PRINCIPII PROFILACTICE LOGOPEDIE Principiul interventiei timpurii Este necesara si este posibila tratarea tulburarilor de limbaj inca in faza

de debut a acestora (perioada cuprinsa intre 3-5 ani), mai ales a tulburarilor cu caracter polimorf. Aceasta deoarece la copii mici automatismele psiholin vistice deficitare nu sunt consolidate. Ele pot fi inlocuite sau inhibate mai usor deoarece plasticitatea sistemului nervos central este foarte mare la aceasta si se pot pune astfel bazele unor deprinderi corecte de vorbire. !efectele de vorbire inlaturate pana la varsta de 5 ani au foarte putine sanse sa reapare. "e educa, in primul rand, acele tulburari care invadeaza psihicul, personalitatea. #o opedia dispune astazi de un bo at arsenal metodolo ic prin care poate contribui la inlaturarea tulburarilor incipiente de vorbire, la prevenirea sau ameliorarea acestora, sau poate contribui la accelerarea procesului natural de disparitie treptata a tulburarilor de limbaj. Pro ramul lo oprofilactic este in acelasi timp un procedeu e$celent de dezvoltare a directiei la copiii care nu au probleme de limbaj. Pro ramul de masuri cuprinde indicatii cu privire la efectuarea corecta a respiratiei, la precizarea miscarilor de pronuntie sub controlul permanent al propriului auz% deci pro ramul cuprinde e$ercitii de antrenament respirator, articulator si de dezvoltare a auzului fonematic. #imite &recventarea redusa sau sporadica sau frecventarea numai a rupei terminale de catre copii a radinitelor datorita' - posibilitatilor financiare reduse ale parintilor% - prezentei bunicilor care se ocupa de suprave herea copiilor % (efrecventarea radinitei. #ipsa de informatie cu privire la importanta etapei profilactice pentru educatia limbajului duce la ne lijarea interventiei timpurii, la nerespectarea pro ramului recuperator sau la aplicarea acestui pro ram intr-un cadru neor anizat, prin urmare, ineficient. 3. ). Principiul interventiei indirecte. Educatia indirecta este necesara pentru a impiedica aparitia complicatiilor neuro-psihice ca urmare a constientizarii tulburarii. Educatia indirecta este posibila pana la varsta de 5 ani deoarece pana la aceasta varsta copilul nu

constientizeaza imperfectiunile limbajului propriu decat daca * se atra e atentia asupra lui. Pentru a evita aparitia unor complicatii psihice si de conduita se recomanda sa nu * se constientizeze aceste defecte. Educatia timpurie este eficienta daca se face indirect, in mediul natural de viata al copilului, prin intermediul parintilor, al cadrelor didactice si al colectivului de copii de varsta similara, dar care nu prezinta astfel de tulburari. #imbajul copiilor prescolari poate fi influenta indirect prin metodele corecte de vorbire si printrun antrenament motric si acustic. +n copil cu tulburari de vorbire nu trebuie izolat de modelul viu al comunicarii verbale oferit de colectivul de copii normali de varsta similara. #imite Educatia corecta a vorbirii, in mediul natural de viata al copilului, are nevoie de conditii favorabile. Atunci cand mediul de viata al copilului este stresant, cu o atitudine critica a celor din jur, la adresa vorbirii lui, educatia este limitata. *n asemenea cazuri pot sa apara comple$e de inferioritate, pe baza sentimentului de neputinta constientizat de copii cu dislalie verbala. ,. 3. Principiul interventiei in colaborare Posibilitati -espectarea acestui principiu este posibila prin initierea factorilor educationali (familia, radinita) in munca lo opedica prin popularizarea in randul acestora a masurilor de ordin profilactic pentru a elimina tulburarile incipiente de limbaj, pentru a inabusi, inca din fasa, orice dere lare care ar putea afecta comunicarea. *nterventia in colaborare este necesara pentru ca acesti factori educationali sa ofere modele corecte de vorbire si sa asi ure educatia permanenta a vorbirii. .olaborarea va fi cu atat mai reusita cu cat cei interesati in educatia vorbirii copilului vor vorbi intr-un limbaj comun. (umai in cunostinta de cauza, parintii si educatoarele vor accepta si aplica pro ramul de educare a vorbirii. Acest pro ram nu se reduce numai la efectuarea unor e$ercitii speciale conduce la lo oped, ci are o sfera mult mai cuprinzatoare, el incluzand masuri profilactice cu caracter

