Invatarea sunetelor

SCHEME SI MATERIALE VERBALE PENTRU CONSOLIDAREA SUNETELOR Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului P I. Silabe si logatomi: 1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu - cu vocale di erite : ape, api, apo, apu : ipa, ipe, ipo, ipu : opa, ope, opi, opu : upa, upe, upi, upu !. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up ". Exercitii in lo#atomi : pap, pep, pip, pop, pup - pronuntat ara vocale p$.p, p$.p, p$.p, p$.p %. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru : spa, spe, spi, spo, spu II. Cuvinte: 1. &uvinte cu p in pozitie initiala - monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol, pui, pun' - bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, po(ar, poza, pozna, pune, putin' - polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa' 2. &uvinte cu p in pozitie mediana: - monosilabice : apt, copt, rupt' - bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad' - polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma' - cu a#lomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioara, capra'

!. &uvinte cu p la inal: - monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup' - bisilabice : dulap' III.Propozitii: )n dulap este un nap. )n padure e un lup. *up un par. )n spatele spitalului e un plop. Petre ia pere padurete din padure. &rap in patru piatra. Paun a pus pulpa de pui in supa. Pe pat e o plapuma. Poza e pe dulap. Plec poimaine la Predeal. Pro esorul a pus popandaul pe pupitru. Pipaie postavul din dulap. Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel. Pe patinoar este un hop mare. Pleci la petrecere+ Postesti pana poimaine. ,ui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul. Postasul aduce un plic. -aca sapi dupa napi o sa rupi sapa. E copt porumbul+ Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul. .mple un pahar cu apa/ S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 5 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe :ba, be, bi, bo, bu' 2. Exercitii in pozitie intervocalica : aba, ebe, ibi, obo, ubu' - cu vocale di erite: abe, abi, abo, abu eba, ebi, ebo, ebu iba, ibe, ibo, ibu oba, obe, obi, obu uba, ube, ubi, ubu !. Exercitii in silabe inverse : ab, eb, ob, ub' ". Exercitii in lo#atomi: bab, beb, bib, bob, bub' - pronuntat ara vocale: b$.b, b$.b,b$.b,b$.b' %. Exercitii in combinatii consonantice : bra, bre, bri, bro, bru

-arb, erb, irb, orb, urb -zba, zbe, zbi, zbo, zbu -alb, elb, ilb, olb, ulb' II. CUVINTE : 1. &uvinte cu b in pozitie initiala : - monosilabice : ba#, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun - bisilabice : balon, ba#a(, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bo#at, boala, bu et, buchet, buza,butoi, baieti - polisilabice : balena, balustrada, bivolita, binisor, biberon,boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar, bunica' 2. &uvinte cu b in pozitie mediana - monosilabice - bisilabice : baba, laba, roaba, #hebos, soba, toba, 8abi, debit, suba - polisilabice : cabana, *ebenciuc, rebeli, robotel - cu a#lomerari de consoane : bruma, brad, arbore, orbi, zbor, razboi' !.&uvinte cu b in pozitie inala - monosilabice : slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, stramb' - bisilabice :surub, porumb III. Propozitii : 5ine, baiete/ 5roastele se balacesc in balta. 8abi are bani de buzunar. Sa ierb un porumb+ 5a# un surub in tub+ Porumbelul este alb si slab. &iorba ierbe. .n cub a cazut sub pat. 5erbecul se bate bine. 5ebelusul are biberon. 5aba da baietilor boabe de porumb. IV. Cuvinte paronime: pere-bere' parca-barca' para-bara, paza-baza' poala-boala' par-bar' pile-bile' pun-bun' papa-baba' pruna-bruna S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 1 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ma, me, mi, mo, mu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ama, eme, imi, omo, umu - cu vocale di erite : -ame, ami, amo, amu -ema, emi, emo, emu -ima, ime, imo, imu -oma, ome, omi, omu -uma, ume, umi, umu !. Exercitii in silabe inverse: am, em, im, om, um ". Exercitii in lo#atomi: mam, mem, mim, mom, mum -pronuntat ara vocale : m$.m,m$.m, m$.m, m$.m %. Exercitii in combinatii consonantice : -cma, cme, cmi, cmo, cmu -#ma, #me, #mi, #mo,#mu -sma, sme, smi, smo, smu -zma, ame, zmi, zmo, zmu II. Cuvinte : 1. &uvinte cu m in pozitie initiala: -monosilabice : mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, mut, ma, mar, manz -bisilabice : mare, maior, masa, mape, masa(, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca, model, morar, motor,mosor, mura, muiat, mu(dei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine -polisilabice : mami er, marinar, marmura, mecanica, membrane, merituosi,mimica, mireasa, mili#ram, momeala, monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica 2. &uvinte cu m in pozitie mediana -monosilabice -bisilabice : amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar -polisilabice : comanda, caramele, monument, amilie, numarati -cu a#lomerari de consoane : lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas !. &uvinte cu m in pozitie inala -monosilabice : am, cam, ham, #eam, 9ram, chem, #hem, om, pom, rom, om, cum, ilm -bisilabice : pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram -polisilabice : coboram III. Propozitii ,ampa lumineaza. 1a mir.

1an manzul la camp. 1aine mer# la medic. )a din pom un mar. 1otanul lacom a mancat un morun mare. 1anzul musca. )l chem pe 1atei la munca. &umpara un salam mare. ,a vama e lume multa. E-.&2*E2 1)S&2*),7* 2*3)&.,237*)) 1. Mobilitatea aparatului fono arti!ulator : 2. Exercitii de mobilitate a maxilarelor : -exercitii de inchidere si deschidere a #urii' -exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor' -exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi' -muscatura 5. Exercitii de mobilitate pentru limba : -limba iese si intra repede :ca la pisica cand bea; -limba miscata de la dreapta la stan#a :tic-tacul ceasului; -limba iese in orma de lopata -limba iese in orma de sa#eata -limba ster#e buzele -limba ster#e dintii de deasupra -limba ster#e dintii de dedesubt -miscari circulare ale limbii -limba #hemuita in undul #urii -miscarile limbii in (os si in sus cu #ura deschisa -pronuntarea rapida si repetata a silabei la -limba la palat si (os &. Exercitii pentru buze si obra(i: -miscari de su#ere a obra(ilor -miscari de tu#uiere a buzelor -miscari de intindere a buzelor :zambetul; -miscari de rotun(ire a buzelor -miscari alternative de intindere si rotun(ire a buzelor -miscari de tu#uiere a buzelor pentru luierat, su lat in lumanare, balon, morisca -miscari de aburire a o#linzii -miscari de um lare a obra(iilor -vibrarea buzelor -rictusul buzelor

-. Exercitii pentru valul palatin : -exercitii de imitare a cascatului -exercitii de imitare a in#hititului, tusei -miscari de de#lutitie ". E#u!area respiratiei 2. -ezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie :1<2; Exercitii pentru expiratie -su la nasul in batista -su la aerul pe dosul mainii -tine un ul# in aer -stin#e lumanarea -um la balonul -su la in apa cu paiul Exercitii pentru inspiratie -miroase lorile -cainele la vanatoare -miroase par um, spirt, otet etc. 5. -ezvoltarea respiratiei verbale : 7btinerea expiratiei mai lun#i decat inspiratia la pronuntie 4orbirea in expiratie, ara e ort, ritmat -exercitii de pronuntie a vocalelor, prelun#, rar, ara e ort in timpul unei expiratii -exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane -exercitii de pronuntie a unor #rupe de vocale pe durata unei expiratii :ai, ei, oi, ua, ue etc.; -exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii :ba, be, bi, bo$ ale, ele, ile$; -exercitii de pronuntie a unor silabe in care se #asesc #rupuri de vocale sau #rupuri de consoane, pe o expiratie :aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri; -exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec -exercitii de respiratie :culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul dia ra#mei; : la inceput nonverbal ' cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ' cu recitare de poezii ' citire in aceasta pozitie cu voce tare E=E*&)3)) PE63*. 175),)323E2 5.&7-,)68.7-92&)2,2 -sa arate dintii -sa aca trompa -sa su le in hartii, vata, moristi

-sa su#a cu paiul un lichid -sa mestece -sa in#hita -sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect a lat pe masa -sa um le sau sa su#a obra(ii -sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea -sa luiere -sa scoata limba -sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri$

S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 6 I.Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ana, ene, ini, ono, unu -cu vocale di erite -ena, eni, eno, enu -ina, ine, ino, inu -ona, one, oni, onu -una, une, uni, unu !. Exercitii in silabe inverse : an, en, in, on, un ". Exercitii in lo#atomi : nan, nen, nin, non, nun -pronuntat ara vocale : n$.n, n$.n, n$.n, n$.n %. Exercitii in combinatii consonatice -cna, cne, cni, cno, cnu -#na, #ne, #ni, #nu, #no -sna, sne, sni, sno, snu -zna, zne, zni, zno, znu II. Cuvinte 1. &uvinte cu n in pozitie initiala -monosilabice : na, nap, nas, nas, ne, ne#, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nic, nul -bisilabice : nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nu ar, namol, navod -polisilabice : natie, neatins, ne#hina, nevinovat, norocos, numarat 2. &uvinte cu n in pozitie mediana : -monosilabice -bisilabice : cana, vana, (ena, ina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana

-polisilabice : inimos, canota(, renumit -cu a#lomerari de consoane : ocna, snoava, runda, condus, pneu, &antemir, panta, invins !. &uvinte cu n in pozitie inala -monosilabice : an, ban, -an, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, in, bon, con, ton, bun, sun, tun, an -bisilabice : 6ana, 6ina, nene, nebun, senin, venin, noian, baston, nunta -polisilabice : camion, chimion, revelion, ma#neton III. Propozitii -&ine vine+ -4ine nasul la in. -6ina n-are alune. -6u aud nimic+ -6-am nasture la palton. -6-am nisip in panto . -&e lana buna are bunica/ -,a 6imi#ea a nins. ->ana mananca alune. -6anu ia nota noua la pian. -3in in mana un baston. )4. &uvinte paronime -mama-nana -am-an -nod-mod -noi-moi -mai-nai -mor-nor -mica-nica -cana-cama -coama-coana S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 3 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ta, te, ti, to, tu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ata, ete, iti, oto, utu -cu vocale di erite -ate, ati, ato, atu -eta, eti, eto, etu -ita, ite, ito, itu, ita -ota, ote, oti, otu

-uta, ute, uti, utu !. Exercitii in silabe inverse : at, et, ot, ut ". Exercitii in lo#atomi : tat, tet, tit, tot, tut -pronuntat ara vocale :t$.t, t$.t, t$.t, t$.t %. Exercitii in combinatii consonantice -sta, ste, sti, sto, stu -tra, tre, tri, tro, tru II. Cuvinte 1. &uvinte cu t in pozitie initiala -monosilabice : tanc, tai, tac, tel, tic, tip, tir, tiz, toc, tos, torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau -bisilabice : tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, ti on, ti os, tipar, timbru, ti(a, tona, topor, toia#, toca, tu a, tu is, tuse, tunde, taram, tanar, tarat -polisilabice : tabere, taraba, tele on, tele#ra , televizor, tiparnita, tirbuson, tovarasa, tocana, tuburi, tuneluri, taietei, tacuta 2. &uvinte cu t in pozitie mediana -monosilabice : star, stea, stau, stol, stop -bisilabice : ata, bata, lata, rata, vata, 4eta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata -polisilabice : catarama, perete, patine, trotuar, lopata -cu a#lomerari de consoana : #ostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist !. &uvinte cu t in pozitie inala -monosilabice :sat, pat, lat, cat, bat, nit, Pit, bot, cot, vot, lut, mut, rat, tot -bisilabice : palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut, cusut, durut, acut, palit, patit, urat, tarat, varat -polisilabice : cautat, a(utat, repetent IV. Propozitii E ata ta+ 3oto canta la toba. 2cest caiet este ordonat si curat. E tava ta+ &easul ace : tic-tac, tic-tac. 2 trecut prin sat. 3utu a intrat tiptil si a urat tocul. 3ataie a umat tot tutunul. Pe cutie este desenat un robot. Pe taior este o pata tare urata.

