rur
-rap, rit, ref, res,
-gar, ter, far, mur
7. Exercitii in logatomi cu consoane :
-lera, lere, leri, lero, leru
-nera, neri, nere, nero, neru
-dera, dere, deri, dero, deru
-tera, tere, teri, tero, teru
8. Exercitii cu grupari consonantice :
-pra, pre, pri, pro, pru
-bra, bre, bri, bro, bru
-fra, fre, fri, fro, fru
-vra, vre, vri, vro, vru
-tra, tre, tri, tro, tru
-dra, dre, dri, dro, dru
-asocieri mai dificile :
-stra, stre, stri, stro, stru
-zdra, zdre, zdri, zdro, zdru
-sra, sre, sri, sro, sru
-jra, jre, jri, jro, jru

-pentru evitarea pericolului de contaminare la 'r' uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h
-cra, cre, cri, cro, cru
-gra, gre, gri, gro, gru
-hra, hre, hri, hro, hru
-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer
-abr, ebr, ibr, obr, ubr
-avr, evr, ivr, ovr, uvr
-adr, edr, idr, odr, udr
9. Exercitii de diferentiere - de sunetul 'l'
la-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-ru
al-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-ur
ala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-uru
lal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rur
lar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rul
II. Cuvinte
1. Cuvinte cu 'r' in pozitie initiala :
-monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rupt
-bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta,
rufe, rumen
-polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet,
romaneste, rusine, rusinos
2. Cuvinte cu 'r' in pozitie mediana :
-monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg
-bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, acru
-polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped
-cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza,
trambita
3. Cuvinte cu 'r' in pozitie finala :
-monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur,
jur, dur, tur
-bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor,
bucur, matur, satur, ciucur
-polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosar
III. Propozitii
Radu rade.
Cerul este albastru.
Cer un pahar.
Afara este ger.
Rana e dureroasa.
Rochita este murdara.

Respiri prea repede.

Corina sare cu coarda.
Marina a prins o buburuza.
Aurel vrea un mar rosu,
Grigore lucreaza in gradina.
Drapelul are trei culori.
TRaian scrie o scrisoare.
Adriana stropeste castravetii din gradina.
V. Cuvinte paronime :
crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta; sare-sale;
gras-glas; var-val
ETIOLOGIA SI CLASIFICAREA TULBURARILOR DE LIMBAJ
Asupra individului uman actioneaza o multime de factori, dintre care unii sunt nocivi. Acestia pot
influienta negativ dezvoltarea sa, dar organismul are o anumita rezistenta ce ii permite o evolutie
normala si numai in anumite conditii de fragilizare generala sau partiala,acestia determinand dereglari
psihice. Pentru acestea, se impune o analiza globala a principalelor categorii de factori care pot
influenta negativ dezvoltarea limbajului si care pot determina oricare disfunctie de limbaj.
Cunoasterea cauzelor este necesara nu numai pentru a le preveni, dar si pentru adaptarea unei
metodologii stiintifice in stablirea diagnosticului diferential si a modalitatilor de corectare a limbajului
tulburat, insa nu intotdeauna se pot stabili cu exactitate cauzele; care au provocat o tulburare sau alta
de limbaj si ca de cele mai multe ori la baza unei dereglari sau nedezvoltari normale se afla un
complex de cauze.
Prin urmare cauzele care determina handicapuri de limbaj pot actiona in trei etape diferite: in perioada
intrauterina a dezvoltarii fatului, in timpul nasterii si dupa nasterea individului.

Dintre cauzele care pot actiona in timpul sarcinii, citam: diferitele intoxicatii si infectii, bolile
infectioase ale gravidei, incompatibilitatea factorului PH, carentele nutritive, traumele mecanice care
lezeaza fizic organismul fatului, traumele psihice suferite de gravida, incepand cu neacceptarea psihica
a sarcinii si terminand cu trairea unor stresuri, framantari interioare, spaime care isi pun pecetea asupra
dezvoltarii functionale a fatului.
Din categoria cauzelor care actioneaza in peroada nasterii le mentionam pe urmatoarele: nasterile grele
si prelungite care pot provoca leziuni ale sistemului nervos central, asfixiile ce pot determina
hemoragii la nivelul scoartei cerebrale, diferite traume fizice, cum ar fi lovirea capului de oasele
pelviene, accidentele mecanice, etc.
Cauzele care actioneaza dupa nastere alcatuiesc grupa cea mai mare. Ele pot fi impartite in patru
categorii:
Cauzele organice de natura centrala sau periferica.
Avem in vedere diferitele traumatisme mecanice care influenteaza negativ dezvoltarea sistemului
nervos central sau afecteaza nemijlocit auzul si organele fonoarticulatorii.
In baza unor leziuni la nivelul sistemului nervos central se pot produce printre alte tulburari, disfunctii

