FIŞA DE EXAMINARE COMPLEXĂ Nr.

fişei___321______________
ŞI EVOLUŢIE LOGOPEDICĂ Întocmit de_Ghineți Alina Elena___
Data emiterii____20.05.2021____

I. Date generale
Numele şi prenumele___Stan Andrei_________data naşterii___12.06.2014_
vârsta____7____locul naşterii___Iași, Jud. Iași_________________________ adresa__Str.
Florilor, bl.10, Sc. B, ap 17_____şcoala___Otilia Cazimir____
clasa____I_______învăţător__Popescu Ioana___.
II. Date familiale
Numele tatălui___Stan Radu__vârsta_____31________studii_superioare de licență_FEEA-
UAIC__locul de muncă_IF STAN______funcţia___administrator______________
Numele mamei__Stan Iolanda_____vârsta______28____studii_liceale:_Liceul Tehnologic
H. Vasiliu- Podu-Iloaiei_____locul de muncă___fără ocupație__funcţia__-___ starea
materială_________.
Starea locuinţei_______bună____________________ numărul fraţilor___2__ al câtelea copil
este____2__________.
Relaţiile între părinţi__foarte bune, __Atitudinea familiei faţă de logopat___familia se
implică si este atenta la activitățile de zi cu zi ale
logopatului_____________________________
Tulburările de limbaj existente în famillie __Nu Există_________________
III. Examen psihofizic
Sarcina_ normală- dispensarizată medical-__naşterea__naturală-la termen__ greutatea_normala-
3200g___alimentaţia__lapte matern_-normala ulterior alăptării Antecedente pre-peri şi
postnatale__răceli repetate______________
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Antecedente colaterale___nu se cunosc___________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Inteligenţa__medie__I.Q= 94, ___(Raven Color)___________________________________
Memoria_bună (test de memorie Ray)______________________________________________
Imaginaţia_adecvată vârstei_______________________________________________________
Atenţia_capacitate bună de concentrare și de captare a mesajului
transmis_______________________________
Afectivitatea___ stabil emoțional, ușoară dependență maternă, răsfăț (testul
omulețului
Voinţa_______bună, exersată____________________________________________________
Lateralitatea_dreaptă la mână, picior, ochi, ureche___________________________
Comportamentul______________________________________________________________
-în familie_____normal, armonios________________________________________________
-în colectiv___dominant, ușor hiperactactiv____________________________________
Trăsături de personalitate (pozitive, negative)_______comportament pozitiv, colaborator,
afectuos______
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

IV Examen logopedic :
a. Integritatea anatomo-funcţională a aparatului fonoarticulator
aparatul respirator_tipul de respirație- costal superior__________________________________ -
particularităţi fonatorii (voce, mutaţie vocală, puritatea vocii)__funcție
normală_______________________________________________________________________
-aparatul articulator___aspect normal________________________________________
b.Sistemul labio-comisural
aparatul dental_______dinți mărunți________________________________________________
- maxilarele_______închidere simetrică______________________________________________
- limba_______mobilitate bună____________________________________________________
-palatul dur___normal____________________________________________________________
-omuşorul_____normal___________________________________________________________
-cavitatea nazală___liber de vegetații adenoide___________________________
c. Funcţia auditivă de ansamblu:
acuitatea auditivă____normală_____________________________________________________
- controlul auditiv al vorbirii____insuficient formată____________________________________
- autocontrolul auditiv al vorbirii__neexersat________________________________________
d. Apariţia tulburărilor de limbaj___au fost prezente încă de la debutul vorbirii__
cauze__ funcţionale –psihogene - greşeli de educaţie, supraprotecţionism şi întreţinerea peste
limita fiziologică a vorbirii infantile____________________________________________
______________________________________________
- pronunţarea reflectată a sunetului_____S_________________________________ - -
pronunţarea independentă a sunetului_____Z______________________________
- sunete afectate______S,Z, Ș, J__________________________________________
e. Înţelegerea cuvintelor
cuvinte denumiri___________fără probleme de întelegere_______________________________
cuvinte însuşiri_ ușoare probleme de întelegere ________________________________________
- cuvinte de relaţie____ fără probleme de întelegere ______________________________
-cuvinte acţiuni_____ fără probleme majore de întelegere _______________________________
f. Formularea şi înţelegerea propoziţiilor
cu conţinut familiar_ se exprimă în propoziții simple și dezvoltate respectând structura
logică a evenimentelor relatate
- cu conţinut nou_ se exprima corect in propozoţii simple,uşoare devieri de exprimare in
conţinut nou.
g. Vocabularul şi structura gramaticală folosește substantive, verbe; stabilește relații de
cauzalitate între personaje, acțiuni

h. Particularităţi narative__ răspunde la întrebări, inițiază dialoguri __________________