2i pictat un tablou cu anotimpul toamna+ 3iti a cazut si s-a lovit la cot.

S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) - ). Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : da, de , di, do, du 2. Exercitii in pozitie semivocalica : ada, ede, idi, odo, udu -cu vocale di erite : -ade, adi, ado, adu -eda, edi, edo, edu -ida, ide, ido, idu -oda, ode, odi, odu -uda, ude, udi, udu !. Exercitii in silabe inverse : ad, ed, od, id, ud ". Exercitii in lo#atomi : dad, ded, did, dod, dud -pronuntat ara vocale: d$.d, d$.d, d$.d, d$.d %. Exercitii in combinatii consonatice : dra, dre, dri, dro, dru II. Cuvinte 1. &uvinte cu d in pozitie initiala -monosilabice : dac, dar, dat, da, -an, de, des, din, di#, doi, dor, dop, dos, du, dus, duc, dra#, dre# -bisilabice : daca, data, dator, de#et, desen, deloc, divan, -inu, dobor, dulap, dulau, daram, -anut, dara -polisilabice : datornic, -acia, de#ete, decupa, dinozaur, dobora, dolo an, durabil, darama 2. &uvinte cu d in pozitie mediana -monosilabice : (der -bisilabice : 2da, *ada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade -polisilabice : cadere, Panduru -cu a#lomerari de consoane : candelabru, cadru !. &uvinte cu d inal -monosilabice : vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand, bland, blond, 4lad, cald, surd,

brad -bisilabice : 2rad, aud, neted, comod -polisilabice : va#abond IV. Propozitii 1a duc des la -eva. 2du-mi repede din dulap #hidul. -eseori ma doare de#etul. -udu e in pod. &ine doarme dupa divan. *ad cand il vad dansand. )ti dau un desen in dar. -aria s-a dus sa ia doi dovleci. *adu vinde dulapul din debara. 1i-e dor de -an. 1a duc sa-l vad duminica. -acia era tara -acilor. -uc in pod lada de brad. -oi dinti cad din cauza dulciurilor. V. Cuvinte paronime tus-dus tata-data tuna-duna toamna-doamna topor-dobor vata-vada clatite-cladite trepte-drepte vatra-vadra lata-lada pod-pot spate-spade roate-roade S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) & I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : ca, che, chi, co, cu 2. Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu -cu vocale di erite -ache, achi, aco, acu

-eca, echi, eco, ecu -ica, iche, ico, icu -oca, oche, ochi, ocu -uca, uche, uchi, ucu !. Exercitii in silabe inverse : ac, ec, ic, oc, uc ". Exercitii in lo#atomi : cac, chec, chic, coc, cuc -pronuntat ara vocale : c$.c, c$.c, c$.c, c$.c %. Exercitii in combinatii consonatice : -cra, cre, cri, cro, cru -cla, cle, cli, clo, clu II. Cuvinte 1. &uvinte cu c in pozitie initiala -monosilabice : ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, che , chem, chip, chin, cos, cos, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat -bisilabice : cana, casa, cale, ca ea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu, chi la, chimen, chibrit, copil, cole#, cotet, cosit, cura(, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine, cantar, carma, carpa, cantar, carnat -polisilabice : cabana, caravana, ca eluta, cheita, chitara, &hirila, &hiriac, copacel, conace, cunoscut, curios, cura(os, cuminte, cuvios, cantaret 2. &uvinte cu c in pozitie mediana : -monosilabice : ochi -bisilabice : acar, vaca, vacar, pacat, pachet, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, 2chim, urechi, ridichi, local, rica, pica, *ica, ciocan, duca, nuca, ,uca -polisilabice : acadea, racheta, ochelari, (acheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie, deschide, manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche, Enache, &ostache -cu a#lomerari de consoane : recrutat, acrit, sacre, aclie !. &uvinte cu c in pozitie inala -monosilabice : ac, ac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, oc, zic, mic, (oc, soc, toc, duc, nuc, suc -bisilabice : arac, hamac, sarac, #andac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc, aduc, usuc, butuc. IV. Propozitii 3ac si ac.

&ostica a cazut si are acum un cucui cat o nuca. 2carul este sarac. )n cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec. )n cos e un cas. &aietul si cartea copilului cel mic e la cole#ul de banca. 1a duc la nuc. &ocosul canta : &ucuri#u/ &ucuri#u/ S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 8 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : #a, #he, #hi, #o, #u 2. Exercitii in pozitie intervocalica : a#a, e#he, i#hi, o#o, u#u -cu vocale di erite -a#he, a#hi, a#o, a#u -e#a, e#hi, e#o, e#u -i#a, i#he, i#o, i#u -o#a, o#he, o#hi, o#u -u#a, u#he, u#hi, u#u !. Exercitii in silabe inverse : a#, e#, o#, i#, u# ". Exercitii in lo#atomi : #a#, #he#, #hi#, #o#, #u# -pronuntat ara vocale : #$.#, #$.#, #$.#, #$.# %. Exercitii in combinatii consonantice : -#ra, #re, #ri, #ro, #ru -#la, #le, #li, #lo, #lu II. Cuvinte 1.&uvinte cu # in pozitie initiala : -monosilabice : #ard, #al, #hem, #heb, #hid, #hici, #ol, #at -bisilabice : #ara, #ata, #hetar, #hetus, #heata, #her#he , #hicit, #hiara, #olan, #olit, #oana, #uma, #ura, #usa, #uler, #unoi, #asit, #atit, #aza, #adil, #raba, #rasa, #roasa, #rozav, #rane, #landa -polisilabice : #aroa a, #ara(e, #alosi, 8heor#hita, #hereta, #hetuta, #hiocel, #hirlanda, #hicitoare, ro#o(ina, ra#usit 2. &uvinte cu # in pozitie mediana -bisilabice : a#at, ba#a, ma#ar, le#at, 2n#hel, li#hean, te(#hea, in#het, in#hit, triun#hi, mu#ur -polisilabice : topo#an, #olo#an, buzdu#an, 2n#helina, in#hetata, privi#hetoare, ran#hie,

un#hie, par#hie, in#hitite, ne#hina, ro#o(ina, po#oane, pa#uba -cu a#lomerari de consoane : re#ret, re#lat, #lu#a, in#radit !. &uvinte cu # in pozitie inala -monosilabice : a#, ba#, le#, ne#, di#, ro#, (u#, u#, ru# -bisilabice : ale#, olo#, aler#, cole#, bricea# IV. Propozitii 9u# dupa #aina. 8ardul din lemn de a# este lun#. )n amur# vin #astele din #ran#. 2r#hir are in#hetata cu #ust de ra#ute. 9u# pe di#. 8her#hina a #olit #aleata cu #o#osari. 2le# un a# si-mi le# mur#ul de el. Privi#hetoarea are #las in#eresc. 1er# sa dre# strun#ul. 2i #hicit #hicitoarea lui 2n#hel+ V. Cuvinte paronime creier-#reier cara-#ara caz-#az cocosi-#o#osi coala-#oala ac- a# coarne-#oarne cat-#at lunca-lun#a stanca-stan#a S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 0 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : -prelun#it ? hhha, hhhe. hhhi, hhho, hhhu -neprelun#it ? ha, he, hi, ho, hu 2. Exercitii in pozitie intervoalica : aha, ehe, ihi, oho, uhu -cu vocale di erite -ahe, ahi, aho, ahu -eha, ehi, eho,ehu

-iha, ihe, iho, ihu -oha, ohe, ohi, ohu -uha, uhe, uhi, uho !. Exercitii in silabe inverse -prelun#it : ahhh. ehhh, ihhh, ohhh, uhhh -neprelun#it : ah, eh, ih, oh, uh ". Exercitii in lo#atomi : hah, heh, hih, hoh, huh -pronuntare ara vocale : h$.h, h$.h, h$.h, h$.h %. Exercitii in combinatii consonantice : hra, hre, hri, hro, hru II. Cuvinte 1. &uvinte cu h in pozitie initiala : -monosilabice : hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot, -bisilabice : hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac, hinta, hora, hotel, hotar, homar, huma -polisilabice : harnica, 0oratiu 2. &uvinte cu h in pozitie mediana -bisilabice : aha/, pahar, rahat, 7ho/, 1ihai, puhoi, 5ihor, zahar -polisilabice : pahare, bihoreanca !. &uvinte cu h in pozitie inala -monosilabice :ah/, sah, ceh, oh, duh -bisilabice : valah III. Propozitii 0alal hamac/ 0an#iul de la 0anul 0omer este harnic. 0ilda a varsat un pahar cu zahar. Puhoiul distru#e holdele. 0a#i i-a venit de hac hotului. ,-a inhamat cu hamuri si haturi. 2 pus haina si halatul in hol. 0aide in hamac sa ne dam uta. )n hora s-a prins si un ceh. 0ai dupa halvita/ S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 9

I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelun#it : a, e, i, o, -neprelun#it : a, e, i, o, u u

