1.

Program personalizat de intervenţie pentru corectarea rotacismului

la copilul cu dislalie polimorfă

A) Fişă logopedică

I. Date personale:
Numele şi prenumele: G.S.
Vârsta: 5 ani şi 10 luni
Domiciliul: Bucureşti
Unitatea şcolară: grupa mare - Grădinţa privată „Albă ca Zăpada”, Bucureşti.
Antecedente personale:
- s-a născut la 9 luni prin cezariană, greutatea – 2700 gr.
- a spus primele cuvinte la 7-8 luni; a fost operată de polipi la vârsta de 3 ani.

II. Examinare logopedică:

II. Examinare logopedică:

Evaluare iniţială Evaluare finală *

1. Motricitate

Motricitate generală Dezvoltată Dezvoltată

Motricitate fină Dezvoltată Dezvoltată
2. Structuri perceptiv-motrice

Schemă corporală Însuşită Însuşită

Lateralitate Dreaptă
Orientare temporală Denumeşte verbal zilele
săptămânii, anotimpurile,
lunile anului, momentele
zilei
Orientare spaţială Se orientează corect în spaţiu
Forme Cunoaşte figurile geometrice
principale (cerc, triunghi,
Dreaptă
Denumeşte verbal zilele
săptămânii, anotimpurile,
lunile anului, momentele zilei
Se orientează corect în spaţiu
Cunoaşte figurile geometrice
 pătrat)
Dimensiuni Cunoaşte denumirea verbală Cunoaşte denumirea verbală a
a dimensiunilor dimensiunilor
Culori Identifică corect şi Identifică corect şi denumeşte
denumeşte verbal culorile verbal culorile
3. Aparatul fonoarticulator Nu prezintă malformaţii sau modificări

4. Aparatul auditiv Nu are pierderi de auz

Particularităţi anatomo- - -
funcţionale (pierderi de auz)
Capacitatea de diferenţiere - -
auditivă (şoapte, structuri ritmice,
zgomote)
Capacitatea de difenţiere fonematică - -
(sunete verbale)
5. Limbajul oral

5a) Nivelul înţelegerii Dezvoltat Dezvoltat

limbajului verbal
5b) Pronunţie
Sunete izolate/grupuri de sunete
Sunete în cuvinte
5c) Nivelul folosirii limbajului verbal
Cuvinte (denumiri, acţiuni,
însuşiri, cuvinte de relaţie)
Propoziţii (simple-dezvoltate)
Structură gramaticală
Vocabular (activ, pasiv)
5d) Componenta afectivă
şi expresivitatea vorbirii
Ritmul vorbirii
Tonalitatea vocii
6. Limbajul scris
Emite corect vocalele şi
consoanele „M”, „N”, „T”,
„D”, „P”, „B”, „C”, „G”,
„F”, „V”, „Ş”, „L”
Emite corect în cuvinte
vocalele şi consoanele
„M”, „N”, „T”, „D”, „P”,
„B”, „C”, „G”, „F”, „V”
Utilizează în exprimarea
verbală corect toate
cuvintele.
Propoziţii dezvoltate.
Dificultăţi în folosirea
corectă a acordul gramatical.
Vocabular bine dezvoltat
Normal
Medie
Emite izolat corect toate
sunetele limbii române.
Emite corect toate sunetele
limbii române, dar
automatizarea sunetelor „S”,
„Z”, „Ţ” şi „R” nu este
desăvârşită.
Utilizează în exprimarea
verbală corect toate cuvintele.
Propoziţii dezvoltate.
Foloseşte corect acordul
gramatical.
Vocabular bine dezvoltat
Normal
Medie

Citire Scrisul nu este însuşit

Scriere
* întrucât terapia cu G.S. nu s-a încheiat încă, vom considera aspectele notate pe coloana „Evaluare finală”
ca fiind nivelul de dezvoltare al copilului în momentul actual al terapiei logopedice.
III. Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă şi bâlbâială fiziologică.
IV. Recomandări: Intervenţia logopedică are ca obiectiv principal: dezvoltarea motricităţii aparatului
fono-articulator, corectarea tulburărilor de pronunţie diagnosticate (învăţarea poziţiei corecte de articulare
a sunetelor afectate; dezvoltarea, reglarea şi coordonarea mişcărilor componentelor aparatului fono-
articulator; fixarea fiecărui sunet afectat, pe rând, în silabe şi cuvinte; diferenţierea şi automatizarea
sunetelor în vorbire) şi creşterea încrederii în forţele proprii.
Vom reda în continuare programul de intervenţie personalizat stabilit în vederea corectării
rotacismului, în cazul G.S., sunetul „R” fiind ultimul sunet abordat la nivelul terapiei logopedice.