ale limbajului ce au o mare varietate, cu cat zona lezata este mai intinsa sau mai profunda, cu atat
tulburarile sunt mai ample si cu un inalt grad de complexitate pentru ca, de cele mai multe ori, sunt
atinsi mai multi centri corticali implicati in realizarea diferitelor functii psihice, Lezarea timpanului
impiedica receptia corecta a limbajului si emiterea normala a sunetelor, iar anomaliile dento-maxilofaciale nu permit o participare sincrinizata a tuturor elementelor necesare realizarii procesului vorbirii
.O asemenea situatie are loc in prognatism si progenie, ca si in macroglosie sau microglosie. O
anumita frecventa o au infectiile si intoxicatiile cu substante chimice, medicamentoase, cu alcool, care
pot afecta, organic sau functional mecanismele neurofiziologice ale limbajului. Si unele boli ale primei
copilarii, ca meningita, encefaleea, scarlatina, rujeola, pojarul s.a. pot da tulburari de limbaj atat pe
cale centrala, cat si periferica.
Cauze functionale:
Aceste cauze pot produce tulburari ale limbajului care privesc atat sfera senzoriala(receptoare), cat si
cea motorie(efectoare).Cauzele functionale pot afecta oricare din componentele pronuntarii: expiratie,
fonatie, articulatie. Astfel apar dereglari ale proceselor de excitatie, inhibitie, de nutritie la nivelul
cortexului, insuficiente ale auzului fonematic, putand incetini traseul normal al limbajului.
Cauze neurologice care influenteaza mai cu seama pe acei subiecti care congenital au o constructie
anatomo-fiziologica fragila sau cu tendinte patologice.Asemenea alienatii mintal la cei cu tulburari de
memorie si de atentie, la cei cu tulburari ale reprezentarilor optice si acustice. Din aceasta categorie
fac parte si subiectii care se supraapreciaza-infatuatii, aceste manifestari influentand negativ
structurarea personalitatii si limbajului.
Cauze psiho-sociale: Frecventa lor este relativ mare, iar efectele lor negative impieteaza nu numai
asupra dezvoltarii limbajului ci si asupra intregii dezvoltari psihice a omului. ( ,p. ).
Din aceasta categorie fac parte unele metode gresite, in educatie (iatrogebiile si didactogeniile), slaba
stimulare a vorbiri copilului in ontogeneza timpurie, incurajarea coplului mic in folosirea unei vorbiri
incorecte pentru amuzamentul parintilor, adultilor, ce duc la formarea unor modele cu o vorbire
incorecta in perioada constituirii limbajului, trairea unor stari conflictule, stresante, suprasolocitarile,
care favorizeaza oboseala excesiva, bilingvismul(obligarea copilului sa invete o limba straina inainte
de a-si forma deprinderile necesare comunicarii in limba materna.,s.a.( ,p. ).
Pornindu-se de la etiologia tulburarilor de limbaj, ca si de la simptomatologia si natura acestora,
literatura de specialitate contine o varietate de clasificari.
Astfel, in logopedie exista mai multe tipuri de clasificari ale tulburarilor de limbaj care au de cele mai
multe ori un caracter limitat. Pentru faptul ca in toate aceste clasificari se adopta de obicei un singur
criteriu, ele sunt unilaterale si nu reflecta varietatea handicapurilor de limbaj.
O clasificare la care se tine seama de mai multe criterii in acelasi timp, pare mult mai adecvata:
anatomo-fiziologic, lingvistic, etiologic, simptomatologic si psihologic. ( ,p. ).
Aceasta clasificare elaborata prin imbinarea criterilor de mai sus, s-a impus in literatura de specialitate
romaneasca si straina.

Sintetic, clasificarea respectiva se rezuma urmatoarele categorii de tulburari de limbaj:

-Tulburari de pronuntie(dislalia, rinolalia, disartria);
-Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii(balbaiala, logonevroza, tahilalia, aftongia, tumultus sermonis,
tulburari pe baza de coreee);
-Tulburari de voce( afonia, disfonia, fonostenia, mutatia patologica);
-Tulburari ale limbajului citit-scris(dislexia, alexia si disgrafia, agrafia);

-Tulburari polimorfe(afazia, si alalia);

-Tulburari de dezvoltare a limbajului(mutism psihogen electiv, voluntar, retard sau intarziere in
dezvoltarea generala a vorbirii, disfunctiile verbale din autismul infantil de tip Kanner, din
sindroamele handicapului de intelect, etc.
-Tulburari ale limbajului bazat pe disfunctiile psihice(dislogia, ecolalia, jargonofazia, bradifazia).

Tulburarile de pronuntie-articulatie.
In genere tulburarile de pronuntie-articulatie au frecventa cea mai mare la copii cat si la adulti. Dintre
cestea dislalia este cu atat mai des intalnita cu cat varsta subiectilor este mai mica. Unele tulburari de
comportament usoare dispar odata cu inaintarea in varsta a copilului ca urmare a maturizarii sistemelor
cerebrale si a aparatului fono-articulator. Cele care nu dispar au o tendinta de a se consolida in
deprinderi negative de articulatie la varsta tineretii. Se poate considera existenta unei dislalii cu
semnificatia defectologica dupa circa 3-4 ani de varsta ai copilului, iar pana la aceasta varsta dislalia
este de natura fiziologica, ceea ce inseamna ca exista o insuficienta dezvoltare a aparatului fonoarticulator si a sistemelor cerebrale implicate in procesul vorbirii.Dupa parcurgerea acestei etape,
sistemele care participa la realizarea vocii sunt suficient de dezvoltate pentru emiterea corecta, iar
existenta dislaliei se datoreste unora din cauzele enumerate.Dar tulburarile de pronuntie-articulatie pot
aparea si la varstele tineretii sau chiar adulte, daca la fondul unei fragilizari a sistemului nervos central
actioneaza o etiologie nefasta.
Fenomenele caracteristice pentru dislalie constau in manifestrea de deformari, omiteri, substituiri,
inlocuiri si inversari de sunete,silabe si uneori chiar cuvinte. Dislalia capata denumirea de dislalie
simpla sau monoforma cand tulburarea se produce la nivelul unor sunete si se manifesta sub o forma
atenuata.
La inceputul aparitiei unor asemenea tulburari sunt mai frecvente formele de dislalie monoforma si se
complica daca nu sunt corectate la timp, transformandu-se in handicapuri tot mai complexe nu numai
ca simptomatologie, dar si pentru strategiile si efectele terapeutice, O extindere a tulburarilor de
pronuntie-articulatie asupra majoritatii sunetelor si prin cuprinderea si a grupelor de silabe se numeste
dislalie polimorfa, iar prin afectarea tuturor sunetelor, a majoritatii silabelor si a cuvintelor se ajunge la
sa numita dislalie generala sau totala.O tulburare de pronuntie cu forme grave de tipul celor
mentionate este mai frecventa in cazurile de anomalii, pseudobulbare, in despicaturile maxilo-velopalatine care se pot constitui si ca o manifestare secundara a altor tulburari de limbaj deosebit de
complexe cum ar fi afaziile, alaliile , etc.
In dislalie, sunetele nu sunt in egala masura afectate. Unele sunt cu o frecventa mai mare, iar altele
mai mica. Astfel, sunetele cele mai frecvent afectate sunt cele care apar mai tarziu in vorbirea copiilor:
vibrantar, africatelec,g,t,siflanteles,z si suieratoarele:s,j, iar vocalele si in primul rand a,e,u,
consoaneleb,d,t,m,n, care apar de timpuriu in vorbire sunt mai rar tulburate. In fapt sunt afectate mai
des acele sunete pentru ca necesita un efort mai mare si o sincronizare mai buna a elementelor din
aparatul fono-articulator care participa la emisie.Pronuntarea lor implica o anumita pozitie a limbii in
raport cu buzele, valul palatin, deschizatura gurii, conturul ei, etc.,si o anumita intensitate a jetului de
aer expirat pentru producerea sunetului respectiv.
Dintre cauzele specifice care pot provoca dislalia, imitarea unor persoane cu o pronuntie deficitara,
metode nefavorabile de educatie care nu duc la stimularea vorbirii, incurajarea copilului prescolar de
catre adult la stabilizarea deprinderii gresite, implantarea defectuaoasa a dintilor, diferite anomalii ale
aparatului bucal(buza de iepure si gura de lup),(deficiente cerebrale, insuficienta dezvoltarii, deficiente
ale auzului, hipoacuzia si surzenia usoara), slaba dezvoltare a auzului fonematic, progenia si
prognatismul, etc. In dislaliile grave, unii autori considera ca ereditatea poate constitui factor