2. Exercitii in pozitie intervocalica : a a, e e, i i, o o, u u -cu vocale di erite -a e, e i, e o, e u -i a, i e, i o, i u -o a, o e, o i, o u -u a, u e, u i, u o !. Exercitii in silabe inverse - prelun#it ? a , e , i , o , u - neprelun#it ? a , e , i , o , u ". Exercitii in lo#atomi : a , e , i , o , u -pronuntare ara vocale : $ , $. , $. , $. %. Exercitii de di erentiere : - a-va: e-ve' i-vi' o-vo' u-vu -a -av'e -ev'i -iv'o -ov'u -uv' -a a-ava'e e-eve'i i-ivi'o o-ovo'u u-uvu' - a -vav' e -vev' i -viv' o -vov' u -vuv' - av-va ' ev-ve ' iv-vi ' ov-vo ' uv-vu ' @. Exercitii in combinatii consonantice : - la, le, li, lo, lu - ra, re, ri, ro, ru II. Cuvinte 1. &uvinte cu in pozitie initiala -monosilabice: ar, ac, an, a#, es, el, erm, ier, in, ix, iu, oi, oc, us, um, u#, ur, an -bisilabice : ace, ata, aima, ete, idea, icat, ilmat, ota, ochist, oca, ura, ular, ara, aras -polisilabice : amilie, ar urie, elicitare, ericita, irava, irisor, oto#ra ie, otoliu, ulare, urtuna, antana -cu urmat de consoana : lanela, lamand, luture, 9ram, ra#i, risca, ramanta, rana 2. &uvinte cu in pozitie mediana : -monosilabice : cea a, su eri, tu is, co a, ru a, tu a, cu ar, nu ar -polisilabice : ra ala, pre ace, an ara, co etarie, ca enea, oar eca, scu ita, porto oliu,

cearcea uri - cu #rupe consonantice : re ren, in lorit, um lat !. &uvinte cu in pozitie inala -monosilabice : (a , pra , se , che , o , coi , pu , bu -bisilabice : pila , cearcea , panto , carto , side -polisilabice : para#ra , oto#ra , pamatu III. Propozitii 9ac oc. 9ota 9rusinei este oarte rumoasa. Ste an tremura de rica in ata lui 9anel. )a pila cu urculita. 9ata si-a erit ata de um. 3randa ir are o oto#ra ie cu toata amilia. 9unda ta este oarte rumoasa. 9irul este in. 7 , ce carto / )n ata an arei e mare or ota. Pu oaica are pu . 9oarte rumoasa este apta lui 9ilip. 9ii ericit/ IV. Cuvinte paronime ata-vata ila-vila ii-vii oi-voi in-vin ar-var aca-vaca ina-vina a#-va# aza-vaza S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) 4 I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelun#it : vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu -neprelun#it : va, ve, vi, vo, vu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ava, eve, ivi, ovo, uvu

-cu vocale di erite -ave, avi, avo, avu -eva, evi, evo, evu -iva, ive, ivo, ivu -ova, ove, ovi, ovu -uva, uve, uvi, uvo !. Exercitii in vocale inverse -prelun#it : avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv -neprelun#it : av, ev, iv, ov, uv ". Exercitii in lo#atomi :vav, vev, viv, vov, vuv -pronuntare ara vocale :v$.v, v$.v, v$.v, v$.v %. Exercitii de di erentiere : -va- a've- e'vi- i'vo- o'vu- u -av-a 'ev-e 'iv-i 'ov-o 'uv-u ' -ava-a a'eve-e e'ivi-i i'ovo-o o'uvu-u u -vav- a 'vev- e 'viv- i 'vov- o 'vuv- u -va - av've - ev'vi - iv'vo - ov'vu - uv @. Exercitii in combinatii consonantice : -vla, vle, vli, vlo, vlu -vra, vre, vri, vro, vru II. Cuvinte 1. &uvinte cu v in pozitie initiala -monosilabice : vai, var, val, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand -bisilabice : vale, vara, va#on, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce, voios, voinic, vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat -polisilabice : vapoare, varicela, va#oane, veverita, vecina, vizita, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane, vanatoare, varuita - cu v urmat de consoana : vrea, vrabie, vrute, vrabiute, 4lad, vlastar 2. &uvinte cu v in pozitie mediana -bisilabice : avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, divin, bivol, covor, avut -polisilabice : livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit !. &uvinte cu v in pozitie inala: -monosilabice : brav, #rav, tiv, mov -bisilabice : narav, bolnav, zu#rav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv -polisilabice : emotiv, uscativ

III. Propozitii 4ine vara. 2m avut un covor vopsit cu mov. 4ad vaca vecinilor. 4era e vesela, desi e vinovata. 4ii la vita de vie+ 4om vopsi vitrina cu vopsea verde. 4ino, sa vezi vulpea / 4ictor serveste pe tava vanatul. 5etivul este vorbaret si #uraliv. 4asile e bolnav #rav. 4anzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de 4asile 4oiculescu. S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) S I. Silabe si logatomi 1. Exercitii cu silabe directe -prelun#it : sssa, ssse, sssi, ssso, sssu -neprelun#it : sa, se, si, so, su -repetate : sasa, sese, sisi, soso, susu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : asa, ese, isi, oso, usu -cu vocale di erite : -ase, esa, isa, osa, usa -asi, esi, ise, ose, use -aso, eso, iso, osi, usi -asu, esu, isu, osu, usu !. Exercitii cu silabe inverse -prelun#it : asss, esss, isss, osss, usss -neprelun#it : as, es, is, os, us ". Exercitii in lo#atomi : sas, ses, sis, sos, sus %. Exercitii in combinatii consonantice -sca, sche, schi, sco, scu -scra, scre, scri, scro, scru -s a, s e, s i, s o, s u -sma, sme, smi, smo, smu -spa, spe, spi, spo, spu -spla, sple, spli, splo, splu -sta, ste, sti, sto, stu -stra, stre, stri, stro, stru -sna, sne, sni, sno, snu

-sla, sle, sli, slo, slu @. Exercitii de di erentiere -sa-za' as-az' asa-aza' saz-zas -se-ze' es-ez' ese-zez' sez-zes -si-zi' is-iz' isi-izi' siz-zis -so-zo' os-oz' oso-ozo' sos-zoz' soz-zos -su-zu' us-uz' usu-uzu' sus-zuz' suz-zus A. Exercitii in combinatie cu di ton#i : sea, sia, sie, sio, soa B. Structuri verbale pro#resive prin aditie : -S2saCc' saCt' saCp' sa-pa' sa-re' sa-nie' sa-bie ca-sa' ma-sa' pa-sa' ra-sa' var-sa-te' ca-sa-te' la-sa-te' ru-moa-sa' a-lea-sa -SE seCr' seCt' seCc' se-re, se-te, se-ca ca-se' va-se' me-se' de-se' pa-se' vi-se' tre-se me-se-rie' ve-se-la' po-se-da' ca-se-rie' ma-ta-se' -S)si-la' si-ta' si-ne' co-si' vop-si' do-si' #a-si de-si-#ur' pa-ra-si -S7soCc' soCl' soCi' so-ia' soa-re' somn' so-da' a-so-le -S.suCc' suCr' surd' suis, su-pa' su-ro-ri ra-su-net II. Cuvinte 1. &uvinte cu s in pozitie initiala -monosilabice : sec, set, semn, sac, sar#, sat, sap, sar, sac, sol, somn, soi, sub, suc, sur, su#, sun, sul, surd -bisilabice : sete, sere, secret, sera, select, sita, sila, sica, sile, si on, sirop, sarat, sapun, sarba, sarma, sala, salam, salut, sare, sate, sapa, Sava, sora, soda, soba, soldat, sonda,

suta, suma, supa, sunet -polisilabice : sema or, secure, secunda, serin#a, sirena, silaba, simpatie, sanatate, saturat, sambata, sambure, sacosa, salata, sanie, salvare, sonerie, sorcova, surade, suparat -cu #rupe consonatice : schelet, schimba, scari, scandura, scara, scade, scoala, scor, scu unda, scrum, s etnic, s ios, s atos, s ada, s oara, smerit, smoc, smucit, speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span, spart, spatiu, spada,spate, spala, spa#hete, sport, spune, splendid, splina, stea, stea#, stima, stilou, stapan, stana, stau, stol, stup, stri#a, stranut, strabun, strada, stropitoare, strun#ar, strut, snop, sleit, slabut, slaba, sloi, slu#a. 2. &uvinte cu s in pozitie mediana : -monosilabice : vest, test, pisc, plisc, disc, vasc, pasc, nasc, trosc/, must, -bisilabice : mese, dese, desen, nisp, visa, vopsi, lipsi, nasuc, rasul, casa, masa, lasa, rasa, coase, dosar, mosor, cosor, bursuc, dansul -polisilabice : meserie, desi#ur, pro esor, risipit, pisica,casatorie, pasarele, rasaduri, masura, casare, pasa(e, pasare, asole, matase, mirosi, olosi, musa ir, busola, pensula, insula. -cu #rupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi, ascuns, biscuit, discret, basme, cosmetice, &osmin, casma, basma, cosmonaut, aspecte, spectacol, castel, mesteca, pastila, pistil, pastai, asta, castan, castron, castor, pistol, costum, destul, castravete. !. &uvinte cu s in pozitie inala -monosilabice : des, ies, es, ness, vis, zis, pis/, ras, plans, as, nas, las, pas, vas, ras, os, cos, dos, ros, tos, dus, us, rus, pus -bisilabice : ales, cules, Paris, apas, vars, compas, ramas, pu os, ploios, voios, miros, #hebos, barbos, apus, cactus -polisilabice : calduros, serios, scorburos, inimos III. Propozitii Sandu este vesel. Sica coase. Savu sta acasa. &ostel s-a dus. 1asa este pusa. Stai in sat+ 4asile este sanatos. Sacul este spart. Sa-mi scrii scrisoare. Pisica se spala. Stea#ul este sus. Sanda a scris o scrisoare sorei tale. E soare si senin astazi. Soarele straluceste sus pe cer. Sandu a sosit aseara. Sica se spala in sila.

Silviu scapa salata in supa. Sorin are o salopeta noua. Seara se lasa peste sat. IV. Cuvinte paronime ?s cu s :de la sarpe; scoala-scoala dus-dus nas- nas peste-peste sura-sura musca-musca las-las paste-paste creste-creste ?s cu z sare-zare sac-zac #roasa-#roaza seama-zeama seu-zeu varsa-varza pasa-paza oase-oaze ser-zer vase-vaze rasa-raza S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) > I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelun#it : zzza, zzze, zzzi, zzzo, zzzu -neprelun#it : za, ze, zi, zo, zu 2. Exercitii in pozitie intervocalica -aza, eze, izi, ozo, uzu -cu vocale di erite -aze, azi, azo, azu -eza, ezi, ezo, ezu -iza, ize, izo, izu -oza, oze, ozi, ozu -uza, uze, uzi, uzo

!. Exercitii in silabe inverse -prelun#it ? azzz, ezzz, izzz, ozzz, uzzz -neprelun#it ? az, ez, iz, oz, uz ". Exercitii in lo#atomi : -zaz, zez, ziz, zoz, zuz -pronuntare ara vocale z$z, z$z, z$z, z$z %. Exercitii de di erentiere: -ze-se' zi-si' za-sa' zo-so' zu-su -ez-es' iz-is' az-as' oz-os' uz-us -eze-ese' izi-isi' aza-asa' ozo-oso' uzu-usu -zez-ses' ziz-sis' zaz-sas' zoz-sos' zuz-sus -zes-sez' zis-siz' zas-saz' zos-soz' zus-suz @. Exercitii in combinatii consonantice : -zba, zbe, zbi, zbo, zbu -zda, zde, zdi, zdo, zdu -zla, zle, zli, zlo, zlu -zma, zme, zmi, zmo, zmu -zna, zne, zni, zno, znu II. Cuvinte 1. &uvinte cu z in pozitie initiala : -monosilabice : zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau, za, zat, zar, zac, zor, zob -bisilabice : zebra, zeama, zece, zestre, ze ir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zadu , zana, zahar, zare, zale, >am ir, zona, zumzet, zulu i -polisilabice : zicatoare, >imnicea, ziarist, zapada, zambeste, zarzare, zadarnic, zoolo#ica, zorele, zur#alai, zu#ravit -cu z urmat de consoana : zmeu, zdrobit, zbor, zburdalnic, zmeura, z#arda, zloata, zvon, zbiara 2. &uvinte cu z in pozitie mediana : -monosilabice : brazi, lazi, blonzi, uzi -bisilabice : raze, paza, barza, varza, buze, bezea, bazin, azan, cazan, vaza, baza, 2zor, cazut, vazut -polisilabice : cazarma, cazane, duzina, uzina, depozit, ma#azin, cozonac, dezordonat, di uzor, buzunar, runzulita, mazare, pupaza, pauza -cu #rupe consonantice : izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma, #hiozdan !. &uvinte cu z in pozitie inala -monosilabice : caz, #az, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz -bisilabice : necaz, obraz, pervaz, macaz, 5icaz, orez, vanez, moloz, abuz, re uz, ovaz -polisilabice : ara#az, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuz

III. Propozitii >idarul lucreaza. *oza e in poza. >arul este pe ziar. 9ac haz de necaz. 2 zidit un zid. 5ranza are zer. 4isez sa vanez un bizon. >oica pune in zeama zarzavat. >izi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la 1izil. Pastrez putin orez pentru supa. IV. Cuvinte paronime zare-sare' zac-sac' #roaza-#rosa' zeama-seama' zale-sale' paza-pasa' oaze-oase' zer-ser' vaze-vase' zeu-seu' raza-rasa $ voi continua cu litera sh , pentru ca imi este #reu sa dactilo#ra iez cu sh voi olosi simplu s, atentie la citit $ S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) S I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelun#it :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu -neprelun#it : sa, se,si, so,su -se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se ace pauza, apoi se deschide brusc : -s-a, s-e, s-i, s-o, s-u -sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su 2. Exercitii in pozitie intervocalica -asa, ese, isi, oso, usu cu vocale di erite -ase, asi, aso, asu -esa, esi, eso, esu -isa, ise, iso, isu -osa, ose, osi, osu -usa, use, usi, uso !. Exercitii in silabe inverse : -prelun#it : asss, esss, isss, osss, usss -neprelun#it : as, es, is, os, us

". Exercitii in lo#atomi :sas, ses, sis, sos, sus -pronuntare ara vocale : s$s, s$s, s$s, s$s %. Exercitii in combinatii consonantice : -spa, spe, spi, spo, spu -sta, ste, sti, sto, stu -sca, sche, schi, sco, scu -sma, sme, smi, smo, smu -sna, sne, sni, sno, snu -stra, stre, stri, stro, stru @. Exercitii de di erentiere : s cu s sa-sa' se-se' si-si' so-so' su-su as-as' es-es' is-is' os-os' us-us asa-asa' ese-ese' isi-isi' oso-oso' usu-usu sas-sas' ses-ses' sis-sis' sos-sos' sus-sus s cu ( sa-(a' se-(e' si-(i' so-(o' su-(u as-a(' es-e(' is-i(' os-o(' us-u( asa-a(a' ese-e(e' isi-i(i' oso-o(o' usu-u(u sas-(a(' ses-(e(' sis-(i(' sos-(o(' sus-(u( II. Cuvinte 1. &uvinte cu s in pozitie initiala : -monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, se , serpi, sir -bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau, sare , sina, siroi, siret -polisilabice : soparla, soricel, sobolan, su#ubat, santier, servetel, semineu -cu #rupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, ster#e, strand 2. &uvinte cu s in pozitie mediana : -bisilabice : usor, rosu, 1isu, 6usa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, isa, #usa, cresa, mesa -polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa -cu #rupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca, pusca, cascaval,closca, risca, morisca, dusman, mosnea# !. &uvinte cu s in pozitie inala : -monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les -bisilabice : cocos, tarus, #olas, aras, codas, cosas, oras, lenes, tu is, #hetus, culcus -polisilabice : cocolos, #albenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bo#atas, acoperis, tovaras

!. Propozitii Salul este rosu. Sade pe sina. 1usc dintr-o rosie. ,abus este la culcus. Pe #hetus este alunecus. Serban este un scolar pus pe sotii. )n tu is este un cocos rosu. 2m prins surubul cu un cleste. Postasul aduce posta la scoala. IV. Cuvinte paronime cos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, crestecreste, paste-paste, pisc-pisc, soc-soc. S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) D I. Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -prelun#it : (((a, (((e, (((i, (((o, (((u -neprelun#it : (a, (e, (i, (o, (u -rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si lar#a la vocale : (-a, (e, (-i, (-o, (-u 2. Exercitii in pozitie intervocalica: -a(a, e(e, i(i, o(o, u(u cu vocale di erite : -a(e, a(i, a(o, a(u -e(a, e(i, e(o, e(u -i(a, i(e, i(o, i(u -o(a, o(e, o(i, o(u -u(a, u(e, u(i, u(o !. Exercitii in silabe indirecte -prelun#it : a(((, e(((, i(((, o(((, u((( -neprelun#it : a(, e(, i(, o(, u( ". Exercitii in lo#atomi -(a(, (e(, (i(, (o(, (u( -pronuntare ara vocale ($(, ($(, ($(, ($( %. Exercitii in combinatii consonantice : -(#a, (#he, (#hi, (#o, (#u

-(da. (de, (di, (do, (du @. Exercitii de di erentiere cu ( si z -(a-za' (e-ze' (i-zi' (o-zo' (u-zu' -a(-az' e(-ez' i(-iz' o(-oz' u(-uz -a(a-aza' e(e-eze' i(i-izi' o(o-ozo' u(u-uzu -(a(-zaz' (e(-zez' (i(-ziz' (o(-zoz' (u(-zuz -(az-za(' (ez-ze(' (iz-zi(' (oz-zo(' (uz-zu( II. Cuvinte 1. &uvinte cu ( in pozitie initiala -monosilabice : (oi, (os, (u#, (ur, (ar, (et -bisilabice : (oaca, Doseni, (udec, (umari, (alon, (ale, Deana, (eli, (eleu,(erseu, (ena, (eton -polisilabice : Doiana, (ucarii, (ucatori, (udecator, Danina, (alnica, Daponia, Denica, (etoane, (eleuri, Dianu -cu #rupe consonantice : (#heab, (der 2. &uvinte cu ( in pozitie mediana : -monosilabice : co(i -bisilabice : mo(ar, po(ar, ste(ar, bu(ie, mo(ic, co(oc, ma(or, 5u(or, a(ut, coa(a, #ri(a -polisilabice : pi(ama, deran(a, incura(a, eta(ara, diri(or, in#ri(orat, aba(ur, #ri(uliu -cu ( urmat de consoane : #ra(d, mi(loc, ba(bai, bo(deuca, te(#hea !. &uvinte cu ( in pozitie inala : -monosilabice : 8or(, ru(, &lu(, #a(, be(, -e( -bisilabice : eta(, ba#a(, cura(, #ara(, marca(, vira(, varte(, #atle( -polisilabice : bobina(, canota(, pilota( III. Propozitii -iri(eaza 5u(or. Doci (oi+ Dean are co(oc. Denica s-a (ulit. Dur impre(ur este (ale. 2(uta-ma la ba#a(e. Durnalul e din -e(. Du(u se (oaca cu (ucaria Deanei. S-au man(it cu ru( pe obra(i. Dudecatorul a (udecat (ust. S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 29*)&23E) 3

I. Silabe si logatomi 1. .nirea sunetelor componente prin disparitia pro#resiva a pauzei t$$$$$s t$$$$.s t$$$.s t$$.s t$.s t..s ts 2. Silabe directe : ta, te, ti, to, tu !. Exercitii in pozitie intervocalica -ata, ete, iti, oto, utu cu vocale di erite -ate, ati, ato, atu -eta, eti, eto, etu -ita, ite, ito, itu -ota, ote, oti, otu -uta, ute, uti, uto ". Silabe inverse : at, et, it, ot, ut %. Exercitii in lo#atomi : tat, tet, tit, tot, tut -pronuntare ara vocale : t$t, t$t, t$t, t$t @. Exercitii de di erentiere s-z si t:ts; ? s:sh; ses-zez' sis-ziz' sas-zaz' sos-zoz' sus-zuz' tet-ses' tit-sis' tat-sas' tot-sos' tut-sus te-te' ti-ti' ta-ta' to-to' tu-tu te-se' ti-si, to-so' tu-su' ta-sa II. Cuvinte 1. &uvinte cu t in pozitie initiala -monosilabice : tep, tes, tel, tepi, tip, tin, tarm, tap, tar, tol -bisilabice : teapa, teava, tipat, ti#an, tinta, taran, tarus, tara -polisilabice : telina, tarana, ti#ara, taranca, tarai 2. &uvinte cu t in pozitie mediana -monosilabice : poti, copti, moti -bisilabice : mate, rate, ata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, #heata -polisilabice : incalta, ameninta, intepa, portelan, lectia, certati, multumiti, parinti, incaltaminte, balanta, dorinta,

!. &uvinte cu t in pozitie inala -monosilabice : zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut -bisilabice : cotet, podet, a#at, -anut, calut, dra#ut -cu #rupe consonantice : (ilt, colt, calt III. Propozitii ,enuta tipa. .n bat e la put. 1ita are ata. 3icu are vitel. 5eti tuica + 3aranul ia cutitul. &utitul e ascutit. ,in#a balti sunt multi tantari. -anut e un baietel dra#ut. Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita. 3aranca tine etita in brate ca sa-i dea tata. IV. Cuvinte paronime ate-ace tine-sine tel-cel teapa-ceapa plati-placi munti-munci tar-(ar tol-sol tes-ses mot-mos S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 29*)&23E) &E S) &) ). Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe -cu pauza ce-a' ce-e' ce-i' ce-o' ce-u ci-a' ci-e' ci-i' ci-o' ci-u -unit cu vocale cea, cee, cei, ceo, ceu cia, cie, cii, cio, ciu

2. Exercitii in pozitie intervocalica -separat a-ce-a' e-ce-e' i-ce-i' o-ce-o' u-ce-u a-ci-a' e-ci-e' i-ci-i' o-ci-o' u-ci-u -unit acea, ecee, icei, oceo, uceu acia, ecie, icii, ocio, uciu !. Exercitii in silabe inverse -separat a-ce' e-ce' i-ce, o-ce, u-ce a-ci' e-ci' i-ci' o-ci' u-ci -unit ace, ece, ice, oce, uce aci, eci, ici, oci, uci ". Exercitii in lo#atomi -separat : ce-a-ce' ce-e-ce' ce-i-ce' ce-o-ce' ce-u-ce ci-a-ci' ci-e-ci' ci-i-ci' ci-o-ci' ci-u-ci -unit : ceace' ceece, ceice, ceoce, ceuce ciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci %. Exercitii cu consoane ce-b, ce-c, ce-d, ce- , ce-#, ce-h, ce-(, ce-l, ce-m, ce-n, ce-r,ce-s, ce-t, ce-v,ce-x ceb, cec, ced, ce , ce#, ceh, ce(, cel, cem, cen, cer, ces, cet, cev, cex ci-b, ci-c, ci-d, ci- , ci-#, ci-h, ci-(, ci-l, ci-m, ci-n, ci-r, ci-s, ci-t, ci-v, ci-x cib, cic, cid, ci , ci#, cih, ci(, cil, cim, cin, cir, cis, cit, civ, cix II. Cuvinte 2. &uvinte cu ce in pozitie initiala -monosilabice : ce, cea, cerc, ceas, ceai, cer, cel, cei, cerb -bisilabice : cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, cea a, cercel, cerdac -polisilabice : cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celo an &uvinte cu ci in pozitie initiala -monosilabice : ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci -bisilabice : ci re, cina, cires, ciocan, cioban, cioma#, cip/, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar, cimpoi -polisilabice : cinema, cineva, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinemato#ra