B) Program de intervenţie personalizat

1. Nume si prenume: G.S.

2. Vârsta: 5 ani şi 10 luni
3. Tipuri de servicii:
- logopedie;
- activităţi educative.
4. Prezentarea pe scurt a dificultăţilor pentru care copilul are nevoie de intervenţie personalizată:
- tulburări de pronunţie.
5. Aria de intervenţie: comunicare şi limbaj.
6. Cine face intervenţia:
- logopedul – prin terapie logopedică;
- familia.
7. Când are loc acţiunea: - perioada de desfăşurare 2 luni.
8. Cum are loc acţiunea: - frecvenţa şedinţelor de logopedie: 1/săptămână.

Program terapeutic pentru corectarea rotacismului

Programul terapeutic a fost conceput în funcţie de rezultatele obţinute de copil la probele aplicate şi
individualizat în funcţie de tipul tulburărilor de pronunţie prezente la acesta.
Obiective:
O1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a aparatului fonoarticulator.
O2. Dezvoltarea auzului fonematic.
O3. Emiterea (impostarea) corectă a sunetului „R”.
 O4. Fixarea şi consolidarea sunetului „R”, introducerea sunetului „R” în silabe şi cuvinte, în
diferite poziţii (iniţială, mediană şi finală) şi în grupuri consonantice.
O5. Diferenţierea sunetului „R” de alte sunete.
O6. Automatizarea sunetului „R” în vorbire.
Programul terapeutic a fost structurat pe două componente:
A.Terapia cu caracter general;
B. Terapia specifică
A. Programul de terapie cu caracter general
O1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a aparatului fonoarticulator
Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente:
- exerciţii de gimnastică generală;
- exerciţii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator;
- exerciţii pentru educarea respiraţiei;
- exerciţii pentru educarea auzului fonematic.
Se pot distinge două subcategorii de exerciţii : unele cu scopul de a relaxa organismul şi musculatura
aparatului de emisie, exerciţii utile în majoritatea tulburărilor de limbaj şi în pronunţarea majorităţii
sunetelor limbii, iar altele de încordare, care se folosesc, în special, în timpul pronunţării sunetelor surde.
Program de exerciţii
I. Educarea mişcărilor articulatorii
1 Exerciţii generale: imitarea mersului; mişcarea gâtului şi rotirea capului; mişcările braţelor şi rotirea
braţelor; imitarea spălatului pe mâini; imitarea aplaudatului; exerciţii pentru întărirea musculaturii
toracice; exerciţii pentru întărirea musculaturii abdominale.
2 Exerciţii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator.
- Exerciţii de mobilitate a maxilarelor: exerciţii de închidere şi deschidere a gurii; exerciţii de
închidere şi ridicare a maxilarelor; exerciţii de alternare a maxilarelor înainte-înapoi; muşcătura.
- Exerciţii de mobilitate pentru limbă: limba iese şi intră repede (pisicuţa bea lapte); limba mişcată de
la dreapta la stânga (tic-tacul ceasului); limba iese în formă de lopată; limba iese în formă de săgeată;
limba şterge buzele; limba şterge dinţii de deasupra; limba şterge dinţii de dedesubt; limba sub formă de
căuş; mişcări circulare ale limbii; limba ghemuită în cerul gurii; mişcările limbii în jos şi în sus cu gura
deschisă; pronunţarea rapidă şi repetată a silabei “la”; tropăiala calului; sforăitul calului;
- Exerciţii pentru buze şi obraji: mişcări de sugere a obrajilor; mişcări de ţuguiere a buzelor; mişcări
de întindere a buzelor (zâmbetul); mişcări de rotunjire a buzelor; mişcări alternative de întindere şi
rotunjire a buzelor; mişcări de ţuguiere a buzelor pentru fluierat, în lumânare, balon, morişcă; mişcare de
aburire a oglinzii (pentru buze); mişcări de umflare a obrajilor;
- Exerciţii pentru vălul palatin: exerciţii pentru imitarea căscatului; exerciţii pentru imitarea
înghiţitului, tusei; mişcări de deglutiţie.
II. Educarea respiraţiei
1. Dezvoltarea respiraţiei non-verbale
Obiective urmărite:
1.Educarea echilibrului dintre inspiraţie şi expiraţie (1/2);
2.Mărirea capacităţii respiratorii;
3.Formarea unei respiraţii diafragmale;
4.Obţinerea unei respiraţii lungi, fără efort, uşor;
5.Obţinerea unui ritm respirator uniform.
Tipuri de exerciţii:
a) Exerciţii pentru expiraţie: suflă nasul în batistă, suflă aerul pe dosul mâinii, ţine un fulg în aer,
stinge lumânarea, umflă balonul, suflă în apă cu paiul,
b) Exerciţii pentru inspiraţie: miroase florile, câinele la vânătoare; miroase parfumul.
c) Inspiraţia diferenţiată:
- 3 timpi inspiri şi 5 timpi expiri, cu faţa la oglindă;
- inspiraţie alternativă pe o nară şi pe cealaltă;
- inspiraţie pe gură;
- inspiraţie pe gură şi expiraţie pe nas;
- inspiraţie pe nas şi expiraţie pe gură;
- inspiraţie lungă;
- inspiraţie lungă, expiraţie prelungă (30 sec.).
2. Dezvoltarea respiraţiei verbale
Obiective:
1.Obţinerea expiraţiei mai lungi decât inspiraţia la pronunţie;
2.Vorbire în expiraţie, fără efort, ritmat.
Tipuri de exerciţii:
- Exerciţii de pronunţie a vocalelor, prelung, rar, fără efort, în timpul unei expiraţii;
- Exerciţii de pronunţie într-o expiraţie a unei consoane;
- Exerciţii de pronunţie a unor grupe de vocale pe durata unei expiraţii (ai, ei, oi, ua, ue, etc.);
 - Exerciţii de pronunţie a unor consoane însoţite de vocale, pe durata unei expiraţii (ba, be, bi, bo, ab,
eb, ib);
- Exerciţii de pronunţie a unor silabe în care se găsesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o
expiraţie (aie, oie, uie; stra, stre, stri; cra, cre, cri; tra, tre, tri…);
- Exerciţii ritmice de respiraţie însoţite de mişcare şi cântec (mersul numărat, cu cântec, cu poezie,
ghicitori, proverbe etc.)
- Exerciţii de respiraţie (culcat pe canapea – cu un caiet pe abdomen, caietul mişcându-se în ritmul
diafragmei):
- la început non-verbal;
- cu pronunţie de vocale, silabe, cuvinte;
- cu recitare de poezii;
- citire în această poziţie cu voce tare.
O2. Dezvoltarea auzului fonematic
Educarea auzului fonematic, adică a capacităţii de a identifica, discrimina şi diferenţia sunetele limbii,
contribuie la realizarea unei pronunţări corecte. Prin activitatea de dezvoltare a auzului fonematic, se
stabileşte un sistem relaţional între modalitatea senzorială de percepere a sunetelor şi crearea unor imagini
ideale la niveluri superioare.
La copiii preşcolari şi şcolarii mici, dezvoltarea auzului fonematic se poate face sub formă de jocuri:
- ghicirea vocii celor care îl strigă;
- identificarea vocii unor persoane cunoscute sau a trsigătului animalelor, a păsărilor înregistrate pe
casetă;
- prin întrecerea în recitarea unor poezioare cu intonaţie, etc.
Pentru dezvoltarea auzului fonematic sunt mai importante exerciţiile în cuvinte decât pronunţarea
sunetelor izolate.
Obiectivele educării auzului fonematic
- Formarea capacităţii de diferenţiere fonematică, prin distingerea şi discriminarea sunetelor şi
cuvintelor;
- Formarea percepţiei formativ corecte;
- Audiţia fonematică acustică poate face trecerea sistematică de la frază, propoziţie spre cuvânt până la
silabă aceasta la sunet;
- Educarea pronunţiei ritmice;
- Educarea pronunţiei melodice
Exerciţii de dezvoltare a auzului fonematic
 a) imitarea sunetelor din natură şi pronunţia de onomatopee, când în şoaptă, când tare, în ritm
stacatto şi prelungit, după indicaţii.
Exemple: trenul: ş-ş-ş-ş. (ritm stacatto, prelung, şoptit); şarpele: s-s-s. (prelung); sirena : z-z-z.
(alternativ, încet şi tare); albina: bâzzz-bâzzz. (“b”accentuat şi “z” prelung); roata: scârrrţ-scârrrţ. (“r”
accentuat şi prelung); şoricelul: chiţ-chiţ (rapid); greierul: ţârrr-ţârrr (“r”prelung); vrabia: cip-cirip; vântul:
vâjj-vâjj (“j” prelung şi accentuat); telefonul: zurr-zurr; clopotul: bing-bang (“n” prelung şi accentuat);
oaia: beee-beee; vaietul: vai-vai-vai; oftatul: of-of-of-of; cucul: cu-cu; cu-cu (tonalităţi diferite); cocoşul:
cucuriguuu).
b. Pronunţarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:
pa-pe-pi-po-pu-pă-pâ;
ba-be-bi-bo-bu-bă-bâ;
c. Diferenţierea consoanelor surde de cele sonore: copilul stă cu spatele la logoped, la 3-4 m, pe linia
mediană şi apoi în poziţie dreapta sau stânga; se vorbeşte de la voce şoptită, crescând în intensitate).
Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor surde de cele sonore:
Silabe:
pa-ba ap-ab apa-aba papa-baba
pe-dbe ep-eb epe-ebe pepe-bebe
pi-bi ip-ib ipi-ibi pipi-bibi
po-bo op-ob opo-obo popo-bobo
pu-bu up-ub upu-ubu pupu-bubu
pă-bă ăp-ăb ăpă-ăbă păpă-băbă
d) Analiza fonetică, prin indicarea primului şi ultimului sunet dintr-un cuvânt, fonemului la început,
mijloc sau la sfârşit; cu completarea cuvântului cu prima silabă pronunţată de profesor.
e) Pronunţare ritmică: prin denumirea de imagini, obiecte, fiinţe sau acţiuni ale căror denumiri se
deosebesc printr-un singur sunet; prin pronunţie ritmică de poezii, proverbe, povestiri, etc.