important in diagnoza si explicarea handicapului. Pentru fiecare categorie de sunete exista o

terminologie adecvata: betacism si parabetacism(cand este afectat sunetulb, capacism si
paracapacism lac, gamacism si paragamacism la g, deltacism si paradeltacism la d, fitacism si
parafitacism la f, nutacism si paranutacism lan, mutacism si paramutacism la m, sigmatism si
parasigmatism la grupa sunetelor siflante si suieratoare, rotacism si pararotacism la r, hamacism si
parahamacism la h, tetacism si paratetacism la t, vitacism si paravitacism la v, etc.
La specificul limbii ramane, cele mai frecvente dislalii sunt constituite din grupa sigmatismelor si
parasigmatismelor si grupa rotacismelor si pararotacismelor.
Aparitia lor este simptomatica pentru deformari, substituiri, omisiuni ale sunetelor siflante si
suieratoare s,s,j,z,t,ce,ci,ge,gi. La copii prescolari si scolarii mici cel mai des intalnite sunt omisiunile
si deformarile, iar la logopatii puberi si adolescenti apar deseori si inlocuibile.Dintre formele de
sigmatism intalnit la adolescenti si tineri in general,au mai mare frecventa:
-Sigmatismul interdental aparut ca urmare a pronuntarii sunetelor respective cu limba fixata intre dinti.
-Sigmatismul lateral, care poate fi de trei feluri:
a) lateral dexter- cand iesirea aerului se face prin dreapta in loc de mijloc;
b) lateral sinister- in cazul iesirii aerului prin stanga;
c) bilateral- in care aerul se imprastie pe ambele parti.
-Sigmatismul addental produs prin sprijinirea varfului limbii pe dinti si nu permite ca aerul sa iasa prin
spatiul interdental, cum este normal.
-Sigmatismul palatal, se produce prin pronuntarea sunetelor siflante si suieratoare cu varful limbii
retras spre bolta palatina, fapt care impiedica emisia corecta;
-Sigmatismul strident manifestat printr-o sonorizare exagerata a siflantelor, ce perturba perceperea
vorbirii de catre interlocutor;
-Sigmatismul nazal aparut in urma unor deficiente ale palatului moale care nu-si poate indeplini
functia normala, ceea ce face sa se scurga aerul, partial sau total, prin intermediul cailor nazale.
Astfel de sigmatism este frecvent in despicaturile palatale si la cei cu un palat prea rigid datorat
constructiei anataomice scurte sau unei interventii chirurgicale ce il lipseste de mobilitatea necesara.
Un astfel de sigmatism este frecvent si ca forma secundara in rinolalie.
-Sigmatism labial si labiodental ce se produce printr-o participare exagerata a buzelor in timpul
emisiei fara implicarea incisivilor inferiori sau prin antrenarea incisivilor superiori si a buzei
superioare ce acopera dintii superiori.
Rotacismul si pararotacismul consta in deformarea, omisiunea, inversiunea si inlocuirea sunetului r.
Consoana r apare de obicei in vorbirea copilului in urma sunetelor siflante si suieratoare, iar
emisiunea corecta presupune o anumita dezvoltare a aparatului fono-articulator si miscari fine de
sincrinizare a elementelor implicate in vorbire. Din aceste motive, la majoritatea copiilor
anteprescolari si chiar prescolari are loc deformarea sunetului r, sau se inlocuieste cu l sau i si
mai rar cu sunetul d,n,v.
La baza producerii rotacismului si pararotacismului sunt implicate o serie de cauze cum ar fi
anomaliile anatomice si functionale ale limbii: micro si macroglosia(limba), frenul prea scurt sau prea
lung al limbii, leziuni ale nervului hipoglos care influenteaza toate negativ mobilitatea necesara
miscarilor limbii, precum si deficiente ale auzului fizic si fonematic, mutatii deficitare ale pronuntiei,
factori negativi de natura psiho-sociala, etc.
Luand in consideratie criteriul simptomatologic cele mai frecvente forme de rotacism sunt
urmatoarele:
-Rotacismul interdental ce ia nastere prin pronuntarea r cu vibrarea varfului limbii sprijinit pe
incisivii superiori sau mai rar atingerea limbii pe buza superioara in timpul vorbirii ;
-Rotacismul labial realizat printr-un joc usor al limbii, sar nu suficient si vibrarea buzelor;