5. &uvinte cu ce in pozitie mediana -bisilabice : secer, bricea#, 1ircea -polisilabice : secera, inceput, vecernicie, macese, cercelus, incearca &uvinte cu ci in pozitie mediana -bisilabice : vecin, sucit, racit, macin, ecior, lucios, picior, vaccin -polisilabice : macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, ericit, accidenta, harnicie, elicitare, cauciuc &. &uvinte cu ce in pozitie inala -bisilabice : zece, cruce, rece, ace, ace, pace, plate, tace, coace, duce, zice, dulce, iice, trece, toarce -polisilabice : intoarce, incoace, co(oace, rascruce &uvinte cu ci in pozitie inala -monosilabice : taci, zici, aci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, (oci, mici, roci, urci, maci, sepci, barci, melci, banci -bisilabice : papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunci III. Propozitii &erul cenusiu. &ine macina+ &e ceata+ 9aci basici. &ere cercei. -uci ciocanul+ &e zapaceala. 1acii sunt mici. &e de #hiocei. 2i cinzeci de curci. Purceaua are zece purcei. -uci la 3ecuci doi saci de nuci. 1arcel isi petrece cele zile de concediu in &ecenia. -e cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit. 6u-mi place ceea ce ace. &ici a #asit cinci ciuperci. IV. Cuvinte paronime cerb-serb saci-sasi cina-sina duci-dus cioc-soc Denica este de stra#a la bara(.

IV. Cuvinte paronime cu ( si s (ir-sir (oc-soc (ura-sura (apca-sapca pra(it-prasit (ale-sale cu ( si z (ar-zar (ale-zale S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 29*)&23E) 8E S) 8) I. Silabe si logatomi 1.Exercitii in silabe directe -cu pauza : #e-a' #e-e' #e-i' #e-o' #e-u -cu pauza : #i-a' #i-e' #i-i' #i-o' #i-u -unit cu vocale : #ea' #ee, #ei, #eo, #eu -unit cu vocale : #ia' #ie, #ii, #io, #iu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : -separat : a-#e-a' e-#e-e' i-#e-i' o-#e-o' u-#e-u -separat : a-#i-a' e-#i-e' i-#i-i' o-#i-o' u-#i-u -unit : a#ea' e#ee' i#ei' o#eo' u#eu -unit : a#ia' e#ie, i#ii' o#io' u#iu !. Exercitii in silabe inverse -separat : a-#e, e-#e, i-#e, o-#e, u-#e -separat : a-#i, e-#i, i-#i, o-#i, u-#i -unit : a#e, e#e, i#e, o#e, o#e -unit : a#i, e#i, i#i, o#i, u#i ". Exercitii in lo#atomi -separat : #e-a-#e' #e-e-#e' #e-i-#e, #e-o-#e, #e-u-#e -separat : #i-a-#i' #i-e-#i' #i-i-#i' #i-o-#i' #i-u-#i -unit : #ea#e' #ee#e' #ei#e' #eo#e' #eu#e -unit : #ia#i' #ie#i' #ii#i' #io#i' #iu#i

%. Exercitii cu consoane -#e-b, #e-c, #e-d, #e- , #e-#, #e-h, #e-(, #e-l, #e-m, #e-n, #e-r, #e-s, #e-s, #e-t, #e-t, #e-v, #e-x -#i-b, #i-c, #i-d, #i- , #i-#, #i-h, #i-(, #i-l, #i-m, #i-n, #i-r, #i-s, #i-s, #i-t, #i-t, #i-v, #i-x -#eb, #ec, #ed, #e , #e#, #eh, #e(, #el, #em, #en, #er, #es, #es, #et, #et, #ev, #ex -#ib, #ic, #id, #i , #i#, #ih, #i(, #il, #im, #in, #ir, #is, #is, #it, #it, #iv, #ix II. Cuvinte 2. &uvinte cu #e in pozitie initiala -monosilabice : #er, #em, #en, #et, #eam, #el -bisilabice : #ene, 8eta, 8elu, #emeni, #enunchi, #eros, #eamuri, #eamat, #eana, 8eor#e, #eanta -polisilabice : 8eor#eta, #eamantan, #eneratie &uvinte cu #i in pozitie initiala -monosilabice : #in, #ir -bisilabice : 8ica, 8ina, 8icu, 8iur#iu -polisilabice : #ira a, #imnastica, #inere, #imnasta 5. &uvinte cu #e in pozitie mediana -bisilabice : mu#et, ra#et, de#et, a#er, ul#er, Eu#en -polisilabice : de#ete, de#etar, mar#ele, 2n#ela, dami#eana, Eu#enia &uvinte cu #i in pozitie mediana -bisilabice : ar#int, ma#iun, 4ir#il, #eam#iu -polisilabice : pa#ina, #ala#ie, re#ina, mar#ine, min#ile, diri#inte, ri#ider, #in#ie, in#iner, ru#ina &. &uvinte cu #e in pozitie inala -bisilabice : u#e, mer#e, mul#e, lin#e, nin#e, cur#e, min#e, re#e, le#e, san#e, plan#e, stin#e -polisilabice : ale#e, cule#e, impin#e, invin#e, cole#e, atin#e, in i#e, belciu#e, carli#e &uvinte cu #i in pozitie inala -monosilabice : min#i, ra#i, le#i, u#i, lun#i, un#i, dra#i, cren#i, re#i -bisilabice : cole#i, veri#i, a(un#i, cule#i, covri#i, desa#i, eri#i, serin#i, aler#i III. Propozitii 8elu ia #emul. 9u#e de le#e. 8elu o impin#e pe 8eta. 8eta ia #eanta.

8elu si 8eor#eta sunt #emeni. 8eor#e a spart #eamul cu min#ea. 8eor#eta nu are mar#ele. 8elu vrea sa ba#e de#etul in #em. Pe 8i#i il dor #in#iile. 5a#i ra#i in pun#i. 8ica si 8ineta sunt cole#i. &ren#ile a#ilor s-au lun#it. 8i#i a venit la 8iur#iu cu #in#iile um late. IV. Cuvinte paronime rece-re#e' maci-ma#i' lunci-lun#i' reci-re#i' cerb-serb' coci-cos' ra#i- rati,cer-#er, sacisasi CCCCCCCCCCCCCCCCC S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) , ). Silabe si logatomi 1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu 2. Exercitii in pozitie intervocalica : ala, ele, ili, olo, ulu -cu vocale di erite : ale, ali, alo, alu ela, eli, elo, elu ila, ile, ilo, ilu ola, ole, oli, olu ula, ule, uli, ulo !. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul ". Exercitii in lo#atomi : lal, lel, lil, lol, lul -pronuntat ara vocale : l$l, l$l, l$l, l$l %. Exercitii in combinatii consonantice : -bla, ble, bli, blo, blu -pla, ple, pli, plo, plo -cla, cle, cli, clo, clu -#la, #le, #li, #lo, #lu -mla, mle, mli, mlo, mlu -sla, sle, sli, slo, slu -zla, zle, zli, zlo, zlu -vla, vle, vli, vlo, vlu -hla, hle, hli, hlo, hlu

- la, le, li, lo, lu II. Cuvinte 1. &uvinte cu l in pozitie initiala : -monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz -bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, le#at, le#e, lenes, lea a, lea#an, lesin, loto, liber, lichid, li#hean, lipit, luna, lume, lana -polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara 2. &uvinte cu l in pozitie mediana : -monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club -bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, ular, colac, elev, moale, vale, #uler, cole#, milos, calut, ul#i, vulpe -polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, asole, elinar, medalion, camila, inele, #aleti, ochelari, umbrela, ele ant -cu a#lomerari de consoana : tablou, bloc, lori, plapuma, plu#, biblioteca, balta, cleste, bicicleta, ploaie, plan#e, loarea soarelui, planta !. &uvinte cu l in pozitie inala : -monosilabice : val, cal, mal, el, miel, el, chel, #ol, rol, pol, sul, mal -bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul -polisilabice : #hiocel, patrun(el, papa#al, soricel III. Propozitii ,ampa lumineaza. &ule# si ale#. 2le#e bilele. ,ica e lacom. ,ocalul e #ol. ,ili calareste. &opilul alear#a. ,ili ia multe lalele. ,azar si &alin s-au luat la lupta. ,ola ia la bal un sal. ,asa catelul sa latre/ 2le mele sunt lalelele. 2lina are un sal cu buline #albene. )n localitatea 4alea ,un#a se cultiva multe le#ume. IV. Cuvinte paronime lac-rac' cal-car' le#e-re#e' lampa-rampa' lama-rama' coroana-coloana' ale-are' lob-rob' clama-crama' lupa-rupa CCCCCCCCCCCCCCCCC

S&0E12 S) 123E*)2,., 4E*52, PE63*. &76S7,)-2*E2 S.6E3.,.) * I. Silabe si logatomi 1. Exercitii cu prelun#irea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru 2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru !. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru -cu vocale di erite : are, ari, aro, aru era, eri, ero, eru ira, ire, iro, iru ora, ore, ori, oru ura, ure, uri, uro ". Exercitii cu silabe indirecte : -prelun#it : arrr, errr, irrr, orrr, urrr -neprelun#it : ar, er, ir, or, ur %. Exercitii cu silabe directe repetate -rara, rere, riri, roro, ruru @. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane : -rar, rer, rir, ror, rur -rap, rit, re , res, -#ar, ter, ar, mur A. Exercitii in lo#atomi cu consoane : -lera, lere, leri, lero, leru -nera, neri, nere, nero, neru -dera, dere, deri, dero, deru -tera, tere, teri, tero, teru B. Exercitii cu #rupari consonantice : -pra, pre, pri, pro, pru -bra, bre, bri, bro, bru - ra, re, ri, ro, ru -vra, vre, vri, vro, vru -tra, tre, tri, tro, tru -dra, dre, dri, dro, dru -asocieri mai di icile : -stra, stre, stri, stro, stru -zdra, zdre, zdri, zdro, zdru