eneral. Eficienta lui realizare presupune cu necesitate inzestrarea factorilor implicati cu un minimum de informatii privitoare la evolutia limbajului, pentru a se putea delimita cu usurinta particularitatile normale de cele patolo ice din vorbirea copilului. &iind o munca foarte delicata, tratarea tulburarilor de limbaj necesita mult tact peda o ic din partea tuturor acestora care se implica in ea. Aici lo opedul are rolul de vioara intai, el fiind datatorul de ton. &iind foarte sensibil, parintii copiilor cu tulburari de limbaj trebuie tratati -% ca si copiii lor -% cu multa delicatete, trezindu-le si intretinandu-le increderea in reusita deplina a muncii lor comune. !e abilitatea acestor factori depinde izbanda in lupta pentru prevenirea instalarii la copii cu tulburari de limbaj a insuccesului, a neputintei. !e priceperea si interesul lo opedului depinde, de asemenea, asi urarea caracterului continuu, permanent al procesului de educare a vorbirii copiilor cu tulburari de limbaj, prevenirea instalarii la dascalii si parintii acestora a unei atitudini de indiferenta, de toleranta sau de e$i enta marita fata de deficientele vorbirii copiilor lor. *narmate cu notiunile de baza, educatoarele pot sa participe activ la inlaturarea diverselor afectiuni ale limbajului, in conditiile obisnuite din radinita, fara a fi necesara, totdeauna, interventia directa a lo opedului. /asurile educative pot face obiectul unor activitati zilnice, obli atorii in cadrul lectiilor de educatie fizica sau a celor de dezvoltarea vorbirii, prevazute in pro rama radinitei. Este o conditie esentiala ca insasi educatoarea sa nu prezinte anumite deficiente de vorbire, sa se e$prime clar, curat, calm, fara urma de compatimire fata de copiii deficienti. Acestia trebuie ajutati si stimulati in e$primare, dar nu trebuie sa fie constransi sa vorbeasca intr-un anumit fel. (ici intr-o ramura a stiintelor peda o ice colaborarea dintre diversi specialisti, cadre didactice si parinti nu este atat de necesara ca in munca lo opedica. #imite #ipsa de informatie, in randul cadrelor didactice, cu privire la educatia limbajului normal si tulburat face imposibila colaborarea. .auzele atitudinii resite a parintilor si dascalilor fata de tulburarile de limbaj si fata de vorbitor sunt' - necunoasterea cauzelor tulburarilor de limbaj

- necunoasterea efectelor tulburarilor de limbaj asupra conduitei vorbitorului - supraaprecierea din partea adultului, a rolului factorilor de natura editara, a aptitudinilor innascute pentru vorbire. *n liceele peda o ice, se transmit cunostinte sumare despre teoria si practica lo opedica. 0 colaborare stransa, rodnica intre lo opezi si educatoare nu poate fi or anizata intr-un mod temeinic fara o practica lo opedica in liceul peda o ic. 5. ,. -espectarea particularitatilor de varsta si individuale Acest principiu este necesar pentru a evita o eroare de dia nostic psihic si de limbaj, o confuzie intre tulburarile de limbaj cu caracter pasa er (care tin de fiziolo ia or anelor de vorbire, insuficient maturizate) si cele cu caracter patolo ic. Acest principiu presupune din partea factorilor educativi cunostinte minime, dar de baza, cu privire la evolutia limbajului, la constituirea sistemului fonetic, la aparitia constiintei de sine. &actorii educativi au nevoie pentru a putea intele e si trata diferentiat copiii, in functie de particularitatile lor de varsta si individuale, de cunostinte minime de psiholo ia copilului. 1ratarea diferentiata si individuala in lo opedie, inseamna ca accentul trebuie sa se puna nu pe tulburarile de limbaj in eneral, ci pe tratarea copiilor care au deficiente de limbaj. -espectarea particularitatilor de varsta si individuale asi ura stabilirea pro ramului recuperator in cunostinta de cauza. Educatoarele si parintii pot participa activ si eficient la educatia limbajului. #imite E$ista limite in ceea ce priveste diferentierea tulburarilor fiziolo ice de cele defectolo ice% aceasta datorita unei informatii superficiale cu privire la evolutia normala si patolo ica a limbajului. &recventarea sporadica a radinitei de catre copiii cu tulburari de limbaj limiteaza tratarea acestora.