-Rotacismul labiodental produs prin vibrarea buzei superioare in atingerea cu incisivii inferiori sau
vibrarea buzei inferioare in momentul atingerii incisivilor superiori;
-Rotacismul apical dupa faptul ca limba se afla in momentul pronuntiei lipita de alveole, ceea ce ni-i
permite sa vibreze suficient;
-Rotacism velar in care nu vibreaza varful limbii asa cum este normal ci valul palatin;
-Rotacism nazal datorat faptului ca orificiul palato-faringian nu se inchide suficient ceea ce face sa se
produca vibratii la nivelul partii posterioare a palatului moale si peretelui posterior al faringelui, iar
emisia lui r este stridenta si cu caracteristici nazale;
-Rotacism uvular ce apare ca urmare a vibrarii uvulei in articulatia sunetuluir;
-Rotacism bucal format prin scurgerea aerului necesar emis intre spatiul dintre limba si obraji, fapt
care determina vibrarea acestora.
Fenomenele ce privesc tulburarea vocalelor ce se produc mai rar, iar atunci cand are loc sunt un
indiciu al unei dislalii grave sau a exiestentei si a altor handicapuri de limbaj cum sunt disartriile,
afaziile, alaliile sau a tulburarilor de ritm.
Disartria sau dislalia centrala cum se mai numeste se manifesta printr-o vorbire confuza, disritmica,
disfonica, cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se imbina cu pronuntarea
nedorita.
Daca disartria se instaleaza dupa constituirea limbajului, exista sanse mai mari de reabilitare pentru ca
multe din deprinderile verbale se pot actualiza relativ usor pe baza noilor achizitii..
La adolescenti si la adulti fenomenele disartrice pot fi puse in evidenta mai usor la copii deoarece atat
din punct de vedere etiologic cat si simptomatologic mijloacele de investigatie si de surprindere a
caracteristicilor specifice au fost mai bine adaptate pentru aceste varste. Cand se gasesc si malformatii
ale organelor periferice de vorbire, dislalia are o forma deosebita de complexa si poarta denumirea de
dislalie mecanica sau disglosie. O forma semanatoare dislaliei este rinolalia la baza careia stau o serie
de malformatii ce sunt localizate la nivelul valului palatin sau insuficientele dezvoltarii acestuia ca
urmare a unor boli infectioase, vegetatii adenoide, polipi, atonia sau paralizia valului palatin,
despicaturile labo-maxilo-palatine, hipoacuzia, functionarea defactuoasa a mischilor sau valului
palatin care nu pot participa eficient la deschiderea traiectului nazal in timpul pronuntarii sunetelor
nazale, etc.In rinolalie se gasesc tulburarile de pronuntie specifice dislaliei, dar si deficiente ale
rezonantei sunetelor ori de fonatie si chier de voce in cazul cand formele respective sunt mai
accentuate.
Tulburari de ritm si fluenta ale vorbirii.
Dintre tulburarile de ritm si fluenta, balbaiala constituie o alta forma a handicapului oral. In incercarea
de a explica geneza si simptomatologia balbaielii au fost elaborate o serie de teorii printre care:
a) balbaiala are la baza afectarea unei componente centrale ce este determinata si de tulburarile
anatomo fiziologice;
b) balbaiala se incadreaza in categoria tulburarilor de evolutie a limbajului si se prezinta ca un efect al
intarzierii in aparitia vorbirii(Froschels,Pichon,S.Borel-Malsonny);
c) balbaiala are o natura ereditara(Gutzman, Nadoleczny);
d) balbaiala are o componenta nevrotica si este un efect ala cesteia;
e) balbaiala ca act al vorbirii se desfasoara pe principiul reflexologic.
Balbaiala se manifesta dominant prin repetarea unor silabe la inceputul si mijlocul cuvantului cu
prezentarea unor pauze intre acestea determinate de spasme scurte sau prin aparitia spasmelor de lunga
durata la nivelul aparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive. De
cele mai multe ori fenomenele de balbism insotite de existenta unor sunete sau silabe parazitare ce
imprima un aspect accentuat si dezagrabil vorbirii. In toate formele de balbaiala apar si o serie de
fenomene secundare precum spasmele de la nivelul aparatului fonoarticulator evidentiate prin
miscarea usoara a buzelr inaintea pronuntarii cuvantului, grimase, incordare faciala si corporala,

rigiditate sai gestica exagerate, schimbarea culorii, transpiratie abundenta, agitatie si nervozitate,
tulburari de somn, dereglari ale ritmului respirator, tendinte de a vorbi in timpul inspirului, etc.
Asemenea fenomene ce agraveaza balbaiala sunt mai frecvente la adult si la adolescent.
O mentiune aparte merita sa ocupe in cadrul cauzelor balbaielii, stangacia sau fenomenele de
contrariere a stangaciei care pot sta la baza si altor handicapuri de limbaj cum sunt:dislalia, disgrafia,
dislexia, tahilalia, bradilalia, tumultus sermonis.
Acest fapt se poate explica prin ceea ca in producerea proceselor psihice intre cele doua emisfere
cerebrale se stabilesc raporturi de subordonare, una se manifesta ca dominanta, iar cealalta ca
subordonata. Activitatea de limbaj este si ea dependenta de una din cele doua emisfere.Limbajul ca
functie puternic localizata se realizeaza la nivelul emisferei drepte la stangaci si in stanga la dreptaci.
Din cercetari rezulta ca pentru constituirea limbajului oral si scris, dominanta emisferei stangi prezinta
o mai mare insemnatate.

Cele mai frecvente cuvinte si expresii

1.
A (se) duce; du!; dus; du-te!
A (se) lovi; lovit; lovitura
A (se) rani; ranit; rana
A (se) uita; uite!; uita-te!; uitat
A aduce; adu-mi! adu!
A alerga; alergat; alergare
A auzi; auzit; auz
A avea; am/ are; n-am/ n-are; ai?; are?; avut
A bate; batut; bataie
A bea; baut
A cadea; cazut; cazatura
A calari; calarit; calare
A canta; cantat; cantec
A cara
A cere; cerut; cerere
A citi; citit; citire
A crede; (eu) cred ca; ma crezi?; nu te cred; (tu) ce crezi?
A creste; crescut
A da; da-mi! imi dai?; nu-ti dau; dat
A dansa; dansat; dans
A desena; desenat; desen
A dormi; doarme; dormit; dormi!
A face; am facut; facut de; fa!
A fi; este/ nu este; a fost; o sa fie; va fi
A folosi; folosit; folos
A fugi; fugi!fugit; fuga
A gandi; gandeste-te!; gandit; gand; gandire
A gasi; gasit
A impinge; impins
A incalzi; incalzit; incalzire
A incerca; incercare
A intreba; intrebat; intrebare
A lasa; lasat
A lua; ia!; luat
A mangaia; mangaiat; mangaiere
A merge; mers; mergand

A mirosi; mirosit; miros

A multumi; multumit
A musca; muscat; muscatura
A ninge; nins; ninsoare
A plange; plans; plangand
A plati; platit; plata
A ploua; plouat; ploaie
A privi; priveste!; privit; privire
A pune; pus
A putea; poate; putut; putere; puternic
A raci; racit; raceala
A rade; ras
A reusi; reusit
A ridica; ridica(-te)!; ridicat
A ruga; te rog; rugaminte
A sari; sari!; sarit; saritura
A saruta; sarut
A scrie; scris; scrisoare
A scutura
A se juca; joc; joaca; jucarie; jucaus
A spala; spala(-te)!; spalat
A spune; spune!; spus
A sterge; sters
A stii; stiut; stii? nu stiu
A strange; strans
A sufla
A suna; suna; sunat; sunet
A taia; taiat
A rupe; rupt
A lipi; lipit; lipici
A termina; terminat
A tine; tine-te!; tine-ma; tine!; tinut
A tipa; tipat
A trage; tras
A trebui; trebuie; ar trebui
A urla; urlet
A vedea; vezi; vazut; vedere
A veni; vine; a venit; vino!
A voi
A vrea; vrut
A zbura; zbor
A zgaria; zgariat; zgarietura
A zice; zi-mi!; zis
Ajutor!
Hai!
Haide!
Start!
Stop!
2.
Alb
Albastru
Galben
Maro
Negru

Portocaliu/ oranj
Rosu
Verde
Violet/ indigo/ mov
3.
Adevarat - fals
Aici acolo
Aproape departe
Bun, bine rau
Cald rece
Corect gresit; incorect
Curat murdar
Da Nu
Distractiv, amuzant
Dragut
Fierbinte
Frumos urat
Inainte - inapoi
Inalt scund
Inauntru afara
Incet repede
Inchis deschis
Inghetat
Intreg - jumatate
Lung scurt
Mic - mare
Mult putin
Nou -vechi
Subtire gros
Sus jos
Tanar batran

Cel/ cea mai.