-sra, sre, sri, sro, sru -(ra, (re, (ri, (ro, (ru -pentru evitarea pericolului de contaminare la r uvular sau velar se vor prelun#i consoanele c, #, h -cra, cre, cri, cro, cru -#ra, #re, #ri, #ro, #ru -hra, hre, hri, hro, hru -#rupari consonantice in inal, ce se rostesc mai #reu datorita de icitului de aer -abr, ebr, ibr, obr, ubr -avr, evr, ivr, ovr, uvr -adr, edr, idr, odr, udr E. Exercitii de di erentiere ? de sunetul l la-ra' li-ri' le-re' lo-ro' lu-ru al-ar' el-er' il-ir' ol-or' ul-ur ala-ara' ele-ere' ili-iri' olo-oro' ulu-uru lal-rar' lel-rer' lil-rir' lol-ror' lul-rur lar-ral' ler-rel' lir-ril' lor-rol' lur-rul II. Cuvinte 1. &uvinte cu r in pozitie initiala : -monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, ru#, rus, rupt -bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, ru e, rumen -polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste, rusine, rusinos 2. &uvinte cu r in pozitie mediana : -monosilabice : circ, ri#, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, cur# -bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, #ara, mare, tare, acru -polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped -cu #rupari consonantice : carte, carto i, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita !. &uvinte cu r in pozitie inala : -monosilabice : sir, ir, cer, #er, zer, ser, mar, car, dar, ar, par, iar, (ar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, ur, (ur, dur, tur -bisilabice : ze ir, che ir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor, bucur, matur, satur, ciucur -polisilabice : colindator, aviator, calendar, elinar, #o#osar

III. Propozitii *adu rade. &erul este albastru. &er un pahar. 2 ara este #er. *ana e dureroasa. *ochita este murdara. *espiri prea repede. &orina sare cu coarda. 1arina a prins o buburuza. 2urel vrea un mar rosu, 8ri#ore lucreaza in #radina. -rapelul are trei culori. 3*aian scrie o scrisoare. 2driana stropeste castravetii din #radina. V. Cuvinte paronime : crema-clema' rasa-lasa' arama-alama' rupa-lupa' moare-moale' crapa-clapa' rupta-lupta' sare-sale' #ras-#las' var-val Exercitii pentru di erentiererea sunetelor cu puncte apropiate de articulare S? soc oc sold old las la creste crete paste pate musca muca pisc pic sura ura sa a Ce Ci ae ac ine cine tel cel ineapa inceapa muni munci plai placi eapa ceapa ZJ

zale jale zar jar zoi joi zur jur zidar jidar RL rama lama crama clama rege lege rac lac rampa lampa rupa lupa rada lada rob lob roz loz rup lup crin clin Exerctii pentru imbunatatirea musc ilor linguali !aba" baba oarba" #nde iti este roaba$ Roaba i ici" colea" %a&te dupa ea' !arza" rata" Langa balta (andesc broasca )i ea salta' Casa mare Curte n&are' *uta noi ne leganam )i o ora apoi +ormam *uta in sus si uta in jos Jocu&i ,esel si +rumos' -a" +a su+la ,antul in tu+i" .ar i apa la iz,or -aaie saltand uor' Capra sare casa

%ada sare masa' /ici n&o zic i zici c&a zis Cand o&i zice" c iar oi zice' Ca sa zici c&am zis ce&oi zice' )per sa ,a +ie de +olos'

Categor01 2ateriale 3!3 Lea,e a comment 4erapia 3!3 C3(%45L#L C%/C% )electarea programelor de instruire !ridget 3nn 4a0lor 6ell0 3nn 2c.onoug

3tunci c7nd ,ei ajunge 8n situaia pro,ocati,9 de a construi un program pentru acas9" ,a trebui s9 selectai programe de instruire care s9 aib9 semni+icaie 8n cazul copilului: ;ntruc7t nu exist9 copii care s9 aib9 aceleai competene i aceleai ne,oi" selecia iniial9 a programelor trebuie s9 se bazeze pe abilit9ile actuale ale +iec9rui copil: )electarea programelor pentru copilul dumnea,oastr9 ,a +i o sarcin9 permanent9: .e +iecare dat9 c7nd copilul ,a mastera un program" ,a trebui s9 alegi un altul: 3cest capitol ,a prezenta un cadru conceptual pentru alegerea programelor de instruire pentru copilul dumnea,oastr9" ast+el 8nc7t s9 putei 8ncepe instruirea semni+icati,9 pentru el: EVALUAREA ABILITILOR Cele trei g iduri pentru planul de studiu <curriculum= din acest capitol subliniaz9 abilit9i care pot +i 8n,9ate de copil: 5biecti,ele sunt aranjate 8n g idul 8ncep9tor" intermediar i a,ansat" dar aceast9 iera ie nu este rigid9: (rimul pas 8n selectarea programelor const9 8n e,aluarea abilit9ilor i de+icitelor copilului dumnea,oastr9: > idurile

curriculare pot +i +olosite drept cadru pentru o e,aluare iniial9: ;ncep7nd cu > idul Curricular ni,el 8ncep9tor" putei determina ni,elul abilit9ilor copilului i putei crea ast+el posibile programe de instruire: 3tunci c7nd e,aluai abilit9ile copilului" inei cont de urm9toarele aspecte1 Copilul d9 do,ada acestei abilit9i la comand9 ,erbal9$ Exist9 copii care pot +ace anumite lucruri spontan" dar nu i la cerina adulilor: .e exemplu" putei sesiza c9 atunci c7nd se joac9" copilul numete anumite obiecte" dar" c7nd 8i ar9i respecti,ul obiect i 8i ceri s9 8l numeasc9" nu poate +ace acest lucru: 3tunci c7nd e,aluai abilit9ile copilului" +ii siguri c9 el poate r9spunde atunci c7nd 8i punei 8ntrebarea corespunz9toare: 3bilitatea e prezent9 +9r9 ajutorul dumnea,ostr9$ 3tunci c7nd e,aluai o anumit9 capacitate" trebuie s9 determinai ni,elul la care se a+l9 copilul +9r9 a +i ajutat: .e pild9" c7nd dorii s9 a+lai dac9 el poate urma instruciile simple" d9&i comanda" +9r9 a&i o+eri ,reun gest ajut9tor <de exemplu" nu indicai c9tre panto+i c7nd 8i spunei ?%a&i panto+ii'@=: )au" c7nd ,rei s9 tii dac9 poate 8ndeplini acti,it9i simple <de exemplu" puzzle sau sortare de +orme=" prezintai&i acti,itatea i o+erii& i o instrucie ,erbal9 <de exemplu" ?-9 puzzle'@=" +9r9 a 8i o+eri ,reun ajutor +izic: 3bilitatea are consisten9 8n timp$ 3numii copii nu sunt constani 8n r9spunsurile lor: Este important9 stabilirea +aptului c9 o anumit9 capacitate poate +i demonstrat9 8n mai multe ocazii di+erite: .oar pentru c9 o dat9 copilul a reuit s9 +ac9 ce,a" nu 8nseamn9 c9 acea abilitate +ace parte din repertoriul s9u: 3tunci c7nd realizai e,aluarea unei abilit9i" trebuie s9 o+erii mai multe oportunit9i pentru a determina dac9 r9spunsurile copilului sunt consistente 8n timp <de exemplu" 8n A cazuri din BC=: )unt prezente toate componentele abilit9ii$ Copilul poate +i capabil s9 dea do,ada prezenei unei p9ri a abilit9ii" dar nu a 8ntregii abilit9i: .e exemplu" el poate +i 8n stare s9 identi+ice trei p9ri ale corpului sau s9 imite una sau dou9 aciuni: .ei acesta este un bun 8nceput" trebuie s9 ,9 asigurai c9 el poate realiza un num9r adec,at de r9spunsuri 8n cadrul +iec9rui program: ;n determinarea num9rului adec,at de r9spunsuri pentru +iecare program" luai 8n considerare ,7rsta copilului <de exemplu" majoritatea copiilor precolari pot identi+ica BC sau mai multe p9ri ale corpului=: 3tunci c7nd e,aluai un anumit program <de exemplu" instruciile simple=" trebuie s9 determini i num9rul corespunz9tor de r9spunsuri i s9 e,aluezi per+ormana copilului per total: 3bilitatea este demonstrat9 8n prezena unor persoane di+erite" 8n di,erse contexte" cu stimuli ,ariai$ #neori" copiii cu autism pot da do,ada unor abilit9i numai +a9 de anumite persoane <de exemplu" numai +a9 de mam9=" numai 8n contexte speci+ice <r9spunde la

comanda ?%a&i cana@ nunmai 8n buc9t9rie" unde sucul este la ,edere= sau numai +a9 de stimuli speci+ici <de exemplu" 4 omas 4 e 4rain" dar nu i alte juc9rii=: 3tunci c7nd e,aluai o anumit9 abilitate" +ii siguri c9 prezena ei poate +i demonstrat9 8n +aa unor persoane di+erite" 8n mai multe contexte i cu stimuli di+erii: SELECTAREA PROGRAMELOR .up9 e,aluarea abilit9ilor copilului" trebuie s9 decidei care ,or +i cele ,izate pentru instruire: ;ntreb9rile de mai jos pot +i de ajutor 8n selectarea obiecti,elor de instruire: .e +iecare dat9 c7nd alegei un program" punei&,9 urm9toarele 8ntreb9ri1 Copilul are abilit9ile de baz9 necesare pentru acest program$ 3tunci c7nd alegei un program" 8ntrebai&,9 mai 8nt7i care sunt abilit9ile de care copilul are ne,oie pentru a r9spunde: .e exemplu" ,9 putei dori ca el s9&i +ormuleze cererile prin propoziii" dar e posibil s9 nu poat9 repeta cu,intele: D9 putei dori s9 8n,9ai copilul s9 iniieze interaciuni 8n timpul jocului cu ceilali copii" dar el nu poate urma comenzi simple: .escompunerea unei abilit9i 8n componentele sale ,9 poate ajuta s9 identi+icai ce alte abilit9i trebuie 8n,9ate mai 8nt7i: (rogramul este adec,at ,7rsteiEdez,olt9rii copilului$ .ei copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al dez,olt9rii normale a ac iziion9rii de abilit9i" programele trebuie totui s9 re+lecte o sec,en9 de dez,oltare care este de ateptat i 8n cazul unui copil tipic: 3tunci c7nd identi+iai o abilitate" 8ntrebai&,9 mai 8nt7i dac9 un alt copil" de ,7rst9 similar9" poate 8ndeplini aceeai sarcin9: 3ceast9 abilitate ,a ajuta la reducerea problemelor comportamentale$ 3legei programe de instruire care sunt susceptibile de a a,ea un impact poziti, asupra comportamentului copilului: .e exemplu" 8n,9area de r9spunsuri comunicati,e" cum ar +i indicarea cu degetul i gesturile de ?da@ i ?nu@ pot ajuta la reducerea problemelor comportamentale care 8ndeplinesc o +uncie de comunicare: ;n plus" a&l 8n,9a pe copil s9 iniieze independent jocul poate reduce comportamentele stereotipe: 3ceast9 abilitate ,a duce la 8n,9area altor abilit9i$ 3tunci c7nd alegei abilit9ile pentru instruire" identi+icai&le pe acelea care se construiesc unele pe altele: .e exemplu" 8n,97ndu&l pe copil s9 imite aciuni sec,eniale ce in de motricitatea grosier9 <de exemplu" imitarea a dou9 aciuni 8n ordinea corect9=" 8l ,ei 8n,9a cel mai probabil s9 asculte apoi comenzile ,erbale duble: 3ceast9 abilitate poate +i generalizat9$ ;ntruc7t 8n cazul copiilor cu autism abilit9ile sunt adesea di+icil de generalizat" alegei acele programe i intii r9spunsurile pe care copilul ,a a,ea ocazia s9 le practice i 8n a+ara leciilor: .e exemplu" e mult mai probabil ca de&a lungul unei zile s9 8i cerei copilului ?;nc ide ua@" ?3prinde lumina@"