B. Programul de terapie specifică

Etapa de terapie generală pregăteşte condiţiile optime desfăşurării etapei de terapie specifică fiecărei
forme a tulburării de pronunţie depistate la copilul aflat în terapie.
Metodologia specifică
În funcţie de obiectivele urmărite în fiecare etapă de terapie specifică am folosit următoarele metode:
1. În etapa emiterii sunetului deficitar:
- metoda exerciţiului (imitativ, spontan, independent);
 - metoda comparaţiei (sonoră);
- metoda derivării sunetului (din sunetele apropiate ca loc şi mod de articulare şi din sunete care apar
primele în ontogeneză).
2. În etapa consolidării sunetului corect:
- metoda exerciţiului (prin analiza fonematică, diferenţiere motrico-kinestezică prin diferenţierea
sunetului de sunete din grupe mai îndepărtate sau de sunete asemănătoare);
- metoda comparaţiei (sonoră).
3. În etapa automatizării sunetului:
- metoda exerciţiului (prin analiză şi sinteză fonematică şi repetare a unor serii de cuvinte);
- compuneri (oral, după imagini date);
- metoda conversaţiei.
O3. Emiterea (impostarea) corecta a sunetului „R”
Implică învăţarea poziţiei corecte de articulare a sunetului deficitar „R”:
- limba plată în interiorul cavităţii bucale;
- marginile limbii sprijnite pe molarii superiori;
- vârful limbii, lăţit, aşezat în spatele alveolelor incisivilor superiori;
- limba vibrează de 2, 3 ori, prin expulzarea aerului (se arată vibraţiile în oglindă).
Sunetul “R” se poate obţine corect izolat prin:
- vibrarea buzelor;
- vibrarea buzelor, concomitent cu vibrarea limbii înafara cavităţii bucale;
- exersarea onomatopeelor specifice: imitarea senzaţiei de frig („brrrr”), a telefonului („ţrrrr”), a
maşinii („brrrrum-brrrrum”), a unei pisici sălbatice („mârrrr”) etc.
Obţinerea sunetului „R” prin derivare din alte sunete:
- se poate deriva din “Z”, emis în vârful limbii, la incisivii superiori; se pronunţă prelungit “ZZZZ...”,
în timp ce se dau impulsuri scurte în bărbie;
- acelaşi exerciţiu cu “la la la...”;
- se poate deriva din „td td td...” pronunţat repede şi trecându-se în „trrrr....”.
O4. Fixarea şi consolidarea sunetului „R”, introducerea sunetului „R” în silabe şi cuvinte, în
diferite poziţii (iniţială, mediană şi finală)
 Introducerea sunetului în
silabe Exerciţii :
- Spune cu mine:
ra re ri ro ru ră râ ar er ir or ur ăr ara ere iri oro uru ără îrî rara rere riri roro ruru rără
 tra tre tri tro tru tră dra dre dri dro dru dră
pra pre pri pro pru pră bra bre bri bro bru bră
cra cre cri cro cru cră gra gre gri gro gru gră
fra fre fri fro fru fră vra vre vri vro vru vră
Proba se execută în mai multe şedinţe, în funcţie de ritmul propriu al copilului, până la pronunţia
independentă corectă
 Introducerea sunetului în cuvinte
- Pronunţă după mine cuvintele:
rac roată role ren rochie raţă roşie
pară pădure lingură seringă cariocă perie
car nor măgar cuptor doctor pescar şofer
tramvai tren tricou drum dreptunghi draperie
prinţesă prune caprioară brânză umbrelă broască