4.
Eu, tu, el, ea, noi, voi, ele
(Al) meu/ mea, tau/ ta, nostru, vostru, lor; al cuiva
Toti/ toate, unul/ una, amandoi/ amandoua
Acesta/ aceasta; acela/ aceea; oricare; oricati/oricate; cativa/ cateva
5.
Zero, unu, doi, trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece, o suta, o mie
6.
Acum
Asa
Atunci
Azi, astazi
Ca si
Cand
Candva
Care

Catre
Cine
Cu
Curand
Daca
Dar
De asemenea
De la
Deasupra
Dedesupt
Despre
Dinspre
Din nou
Dupa
Foarte
Ieri
Imprejur
Impreuna
Impreuna cu
In
Inca
Inca o data
In loc
In loc sa
Intocmai
Intotdeauna
La
La fel
Langa
Maine
Niciodata
Numai o data, de doua ori
Odata
Oricare
Orice
Oricum
Pe
Pentru
Pentru ca
Sau, ori
Si
Sub
Tocmai
Unde
Undeva
7.
Ce? De ce?
Cine? Pe cine? De cine?
Cui? Al cui?
Care? Pe care?
Unde? De unde? Pe unde?
Cum?
8.

Mama, tata, frate, sora, bunic, bunica etc.

Partile corpului
Animale
Obiecte din mediul inconjurator
Figuri geometrice
Literele
Etc.
Observatii. Bineinteles, lista mai poate fi completata, daca e cazul. La ce ar putea folosi aceasta
lista (sau alta, intocmita de dvs)?
1. La evaluarea vocabularului actual al copilului, bifand doar cuvintele pe care le foloseste si sigur
le intelege in momentul de fata.
2. La intocmirea unei liste mai restranse care sa cuprinda doar cateva cuvinte pe care doriti ca
micutul sa si le insuseasca intr-un (interval de) timp imediat urmator. Fiti cat mai rezonabil in
alcatuirea listei proprii.
3. Ca sa invete cuvinte noi, folositi-le neaparat si pe cele pe care le cunoaste deja. Sau cat mai
multe dintre acestea. De asemenea, nu incercati sa-l invatati zece cuvinte deodata. Propozitiile sa
fie cat mai simple si pe un ton adecvat, daca se poate de joaca, stimulativ, fara a-l speria, insa. In
rest, pentru a-i capta interesul, puteti utiliza ce tonalitate doriti. Veti fi poate caraghiosi, dar nu
asta conteaza!. Folositi-i des numele, implicati-l macar astfel, chiar daca el nu reactioneaza la ce-i
propuneti. Sa auda ca vorbiti cu el. Daca micutul are o jucarie preferata, e foarte bine. Puteti s-o
utilizati ca accesoriu didactic. Orice preferinte, orice abilitati pe care le-ati observat, chiar ticurile!,
bizareriile, toate pot fi folosite ca sa-l stimulati. Daca isi flutura mainile in fata ochilor, decat sa-l
opriti cu bruschete, mai bine ii atrageti atentia si-I spuneti A, vrei sa-mi arati cum zboara pasarile!
Ma bucur ca ai observat asta! Uite, si eu stiu! Puteti chiar sa-l imitati. Sau sa-i spuneti :Uite ce
mai poti face cu mainile, invarti morisca (elicea), repede, repede. Daca aceasta e o miscare care il
relaxeaza, folositi-o in avantajul lui. Puteti sa-l invatati cuvinte ca pasare/ fluture, a zbura/ a da din
aripi, elice, repede etc. Folositi interjectii care sa-i distraga atentia de la stereotipiile pe care le
executa si sa-i indrepte interesul spre contextul nou format. Daca micutul pare atras de bataia din
aripi a fluturelui imaginar, data viitoare puteti sa-i aratati un desen care sa reprezinte un fluture cu
aripile colorate in doua culori, de exemplu. Etc.
Dupa cum am mai spus, lista este orientativa. Fiecare parinte o poate adapta in functie
de nivelul de intelegere al copilului, poate stabili un punct de pornire si o poate completa
progresiv.
Nu uitati; modul de lucru, parerile fiecaruia dintre noi ar putea fi de folos si altora, asa ca
postati, oameni buni!
Sistem complet de monitorizare a copilului de 48 luni (4 ani), pentru parinti
De Diane Bricher si Jane Squires, cu colaborarea Lindei Mounts, La Wanda Potter, Robert Wichel,
Elizabeth Twombly si Jane Farrel
Copyright 1999 Editura Paul H. Brokes Co.
Completati informatiile de mai jos:
Numele copilului:
Data nasterii:
Data completarii chestionarului:
Numele celui care completeaza:
Relatia de rudenie cu copilul:
Telefon:
Adresa:
Oras:
Judet:
Cod postal:

Alte persoane care asista la completarea chestionarului:

COMUNICAREA
1.Numeste copilul dvs. cel putin trei obiecte (lucruri) apartinand aceleiasi categorii? De exemplu,
daca-l rugati: Spune-mi cateva lucruri (chestii) pe care le poti manca?, raspunde copilul ceva in
genul: Prajitura, ou, paine? Sau la rugamintea Spune-mi niste (cateva) animale, raspunde
copilul ceva de genul vaca, elefant, caine? Etc.
Da Cateodata Nu
2.Raspunde copilul acceptabil la urmatoarele intrebari?
a. Ce faci cand ti-e foame? (Raspunsuri valabile ar fi: Mananc, Cer mancare, iau o gustare,
Imi iau de mancare)
Scrie raspunsul copilului:
b. Ce faci cand esti obosit? (Raspunsuri valabile ar fi: Ma culc, Dorm, Trag un pui de somn,
Ma duc la culcare, Ma intind, Ma asez, Stau jos)
Scrie raspunsul copilului:
Obs. Marcati Cateodata in cazul in care copilul raspunde corect doar la una din cele doua
intrebari.
Da Cateodata Nu
3. Numeste copilul cel putin doua atribute (proprietati) ale unui obiect oarecare? (De exemplu, la
intrebarea Cum e mingea?, raspunde ceva de genul Mare, rotunda, o arunc etc.)
Da Cateodata Nu
4. Foloseste copilul corect acordurile gramaticale? (De exemplu, Am doua mingi, Am lovit
mingea etc.)
Da Cateodata Nu
5. Fara a-l ajura (prin indicare cu degetul sau prin repetare verbala), executa copilul trei ordine
(cereri) diferite unul de celalalt, neavand legatura intre ele? (De exemplu, Bate din palme!, Du-te
pana la usa!, Stai jos! etc.)
Da Cateodata Nu
6. Foloseste copilul corect partile de vorbire intr-o propozitie? (de exemplu, un, o, eu, este,
si, la etc.; ceva de genul Eu merg in parc., Vii si tu? etc.)
Da Cateodata Nu
MOTRICITATEA GLOBALA
1. Reuseste copilul sa prinda mingea cu amandoua mainile? Acordati-i trei incercari si aruncati usor
mingea spre el, de la o distanta de 3 4 m.
Da Cateodata Nu
2. Reuseste sa urce si sa coboare fara ajutor pe un spalier (scara de la locul de joaca)?
Da Cateodata Nu
3. Stand in picioare, reuseste copilul sa arunce o minge mica cu o singura mana in directia unei
persoane aflate la o distanta de cel putin 4 m?
Obs. Marcati Da daca micutul ridica mana peste umar si arunca mingea in fata, in directia indicata.
Scaparea mingii, lasarea mingii sa cada sau aruncarea ei in spate trebuie marcate cu Nu.
Da Cateodata Nu