?%a&i panto+ii@ dec7t ?Ridic9 m7inile@ sau ?.9 din picioare@: R9spunsurile care se asociaz9 cu consecine poziti,e ce apar 8n mod +iresc ,or +i generalizate mai bine: Copilul ,a ac iziiona aceast9 abilitate 8ntr&o perioad9 de timp rezonabil9$ .ei ritmul de 8n,9are ,ariaz9 +oarte mult 8n +uncie de copil i de abilit9i" trebuie acordat9 prioritate acelor abilit9i pe care copilul le ,a 8n,9a 8ntr&o perioad9 de timp acceptabil9: .e exemplu" 8n cazul 8n care copilul nu ,orbete" el ,a trebui s9 8n,ee r9spunsuri comunicaionale e+iciente: ;n comparaie cu comunicarea prin +raze" el poate 8n,9a destul de repede s9 arate c9tre obiectele dorite: 3legerea abilit9ilor care ,or +i ac iziionate 8ntr&o perioad9 de timp rezonabil9 ,a aciona ca un 8nt9ritor pentru dumnea,ostr9" pentru copil i pentru tutori: 3bilitatea este important9 pentru dumnea,oastr9 i pentru +amilie$ 3legei acele abilit9i care ,or a,ea implicaii poziti,e 8n ceea ce pri,ete participarea copilului la acti,it9ile +amiliei: .ei potri,irea culorilor este o abilitate important9" a&l 8n,9a pe copil s9&i identi+ice pe membrii +amiliei ,a a,ea un impact mult mai mare asupra particip9rii copilului 8n +amilie: 3bilitatea poate +i +olosit9 de copil de&a lungul 8ntregii zile$ 3legei s9&l 8n,9ai acele abilit9i care sunt +uncionale: .e exemplu" 8n,9area 8ndeplinirii comenzilor simple" +olosirea ?da@ i ?nu@" ar9tarea c9tre obiectele dorite" realizarea acti,it9ilor de joc" toate acestea sunt utile pentru copil i pot +i incluse pe parcursul 8ntregii zile: PREGTIREA 3tunci c7nd 8ncepei un program acas9" trebuie s9 8ncepei cu un num9r limitat de abilit9i pentru primele c7te,a s9pt9m7ni: E mult mai bine s9 ,izai ac iziii rapide 8ntr&un num9r limitat de domenii" dec7t un progres 8ncet" inconsistent" 8n mai multe domenii: 3ceast9 modalitate ,9 ,a permite i dumnea,oastr9 i tutorilor s9 st9p7nii metodologia de 8n,9are" iar copilului 8i ,a permite s9 se obinuiasc9 cu structura edinelor: .ei realizarea programului trebuie indi,idualizat9 8n +uncie de copil" 8n mod tipic" un program de 8nceput ,a include1 un program de tip ?Respond to name@ <R9spunde la nume=" un program de limbaj recepti, <de exemplu" 8ndeplinirea instruciilor simple=" un program de imitaie <de exemplu" imitarea unei mic9ri grosiere=" un program de limbaj expresi, <de exemplu" ar9tarea itemilor dorii= i o sarcin9 de potri,ire <de exemplu" potri,irea obiectelor identice=: (e m9sur9 ce copilul +ace progrese" putei ad9uga programe adiionale" 8n +uncie de ne,oile lui:

DESCRIEREA PROGRAMELOR

> idurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiecti,e listate 8n cadrul g idurilor <nu toate obiecti,ele sunt subliniate 8n +oile de programe=: )unt o+erite r9spunsurile pe care le dorim din partea copilului <targetate=" pre& cerinele" materialele" strategiile de prompting <de ajutor= i alte c7te,a indicii utile: (entru a economisi spaiul" multe din programele de limbaj recepti, i expresi, au +ost prezentate pe aceeai +oaie: -iecare +oaie de program poate +i copiat9 din manual i poate +i inserat9 8n dosarul de programe al copilului: 2ulte dintre programe o+er9 exemple de r9spunsuri targetate <pe care le atep9m din partea copilului=" dar acestea sunt doar pentru a ,9 ajuta la 8nceput: 4rebuie s9&l 8n,9ai pe copil acele r9spunsuri rele,ante pentru el i pentru dumnea,oastr9: (rocedurile de instruire sunt generice i se poate i,i necesitatea de a le modi+ica 8n +uncie de copil: .e exemplu" programele au +ost scrise plec7nd de la ipoteza c9" iniial" copilul ,a a,ea ne,oie de prompting <ajutor= pentru a r9spunde corect: .ei sunt o+erite sugestii de prompting <ajutor=" exist9 multe proceduri de corectare a greelilor care pot +i +olosite atunci c7nd copilul r9spunde incorect sau nu reuete s9 r9spund9 deloc: Consultai capitolul F" ?Cum s9 realizai instruirea@" pentru mai multe in+ormaii despre strategiile de instruire: #nele dintre programele de limbaj recepti, i de potri,ire necesit9 prezentarea unor stimuli pe mas9" cum ar +i +otogra+iile: /um9rul de stimuli prezentat ,a ,aria 8n +uncie de etapa actual9 a programului: Cu toate acestea" se recomand9 ca 8n cazul introducerii sarcinilor de discriminare" s9 prezini cel puin trei stimuli" pentru a minimaliza ansele unui r9spuns dat la 8nt7mplare: #it7ndu&,9 pe +oile de program" putei obser,a c7i,a termeni ne+amiliari: ;i ,om de+ini pe scurt mai jos: (rompt&urile <3jutorul=: (rompt&ul se re+er9 la orice ajutor care 8i este o+erit copilului pentru a r9spunde cu succes: (rompt&urile pot +i ,erbale <?(rinde mingea@=" +izice <iei m7na copilului i o pui pe minge=" gesturale <indici c9tre minge=" de poziie <pui mingea mai aproape de copil= sau de modelare <8i demonstrezi copilului r9spunsul" pentru ca acesta s9 8l obser,e i s9 8l imite=: 3tunci c7nd 8ncepei un program de instruire" trebuie s9 determinai de c7t de mult ajutor <prompt= are ne,oie copilul pentru a r9spunde +9r9 greeli: (rompt&ul <ajutorul= trebuie sc9zut treptat i sistematic de&a lungul unei sesiuni de instruire" ast+el 8nc7t copilul s9 poate +i capabil s9 8ndeplineasc9 sarcina +9r9 ajutor: 3m7narea prompt&ului <4ime .ela0 (rompt=: 3m7narea prompt&ului

este o procedur9 8n care timpul dintre prezentarea unui stimul comand9 i a prompt&ului este crescut treptat: %niial" ajutorul este o+erit 8n acelai timp sau imediat dup9 comand9: .e&a lungul sesiunilor de instruire ulterioare" ajutorul este am7nat prin creterea treptat9 a inter,alului de timp: .e exemplu" atunci c7nd 8l 8n,ei pe copil s9 r9spund9 la 8ntrebarea ?Cum te c eam9$@" se o+er9 prompt&ul <de exemplu" modelarea r9spunsului corect= imediat dup9 prezentarea 8ntreb9rii" pentru primele c7te,a 8ncerc9ri: 3tunci c7nd copilul r9spunde corespunz9tor la prompt <de exemplu" spun7ndu&i numele dup9 modelul prompt&ului" de trei ori consecuti,= se introduce un scurt r9gaz 8ntre comand9 i prompt: .e exemplu" tutorele poate spune ?Cum te c eam9@" ateapt9 G secunde i apoi modeleaz9 r9spunsul: 3t7ta timp c7t copilul continu9 s9 r9spund9 corect" acest inter,al poate r9m7ne acelai pentru alte trei 8ncerc9ri: 3poi inter,alul dintre comand9 i prompt ,a crete cu G secunde" ajung7ndu&se la H secunde" apoi la F secunde" etc: scopul este acela de a&l +ace pe copil s9 r9spund9 corect 8nainte de a i se o+eri ,reun ajutor <prompt=: Recompensa di+erenial9: Recompensa di+erenial9 8nseamn9 recompensarea <8nt9rirea= anumitor r9spunsuri i nerecompensarea <ne8nt9rirea= altora: .e exemplu" atunci c7nd introduci o abilitate" recompensezi r9spunsurile care sunt date cu prompt&uri: .e&a lungul sesiunilor de 8n,9are" ,ei o+eri treptat tot mai puin ajutor i ,ei recompensa doar r9spunsurile care sunt date cu prompt redus: ;n +inal" ,ei recompensa doar r9spunsurile care sunt corecte i care nu necesit9 ajutor: RESURSE > idului Curricular ni,elul a,ansat <3d,anced Curriculum >uide= 8i urmeaz9 un capitol care prezint9 materialele necesare pentru instruire" precum i sugestii bibliogra+ice: )untei 8ncurajat" atunci c7nd este posibil" s9 ,9 realizai propriile materiale <de exemplu" s9 +otogra+iai substanti,e" ,erbe" emoii" camere i scene din mediul natural al copilului= i s9 +olosii aceste materiale 8n mai multe programe <de exemplu" +olosii +otogra+ii ale aciunilor nu numai pentru programul de ?Recepti, i Expresi, Derbe@" dar i ca discriminare necesar9 8n cazul ?I Juestions@<8ntreb9ri de tipul C7nd$ Cine$ Cum$ Care$ #nde$" etc= 8n leg9tur9 cu o imagine=: .ac9 8ncercai s9 obinei +onduri prin comisia colar9 local9 pentru un program pentru acas9" includei i o list9 de obiecte necesare 8n (lanul Educaional %ndi,idualizat al copilului" ast+el 8nc7t acestea s9 ,9 +ie o+erite de c9tre coal9: )unt incluse 8n capitolul urm9tor i alte surse bibliogra+ice" pentru a ,9 ajuta 8n programe de instruire care nu sunt prezentate aici:

Ghidul curricular nivel nce!"#$r Abiliti de participare la lecii B: )t9 singur 8n scaun G: Realizeaz9 contactul ,izual atunci c7nd e strigat K: Realizeaz9 contactul ,izual atunci c7nd i se d9 comanda ?#it9&te la mine@ H: R9spunde la comanda ?27inile cumini@

Abiliti de imitaie %mit9 %mit9 %mit9 %mit9 mic9rile grosiere <gros&motorii= aciunile cu obiecte mic9rile +ine <motricitatea +in9= mic9rile orale

Abiliti de limbaj receptiv ;ndeplinete comenzile simple %denti+ic9 p9rile corpului %denti+ic9 obiectele %denti+ic9 imaginile %denti+ic9 persoanele +amiliare ;ndeplinete comenzile ce presupun ,erbe %denti+ic9 ,erbele 8n imagini %denti+ic9 obiectele 8n mediu %ndic9 <cu degetul= imagini 8ntr&o carte %denti+ic9 obiectele prin +uncia <utilitatea= lor %denti+ic9 posesia %denti+ic9 sunetele din mediu