creion crocodil cruce grâu greiere grajd
frumos frate sufragerie vrabie vrăjitor vreme
arbore carne iarbă barcă ardei perle
fereastră răcoare profesor farfurie
*la fiecare şedinţă de logopedie, se va realiza o selecţie dintre aceste cuvinte, în funcţie de
obiectivul urmărit în şedinţa respectivă (introducerea sunetului în cuvinte: iniţial, median, final, în
combinaţii consonantice, sub forma vocală + „R” + consoană); se vor folosi cartonaşe cu imagini.
- Desparte în silabe cuvintele: bulgăre, carton, gogoşar, margaretă, nor
- Arată poziţia sunetului „R" în cuvânt:
far pălărie rădăcină mărar baraj aviator
- Pronunţă următoarele cuvinte şi construieşte propoziţii simple cu ele :
trifoi parfum portocală fluture ridiche aer
O5. Diferenţierea sunetului „R” de alte sunete
Diferenţierea sunetelor la nivelul silabelor şi cuvintelor
- Spune cu mine silabele următoare şi spune când auzi sunetul „R" şi „L":
ri – li iri – ili ir – il
re – le ere – ele er – el
râ – lâ îrâ – îlâ îr – îl
ră – lă ără – ălă ăr – ăl
ra – la ara – ala ar – al
 ro – lo oro – olo or – ol
ru – lu uru – ulu ur – ul
- Spune cu voce tare, următoarele cuvinte:
rac – lac ruptă – luptă gras – glas
rege – lege pălărie, albastru,
fluture, portocală, elicopter, floare
O6. Automatizarea sunetului
„R” în vorbire
Această etapă presupune exersarea sunetului deficitar în propoziţii, scurte poezii, povestiri
şi ghicitori.
Jocul ,, Spune repede şi bine’’. Se folosesc exerciţii de pronunţie a unor propoziţii
simple în care este prezent sunetul deficitar, în poziţia de început, de mijloc şi final,
sintagme cu partea finală constantă, sintagme cu partea iniţială constantă, sintagme cu
frecvenţa mare a sunetului deficitar.
Instructaj: ,, Fii atent şi repetă după mine’’
Exerciţiile se realizează treptat, respectându-se principiul paşilor mici şi al dificultăţilor
graduale.
- Spune cuvinte cu sens opus:
stânga - .................. lung - .................. slab - ................ gros - ....................... alb - ...........
- Ghiceşte şi spune cuvintele care conţin sunetul „R":
„Am o
floare,
mândră
tare Cu
parfum şi
cu
culoare.
Te înţepi
când rupi
un fir Că
e fir de......................."
(
 trandafi
r)
“Aşezat
ă pe
cuptor,
Toarce-
ntruna
fără
spor.
Căci nu dă-
ntr-o
săptămână
Nici măcar
un fir de
lână.”
(pisica)
- Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: umbrelă, dar, dorinţă, răţuşcă, portocală.
- Povesteşte fragmentul.
Jocul ,,Hai să povestim’’ (i se prezintă copilului poveşti cunoscute, în imagini şi i se
solicită să spună povestea care presupune folosirea unor cuvinte care conţin sunetul deficitar
corectat).
Instructaj: ,, Ştii ce poveste este aici? (I se prezintă povestea în imagini: ,,Ursul păcălit de
vulpe’’,
,,Hansel şi Gretel’’). Spune-o şi tu!’’
- Memorizarea de poezii :
„Oac, oac, oac!

Dinspre lac
Se
au
de
un
br
ot
ac.
Ba
m
ai
m
ult
,
În urma lui,
Într-un
cor al
nimăn
ui, Zi
şi
noapte
Nu
mai
tac,
Tăr
ăbo
i
într
una
fac,
Se
întrec
fără
pereche
Broaştel
e după
ureche.
”
(Corul de pe lac)