4. Poate copilul executa saritura intr-un picior cel putin o data fara sa-si piarda echilibrul sau sa
cada?
Da Cateodata Nu
5. Poate copilul sa execute o saritura de pe loc de cel putin 50 cm, cu picioarele adunate unul langa
altul?
Da Cateodata Nu
6. Poate copilul sa stea intr-un picior cel putin 5 secunde, fara sa-si piarda echilibrul, sa cada sau
sa lase jos celalalt picior? Acordati-i 2, 3 incercari inainte de a marca un raspuns.
Da Cateodata Nu

MOTRICITATEA FINA
1. Asaza copilul corect piesele unui puzzle format din 6 bucati? (Daca nu aveti unul, il puteti
construi lipind pe un carton o pagina dintr-o revista sau catalog, pagina ce contine obligatoriu o
singura imagine, si impartind-o apoi in sase)
Da Cateodata Nu

2. Folosind foarfeca de hartie pentru copii, reuseste copilul dvs. sa taie o foaie in doua de-a lungul
unei linii, facand lamele foarfecelui sa se inchida si sa se deschida repetat? (Mare atentie la
folosirea foarfecelui, sa nu se raneasca micutul). Obs.Taietura executata de copil trebuie sa fie doar
aproximativ dreapta.
Da Cateodata Nu
3. Folosind formele de mai jos ca model si fara a-i conduce dvs. mana cu care scrie, reuseste
copilul sa reproduca cel putin trei forme pe o foaie de hartie, cu un creion sau un pix?
Reproducerea nu trebuie sa fie exacta ca marime, insa trebuie sa respecte desenul modelelor.
+
Da Cateodata Nu
4. Reuseste copilul sa descheie cel putin un nasture? Poate fi de la bluza ori pantalonul pe care-i
poarta sau de la bluza unei papusi.
Da Cateodata Nu
5. Deseneaza imaginea unui om (persoana), astfel incat aceasta sa contina cel putin trei elemente
dintre urmatoarele: cap, ochi, nas, gura, gat, par, trunchi, brate, palme, picioare, talpi?
Da Cateodata Nu
6. Reuseste copilul sa coloreze, in mare parte, interiorul unui contur, fara sa iasa din linie? Obs.
Pentru a marca Da, copilul nu ar trebui sa depaseasca respectivul contur cu mai mult de 0,5 cm de
la linie, pe majoritatea desenului.
Da Cateodata Nu

REZOLVAREA PROBLEMELOR
1. Cand ii cereti Spune cinci, opt, trei, repeta copilul doar aceste trei numere, asa cum i-ati cerut?
Daca incercati din nou, nu repetati aceleasi numere, ci o alta serie (de exemplu, sase, noua, doi).
Marcati Da in cazul in care copilul reuseste sa repete o serie de trei numere.
Da Cateodata Nu
2. Raspunde corect la intrebarea Care este cel mai mic cerc?, aratandu-l pe cel mai mic din

desenul urmator?

Da Cateodata Nu
3. Fara a-l ajuta (prin aratare cu degetul sau altfel), urmeaza copilul trei ordine bazate pe cuvintele
sub, intre si pe? (De exemplu, Pune cartea sub canapea!, Pune mingea intre scaune!,
Pune jucaria pe masa!)
Da Cateodata Nu
4. Reusesete sa raspunda corect la Ce culoare are?, daca ii indicati cel putin 5 obiecte de culori
diferite? Marcati Da daca a identificat corect cel putin 5 culori.
Da Cateodata Nu
5. Se imbraca si se joaca pretinzand ca e altcineva?
Da Cateodata Nu
6. Asezandu-i in fata 5 obiecte, reuseste copilul sa le numere in ordine, spunand (eventual si
aratand) 1, 2, 3, 4, 5? Nu-l ajutati!
Da Cateodata Nu
PERSONAL SOCIAL
1. Poate sa mute continutul uni vas intr-altul folosind o unealta? (De exemplu, sa mute apa dintrun vas intr-altul folosind o lingura mare sau sa mute nisipul dintr-o galeata intr-un castron folosind
o lopatica etc.)
Da Cateodata Nu
2. Va spune la cerere cel putin trei dintre urmatoarele:
a. prenume
b. varsta
c. orasul in care locuieste
d. nume
e. sex (fata, baiat)
f. numarul de telefon de acasa?
Da Cateodata Nu
(Obs. Pentru Cateodata cel putin una, mai putin de trei. Inconjurati-le pe cele pe care le
cunoaste.)
3. Poate sa se spele cu sapun pe maini si pe fata, iar apoi sa se stearga cu prosopul, fara ajutor?
Da Cateodata Nu
4. Va spune numele a cel putin doi prieteni joaca, altii decat fratii sau surorile? Nu i le sugerati?
Da Cateodata Nu
5. Se spala pe dinti punandu-si pasta pe periuta si apoi facand periajul, fara ajutor?
Da Cateodata Nu
6. Se imbraca si se dezbraca fara ajutor, exceptand nasturii, fermoarele, sireturile, capsele?
Da Cateodata Nu