Abiliti de limbaj expresiv 3rat9 c9tre itemii dorii ca r9spuns la 8ntrebarea ?Ce ,rei$@ 3rat9 spontan c9tre itemii dorii %mit9 sunete i cu,inte .enumete obiectele

.enumete imaginile Cere ,erbal itemii dorii Exprim9 sau gesticuleaz9 ?da@ i ?nu@ pentru itemii pre+erai i pentru cei respini .enumete persoanele +amiliare -ace o alegere R9spunde c7nd este salutat R9spunde la 8ntreb9ri sociale .enumete ,erbele 8n imagini" la sine i la alii .enumete obiectele dup9 +uncia <utilitatea= lor .enumete posesia

Abiliti pre-colare (otri,ete 5biecte identice %magini identice 5biectele la imagini %maginile la obiecte Culori" +orme" litere" numere 5biecte non&identice 5biecte prin asociere -inalizeaz9 independent acti,it9i simple %denti+ic9 culorile %denti+ic9 +ormele %denti+ic9 literele %denti+ic9 numerele /um9r9 pe de rost p7n9 la BC /um9r9 obiecte

Abiliti de auto-servire (self-help) !ea dintr&o can9 -olosete +urculia i lingura c7nd m9n7nc9 ;i descal9 panto+ii ;i descal9 osetele ;i dezbrac9 pantalonii ;i dezbrac9 tricoul -olosete er,eelulEbatista tie s9 +oloseasc9 toaleta pentru a urina

Ghidul curricular nivelul in#er%ediar Abiliti de participare la lecii )usine contactul ,izual pentru L secunde" ca r9spuns la strigarea numelui Realizeaz9 contact ,izual ca r9spuns la strigarea numelui 8n timp ce se joac9 Realizeaz9 contact ,izual ca r9spuns la strigarea numelui de la distan9 R9spunde ?da@ atunci c7nd este numit Abiliti de imitaie %mit9 mic9rile gros&motorii din poziia 8n picioare %mit9 mic9ri gros&motorii sec,eniale %mit9 aciuni sec,eniale cu obiecte %mit9 aciuni 8nsoite de sunete %mit9 patternuri <construcii= de cuburi Copiaz9 desene simple Abiliti de limbaj receptiv %denti+ic9 camerele %denti+ic9 emoiile %denti+ic9 locaiile ;ndeplinete instruciile <comenzile= duble .9 dou9 obiecte Recupereaz9 obiecte care nu sunt la ,edere %denti+ic9 atributele <caracteristicile= %denti+ic9 persoanele din comunitate )e pre+ace <pretinde c9M= %denti+ic9 categoriile %denti+ic9 pronumele ;ndeplinete instruciile cu prepoziii %denti+ic9 un obiect a+lat la ,edere atunci c7nd 8i este descris (laseaz9 8n ordine cartonae sec,eniale %denti+ic9 genul %denti+ic9 itemul care lipsete

R9spunde la 8ntreb9rile N <Care$ #nde$ Cum$ C7nd$ Cine$"etc=despre obiecte i imagini R9spunde daEnu la 8ntreb9ri legate de obiecte i aciuni /umete un obiect prin atingere Abiliti de limbaj expresiv %mit9 +raze din dou9 sau trei cu,inte Cere itemii dorii printr&o propoziie" ca r9spuns la ?Ce ,rei$@ Cere spontan itemii dorii" printr&o propoziie ;i strig9 p9rinii de la distan9 .enumete obiectul dup9 +uncia acestuia .enumete +uncii ale obiectelor .enumete i indic9 p9ri ale corpului con+orm +unciei acestora .enumete +uncia p9rilor corpului .enumete locaiile .enumete emoiile .enumete categoriile -olosete propoziii simple Este unM D9d oM 3m oM -ace sc imb de in+ormaii 3mM D9dM %n+ormaii sociale )pune ?/u tiu@ atunci c7nd este rugat s9 numeasc9 obiecte necunoscute R9spunde la 8ntreb9ri N de tipul1 ?Ce este asta$@ i ?#nde esteM@ .enumete prepoziiile .enumete pronumele R9spunde la 8ntreb9ri ce in de cunotinele generale .enumete genul .escrie imaginile printr&o propoziie .escrie obiectele a+late la ,edere +olosind atribute ;i amintete e,enimente din trecutul apropiat R9spunde la 8ntreb9ri de tipul ?#nde$@ .enumete obiectele care aparin unei camere .enumete +uncia camerelor .enumete +uncia persoanelor din comunitate R9spunde la 8ntreb9ri de tipul ?C7nd$@

.escrie sec,ene de imagini 4ransmite un mesaj -ace jocuri de rol cu p9puile 5+er9 ajutor Abiliti pre-colare (otri,ete itemii din aceeai categorie .9 cantitatea cerut9 (otri,ete num9rul la cantitate (otri,ete literele mari la literele mici (otri,ete cu,intele identice %denti+ic9 ?mai mult@ i ?mai puin@ )ec,enializeaz9 numereleEliterele Completeaz9 ciorne simple <NorOs eets= Copiaz9 litere i numere %denti+ic9 numele scris .eseneaz9 imagini simple ;i scrie numele Lipete 4aie cu +oar+eca Coloreaz9 8n c enar

Abiliti de auto-servire (self-help) ;i 8mbrac9 pantalonii ;i 8mbrac9 tricoul ;i 8mbrac9 aina ;i 8ncal9 panto+ii ;i 8ncal9 osetele )e spal9 pe m7ini )e duce la toalet9 atunci c7nd 8l doare burta )e duce din proprie iniiati,9 la baie

Ghidul curricular nivel avan&a# Abiliti de participare la lecii Realizeaz9 contactul ,izual 8n timpul con,ersaiei

Realizeaz9 contactul ,izual 8n timpul instruciilor 8n grup Abiliti de imitaie %mit9 sec,ene complexe %mit9 joaca copiilor de aceeai ,7rst9 %mit9 r9spunsul ,erbal al copiilor de aceeai ,7rst9 Abiliti de limbaj receptiv ;ndeplinete instruciile complexe" +ormate din trei comenzi ;ndeplinete comenzi complexe date de la distan9 /umete o persoan9" un loc sau un obiect atunci c7nd acestea sunt descrise /umete un obiect din care se ,ede numai o parte %denti+ic9 obiecte care sunt la +el %denti+ic9 obiecte care sunt di+erite %denti+ic9 ce nu aparine unui grup" 8n +uncie de caracteristic9 sau de categorie %denti+ic9 pluralul ,ersus singular R9spunde la 8ntreb9rile N despre o scurt9 po,estire R9spunde la 8ntreb9rile N despre un subiect ;ndeplinete comenzile ?;ntreab9M@ ,ersus ?)puneM@ >9sete obiectele ascunse atunci c7nd i se dau indicii pri,ind locaia .iscrimineaz9 situaiile 8n care trebuie s9 pun9 o 8ntrebare de cele 8n care trebuie s9 r9spund9 <s9 o+ere in+ormaii 8n sc imb= R9spunde ?/u tiu@ la 8ntreb9rile ne+amiliare .enumete categoria c9reia 8i aparine un anumit item .enumete itemii dintr&o categorie Repo,estete o po,este .escrie obiecte care nu se a+l9 la ,edere" +olosind atribute <caracteristici= ;i amintete e,enimente trecute .escrie subiecte )pune propriile po,eti ;i exprim9 con+uzia i cere l9muriri .enumete pronumele posesi,e -olosete timpul corect al ,erbelor (une o 8ntrebare i repo,estete in+ormaiile obinute 3scult9 o con,ersaie i r9spunde la 8ntreb9ri legate de acea con,ersaie ;i a+irm9 cunoaterea R9spunde la 8ntreb9ri a,ansate de cunotine generale .escrie +elul 8n care se +ace ce,a

.escrie similarit9ile i di+erenele dintre obiecte R9spunde la 8ntreb9ri de tipul ?CareM$@ (une 8ntreb9ri N atunci c7nd 8i sunt o+erite in+ormaii ,agi Abiliti de limbaj expresiv Li%'a( a'&#rac# R9spunde la 8ntreb9ri de tipul ?.e ceM$@ R9spunde la 8ntreb9ri de tipul ?.ac9M$@ Completeaz9 logic propoziiile .escrie neregulile dintr&o imagine R9spunde ?daEnu@ <in+ormaii +actuale= (re,ede +inalul" rezultatul (ri,ete dintr&o alt9 perspecti,9 5+er9 explicaii Exclude un item 8n +uncie de categorieEcaracteristic9 %denti+ic9 subiectul principal dintr&o po,este sau o con,ersaie Abiliti colare .e+inete oameni" locaii i obiecte Completeaz9 un pattern (otri,ete cu,inte scrise la obiecte i obiectele la cu,intele scrise Citete cu,inte obibuite /umete literele <aa cum sunt pronunate= /umete un cu,7nt" 8ncep7nd cu primul sunet /umete consoanele iniiale" mediane i +inale Citete liter9 cu liter9 cu,intele simple Explic9 8nelesul cu,intelor %denti+ic9 sinonime simple %denti+ic9 relaiile temporale %denti+ic9 numeralele ordinale %denti+ic9 cu,intele care rimeaz9 )crie din memorie cu,inte simple 3dun9 numere +ormate dintr&o singur9 ci+r9 Abiliti sociale %mit9 aciunile unui copil de aceeai ,7rst9 ;ndeplinete indicaiile unui copil de aceeai ,7rst9 R9spunde la 8ntreb9rile unui <egal= copil de aceeai ,7rst9 R9spunde la cu,intele prin care un egal iniiaz9 jocul

(artcip9 la jocuri cu egalii" jocuri care se des+9oar9 la mas9 %niiaz9 <propune ,erbal= jocul cu egalii -ace sc imb de in+ormaii cu egalii Comunic9 cu egalii 8n timpul jocului Cere ajutorul egalilor 5+er9 ajutor egalilor Pregtirea pentru coal ;i ateapt9 r7ndul .9 do,ada unor noi r9spunsuri prin obser,aie ;ndeplinete comenzile date 8n grup -ace sc imb de in+ormaii sociale 8ntr&un grup C7nt9 ,ersuri ale unor c7ntecele de copii 8n cadrul grupului R9spunde c7nd este c emat Ridic9 m7na pentru a r9spunde la 8ntreb9ri 3scult9 o po,este i r9spunde al 8ntreb9ri pri,ind acea po,este 3rat9 i po,estete Abiliti de auto-servire )e spal9 pe dini ;i 8nc ideEdesc ide +ermoarul ;i 8nc ideEdesc ide nasturii ;i 8nc ideEdesc ide capsele

Resurse Carduri <cartonae= pentru substanti,e ( oto Cue Cards Communication )Oill !uilders ( oto /ouns -otogra+ii ale substanti,elor <)etul % i )etul %%= %maginart Communication (roducts ( oto Resource 6it </ouns= 4rusa Resurselor -otogra+ice <)ubstanti,e= (R5&E. Carduri pentru ,erbe (oNer Cards1 Derb (oNer <B&K= Cardurile pentru ,erbe >reat !eginnings -or Earl0 Language Learning1 !eginning Derbs 8n,9area timpurie a limbajului1 ,erbele de 8nceput

( oto 3ction Cards Cardurile&+otogra+ii pentru aciuni