GENERAL
1. Credeti ca copilul aude bine?
Da Nu

Daca nu, explicati

2. Credeti ca vorbeste ca si alti copii de varsta lui?
Da Nu
Daca nu, explicati
3. Intelegeti ce va spune copilul?
Da Nu
Daca nu, explicati
4. Credeti ca merge, se catara, fuge ca si alti copii de aceeasi varsta?
Da Nu
Daca nu, explicati
5. Ati avut in familie cazuri de surzenie, rude cu probleme, afectiuni legate de auz?
Da Nu
Daca da, explicati
6. Considerati ca aveti motive de ingrijorare asupra copilului?
Da Nu
Daca da, explicati
7. A avut copilul probleme de sanatate in ultimele luni?
Da Nu
Daca da, explicati
8. Exista ceva la copilul dumneavoastra care sa va ingrijoreze?
Da Nu
Daca da, explicati

EVALUARE
1.Asigurati-va ca ati raspuns la toate intrebarile
2.Punctati fiecare raspuns astfel: Da 10; Cateodata 5; Nu 0
3.Adunati punctajele si faceti totalul pentru fiecare sectiune in parte (ar trebui sa aveti cinci
totaluri)
4.Completati in diagrama de mai jos totalurile obtinute la fiecare sectiune.
Total 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
Comunicare x x x x x x x x x
Motr. globala x x x x x x x x
Motr. fina x x x x x x x
Rezolv. probl. x x x x x x x x
Pers.-social x x x x x x
Examinati pe sectiuni in ce zona se inscrie totalul copilului dvs. Si
5.Daca totalul se incadreaza in zona alba, inseamna ca in acest moment, copilul nu are probleme
ce tin de sectiunea respectiva
6.Altfel, vorbiti cu un specialist. Copilul are nevoie si de alte evaluari.

Cam asta e testul. Nu am stiut cum sa-l redau intr-o forma cat mai fidela originalului. Asa ca cele
trei cercuri de la sectiunea "Rezolvarea problemelor" au iesit identice. Remediati voi neajunsul. De
asemenea, pentru calcularea punctajului, demarcarea se face astfel: Comunicare -45; Motr. globala

- 35; Motr. fina - 30; Rezolvarea probl. - 35; Pers. soc. - 25 puncte. Daca micutii au peste acest
punctaj, in momentul de fata nu aveti de ce sa va faceti griji. Bineinteles, tineti cont de varsta
cronologica indicata in test.
PROGRAMUL: Imit aciunile cu obiectele
Procedeu: plasai dou obiecte identice pe mas. Aezai-v n faa copilului. Captai-i atenia.
Spunei-i: f la fel, n acelai timp ce dvs. deja realizai o aciune cu un obiect. Stimulai copilul s
realizeze aciunea i recompensai-i rspunsul. Diminuai stimulrile n timpul ncercrilor ulterioare
ale copilului. Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute cu cel mai slab nivel de ajutor
acordat. La sfrit, recompensai doar rspunsurile corecte realizate fr ajutor.
Cerin sugerat: s se aeze pe scaun.
Sugestii pentru ajutor: ghidai-l fizic pe copil pentru a realiza activitatea
Instruciune: F la fel /Rspuns/ Data de debut/ Data de realizare
1. Pune un cub n co
2. Sun din clopoel
3. mpinge o main
4. Scutur un material
5. Bate la tob
6. i pune cciula pe cap
7. Mzglete
8. Se terge la gur
9. Bate cu ciocanul
10. Agit o jucrie care sun
11. Hrnete o ppu
12. Duce receptorul la ureche
13. Bea din pahar
14. Sufl n trompet
15. Se piaptn
16. Se joac cu o ppu
17. Modeleaz din plastilin
18. Introduce o pies ntr-un recipient
19. D un pupic la o ppu
20. Lipete o hrtie
21. Alt aciune
22. Alt aciune
Sfat util: ncercai imitaii ludice pe care copilul le va aprecia
PROGRAMUL: Stabilete contactul vizual
1. Pentru a rspunde la numele su: - Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Strigai copilul pe
nume i n acelai timp stimulai contactul vizual cu ajutorul unui aliment sau obiect apreciat,
aezate la nivelul ochilor. Cnd copilul a stabilit contactul vizual pentru o secund, dai-i obiectul
sau alimentul. Cu timpul, strigai copilul i ntrziai apariia stimulului vizual cteva secunde pentru
a sesiza dac copilul v privete singur, fr stimul. Recompensai n diferite moduri rspunsurile
obinute fr stimulare vizual. Felicitai copilul ori de cte ori v privete spontan.
2. Pentru 5 secunde: - Repetai procedura 1. Copilul trebuie s menin contactul vizual timp de 5
secunde nainte de a fi recompensat. Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute fr
stimulare vizual.
3. n timpul jocului: - Dai un joc de mas copilului. Aezai-v n faa sa i rostii-I numele.
Stimulai-l s v priveasc i recompensai rspunsul. Dup aceea, diminuai stimulii.
Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute cu cea mai mic stimulare.
4. La distan: - Folosii aceeai procedur ca i la 3, ns aezai-v la o distan din ce n ce mai
mare. Spunei numele copilului i tentai-l s v priveasc. Dup care, diminuai ajutorul.
Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute cu cel mai mic nivel de stimulare. Pe urm,
ncercai s mrii distana ntre dvs. i copil.
5. Pentru instruciuneaUit-te la mine!- Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Rostii: Uit-te

la mine! . Folosii acelai procedeu ca la 1.

Material didactic: alimente sau obiecte
Cerin sugerat: s se aeze pe scaun
Sugestii pentru ajutor: Plasai obiectul la nivelul ochilor i ghidai privirea copilului pn n dreptul
brbiei dvs. pentru a stabili contactul vizual. Mrii timpul de interaciune cu 2 secunde de fiecare
dat.
Instruciune/Rspuns/ Data de debut/ Data de realizare
(1-4) Numele copilului
(5) Uit-te la mine! (1-5) Stabilete contactul vizual
1. Pentru 1 secund
2. Pentru 5 secunde
3. n timpul jocului
4. La distan
5. Rspunde la: Uit-te la mine!
Sfat util: asigurai-v c respectivul copil v privete pe dvs, i nu jucria preferat

PROGRAMUL: Imit micrile mari

Procedeu: Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Dai instruciunea: F la
fel!, timp n care realizai o micare ampl. Stimulai copilul s execute mcar un gest i
recompensai rspunsul. Diminuai stimulrile n timpul ncercrilor ulterioare ale copilului.
Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute cu cel mai slab nivel de ajutor acordat. La
sfrit, recompensai doar rspunsurile corecte realizate fr ajutor.
Cerin sugerat: s se aeze pe scaun.
Sugestii pentru ajutor: ghidai-l fizic pe copil pentru a realiza activitatea
Instruciune: F la fel/Rspuns/ Data de debut/ Data de realizare
1. Lovete masa
2. Bate din palme
3. Face cu mna la cineva
4. Ridic braele
5.
6. i atinge gambele
7. i scutur capul
8. i clatin capul
9. Se nvrtete n jurul su
10. i ascunde faa cu minile
11. i atinge umerii
12. Sare
13. Se mbrieaz
14. i atinge burtica
15. Merge
16. i ntinde braele
17. Prinde cu minile un mner
18. i freac minile
19. i atinge capul
20. Alt aciune
21. Alt aciune
Sfat util: unii copii nva s imite mai repede obiectele (de ex., s pun un cub ntr-un recipient,
s agite o jucrie), dect s imite micri globale. Dup ce copilul nva s imite 5 micri,
ncercai altele noi; se poate ca aceast abilitate s se generalizeze n timp.
PROGRAMUL: Imit micrile fine

 Procedeu: Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Dai instruciunea: F la

fel!, timp n care realizai o micare fin. Ajutai copilul s execute micarea i recompensai
rspunsul. Diminuai stimulrile n timpul ncercrilor ulterioare ale copilului. Recompensai n
diferite moduri rspunsurile obinute cu cel mai slab nivel de ajutor acordat. La sfrit,
recompensai doar rspunsurile corecte realizate fr ajutor.
Cerin sugerat: s se aeze pe scaun i s imite micrile motricitii grosiere.
Sugestii pentru ajutor: ghidai-l fizic pe copil pentru a realiza activitatea
Instruciune: F la fel/Rspuns/ Data de debut/Data de realizare
1. i atinge palmele una de alta
2. nchide i deschide pumnii
3. i atinge degetul indicator
4. i atinge degetul mare
5. i mic degetele
6. i freac minile una de alta
7. i atinge degetul mare cu indexul
8. Arat spre prile corpului
9. Atinge palma cu indexul
10. Arat cu indexul
11. i ridic degetele mari
12. Alt gest
13. Alt gest
14. Alt gest
Sfat util: Cnd lucrai la acest program, amintii-v de dezvoltarea motric generala normal.
Muli copii mai mici de 3 ani ntmpin dificulti la nivelul motricitii fine.

PROGRAMUL: Imit micrile motricitii orale

Procedeu: - Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Dai instruciunea: F la
fel!, timp n care realizai o micare la nivelul gurii. Ajutai copilul s realizeze micarea respectiv
i recompensai rspunsul. Diminuai ajutorul pe parcurs. Recompensai n diferite moduri
rspunsurile obinute cu cea mai mic stimulare. n final, nu recompensai dect rspunsurile
corecte realizate fr ajutor.
Cerin sugerat: s se aeze pe scaun, s stabileasc contactul visual, s imite micrile
motricitii globale i fine
Sugestii pentru ajutor: Utilizai material ajuttor pentru a uura activitatea (o trompet, baloane
de spun etc)
Instruciune/ Rspuns/Data de debut / Data de realizare
1. Deschide gura
2. Scoate limba
3. i prinde buzele cu mna
4. i atinge dinii
5. Sufl aerul pe gur
6. Zmbete
7. Se ncrunt
8. D pupic
9. i plimb limba pe suprafaa dinilor
10. i pune dinii superiori pe buza de jos
Sfat util: Evaluai obiectivele acestui program. Dac scopul este imitarea verbal, este preferabil
s utilizai simultan un sunet cu o micare. Dac ntmpinai dificulti pentru pornirea micrii,
folosii o oglind.
PROGRAMUL: Execut instruciuni simple
Procedeu: - Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Dai instruciunea.

Stimulai copilul s execute sarcina i recompensai rspunsul. Diminuai ajutorul pe parcurs.

Recompensai n diferite moduri rspunsurile obinute cu cea mai mic stimulare. n final, nu
recompensai dect rspunsurile corecte realizate fr ajutor.
Cerin sugerat: pentru instruciunea nr. 2: s se aeze pe scaun
Sugestii pentru ajutor: ghidai-l fizic pe copil pentru a realiza activitatea
Instruciune/Rspuns/ Data de debut / Data de realizare
1. Stai jos
2. Ridic-te
3. Vino aici
4. Jos minile
5. F pa
6. mbriaz-m
7. Ridic minile
8. ntoarce-te spre.
9. Bate din palme
10. Sari
11. D-mi pupic
12. Arunc ..
13. nchide ua
14. Trimite un pupic
15. Aprinde lumina
16. Ia o batist
17. D drumul la muzic
18. Pune pe raft
19. Bate palma
20.
Sfat util: Alegei instruciunile pe care le poate executa copilul i care l vor ajuta s se descurce
n viaa cotidian

PROGRAMUL:Prile corpului (receptive i expresiv)

Procedeu:
1. Identific prile corpului : Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Dai
instruciunea: Atinge(o parte a corpului). Ajutai copilul s-i ating prile corpului i
recompensai rspunsul. Diminuai ajutorul pe parcurs. Recompensai n diferite moduri
rspunsurile obinute cu cea mai mic stimulare. n final, nu recompensai dect rspunsurile
corecte realizate fr ajutor.
2. Denumete prile corpului : Aezai-v pe un scaun n faa copilului. Captai-i atenia. Artai
spre o parte a corpului dvs. i ntrebai: Ce este aceasta?. Ajutai copilul s numesc prile
corpului i recompensai rspunsul. Diminuai ajutorul pe parcurs. Recompensai n diferite moduri
rspunsurile obinute cu cea mai mic stimulare. n final, nu recompensai dect rspunsurile
corecte realizate fr ajutor.
Cerine sugerate:
1) Execut 5 instruciuni verbale
2) Identific prile corpului i denumete obiecte familiar
Sugestii pentru ajutor: modelai rspunsul sau ghidai-l fizic pe copil pentru a realiza activitatea
Instruciune/ Data de debut/ Data de realizare
1)
2)
1)
2)

Atinge...
Ce este aceasta? Rspuns
Atinge o parte a corpului
Numete o parte

Instructiune/ Data de debut / Data de realizare

1. Capul
2. Piciorul
3. Burta
4. Nasul
5. Gura
6. Genunchii
7. Ochii
8. Urechile
9. Prul
10. Obrajii
11. Umerii
12. Mna
13. Braele
14. Degetele
15. Cotul
16. Brbia
17. Degetele de la picioare
18 Degetul mare de la mn
19.
20.
Sfat util: Alegei prile corpului care nu sunt foarte apropiate una de alta (de ex., s se nvee
mai nti copilul s fac discriminare ntre cap i picior i abia apoi ntre nas i ochi