___________________________________________________________________________
i. Elemente prozodice ale vorbiriii spontane_ bună; se exprimă în propoziții simple și
dezvoltate fără întreruperi sau repetări de sunete, silabe.
1. Citirea
raportul fonem-grafem_nu este cazul_____________________________________
citirea pe silabe_ nu este cazul ________________________________________
citirea pe text cunoscut_ nu este cazul _______________________________
ritmul citirii__ nu este cazul ____________________________________________
dislexia____ nu este cazul __________________________________________
2.Scrierea
analiza literelor separate___ nu este cazul _________________________________
sinteza în silabe şi cuvinte (omisiuni, înlocuiri, inversiuni)_ nu este cazul__ __
acordul cuvintelor__ nu este cazul _______________________________
dificultăţi ortografice__ nu este cazul _________________________________
dizortografii_________ nu este cazul ___________________________________
discaligrafii____ nu este cazul _______________________________________
V. Concluzii diagnostice şi prognostice___ Folosirea inadecvată a suflului respirator in
vorbire.
Fixarea unor deprideri articulatorii greşite pentru siflante şi şuierătoare.
Diagnostic:dislalie polimorfă:zitacism-parazitacism

VI. Evoluţia copilului pe parcursul terapiei logopedice _ Evoluţia copilului pe parcursul

terapiei logopedice este favorabilă, pozitivă in raport cu măsurile
prevăzute de logoped. Diagnosticul final poate fi corectat prin terapie
logopedică,prin intervenţia unui program specific complex pentru terapia sunetului
deficitar.

III. STUDIU DE CAZ

I. DATE BIOGRAFICE:

1.1. Nume: P.R.

1.2. Data şi locul naşterii:02.03.2014,Bârlad;
1.3. Vârsta cronologică (V.C): 6 ani şi 2 luni;
1.4. Mediul familial: tata: P.I, 34 ani, studii medii, instalator ; mama P.A, 32 ani, studii
superioare, contabil; fraţi: 2,unul mai mic şi unul mai mare, sănătoşi.
1.5. Ancheta socială: Familia locuieşte la bloc. Condiţiile de locuit sunt bune, iar veniturile
familiei se situează în limite normale. Relaţiile în familie sunt deschise, iar subiectul beneficiază
de suport afectiv.

II. ANAMNEZA:

2.1. Evoluţia în timpul sarcinii: normală.

2.2. Naşterea: normală, la 9 luni, cu greutatea de 3.500 gr.
2.3. Evoluţia în primii ani de viaţă: P.R. a avut o evoluţie bună. Nu au fost semnalate carenţe în
plan motric: a stat în şezut la timpul adecvat, a mers în picioare la 1 an. Nu a prezentat probleme
de sănătate ,sistemul imunitar fiind la un nivel normal. În prezent este dezvoltat la limită normală.
Prezintă o uşoară problemă de vorbire.
2.4. Diagnostic medical:nu prezintă boli cronice –sănătos fizic şi mental

III. EXAMINARE PSIHOLOGICĂ:

3.1. Nivelul de dezvoltare al proceselor şi fenomenelor psihice:

Percepţie: relativ bine dezvoltată.
Atenţie: capacitate bună de concentrare.
Memorie: preponderent normală.
Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul mediu, QI = 98.
Psihomotricitate: coordonarea motrică generală bună, motricitatea fină normală, schema
corporală bine formată, lateralitatea – dreaptă, orientarea în spaţiu şi timp – potrivită varstei.
Trăsături de personalitate: pozitiv, docil, destul de cooperant.
Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi normale de autonomie personală şi are
deprinderi de autonomie socială. Conduita este uşor instabilă, manifestă dorinţă de interacţiune
cu ceilalţi copii sau cu adulţi.

3.2. Examenul complex al limbajului:

 A început terapia logopedică în martie 2019 la cabinetul logopedic al Spitalului de copii din
Bârlad.Avea vârsta de 5 ani în momentul începerii terapiei. Vorbirea expresivă era la nivelul
exprimării adecvate vârsei.Comunicarea se situa la nivel normal. Vorbirea se desfăşura la un
nivel uşor neinteligibil in pronunţarea anumitor sunete.
În acest moment volumul vocabularului este şi mai dezvoltat cu o iniţiativă bună în
comunicare. De asemenea, subiectul înţelege cuvintele şi propoziţiile cu conţinut familiar, dar, în
special, în momentul în care există şi un suport vizual.
În ceea ce priveşte procesul articulator al sunetelor, se observă că P.R. pronunţă bine
vocalele, însă prezintă distorsiuni la nivelul consoanelor: „z”, „s”, „ş”, „j”.
Tipul de comunicare a evoluat mai mult înspre comunicarea verbală.
Constituirea propoziţiilor este bună şi nu se realizează în mod mecanic, nefiind nevoie de
repetiţie în momentul în care este susţinută. Structura gramaticală este uşor formată.

Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă-zitacism/parazitacism.

3.3. Rezultatele la probele de evaluare propuse:

- V.L. (vârsta limbajului): 6 ani;
- În studierea limbajului non-verbal, P.R. a obţinut 10 puncte, copilul realizând mimarea
inteligibilă a noţiunilor concrete „minge”, „se îmbracă”, „copilul mănâncă”. Subiectul a reuşit să
mimeze noţiunile abstracte şi fraza de la aspectul concret.
-La secţiunea „Folosirea segmentelor corpului” subiectul a punctat correct mişcările
anumitor părţi ale corpului.
- La examenul vorbirii independente obţine un scor 8, care relevă foarte clar nivelul
limbajului subiectului, în sensul că P.R. posedă elementele necesare unei exprimări verbale
coerente de tip propoziţional bine închegat. În acest moment, limbajul se desfăşoară in mod
normal,cu problemele de vorbire semnalate in diagnostic.

IV. INTERVENŢIA ŞI EVOLUŢIA PE PARCURSUL TERAPIEI

Terapia logopedică în acest caz se bazează pe terapia limbajului vorbit. Deoarece P.R. este
un subiect introvertit, majoritatea obiectivelor logopedice s-au atins de multe ori prin activităţi
ludice, în dorinţa de a menţine atenţia copilului cât mai mult concentrată asupra acţiunilor.
În prima etapă s-a încercat crearea unui climat afectiv pozitiv, securizant pentru
desfăşurarea exerciţiilor de gimnastică fonoarticulatorie şi a exerciţiilor de respiraţie.
În acest caz este marcant un aspect. Din cauza unei hipotonii musculare accentuate la nivelul
aparatului fonoarticulator, precum şi a volumului mare al amigdalelor şi vegetaţiilor adenoide,
subiectul produce un sunet ciudat (ca un „grohăit” de porcuşor) în momentul expirului. Această
deficienţă este evident şi denaturează destul de mult aspectul vorbirii. Din această cauză s-a
insistat destul de mult pe echilibrarea raportului inspir – expir şi a acurateţii pronunţiei. S-au
efectuat exerciţii generale de gimnastică a aparatului articulator pentru mobilitatea feţei: exerciţii
de clipire a ochilor, concomitent, apoi alternativ, umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire,
suptul obrajilor, precum şi exerciţii pentru gimnastica maxilarelor: închidere şi deschidere a gurii,
liber şi cu rezistenţă, pentru gimnastica buzelor şi limbii: sugerea cu buzele strâns lipite,
scoaterea şi retragerea rapidă a limbii.
S-au efectuat exerciţii ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopeeeeee pentru antrenarea
actului fonator, dar şi jocuri de atenţie auditivă pentru stimularea auzului fonematic.
În cea de-a doua etapă s-au efectuat exerciţii specifice pentru emiterea, consolidarea,
diferenţierea şi automatizarea sunetelor problemă. În faţa oglinzii logopedice s-a încercat
stabilirea modului corect de pronunţare a sunetelor afectate prin exerciţii de repetiţie. S-a încercat
mai apoi emiterea sunetului prin onomatopee şi prin pronunţarea unor serii de silabe opuse de
tipul: - „ţa, ţe,ţi, ţo, ţu, ţâ”,” ţă- ta,te, ti, to, tu, tâ, tă”.
S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice şi
polisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciţii de transformarea cuvintelor prin înlocuire
de sunete sau silabe: „ za – re, za – ţul, za – ce, za – cuscă, za – rul”.
Cu această ocazie s-a lucrat şi la performanţa de vocabular şi semantică a subiectului. Acestuia i-
a fost oferit suport vizual în toate fazele terapiei, precum şi explicaţii suplimentare pentru orice
element neclar.
S-a insistat în cadrul terapiei şi pe aspectul diferenţierii sunetului problemă la nivelul silabei,
cuvântului şi propoziţiilor, precum şi diferenţierea sunetului problemă la începutul, mijlocul şi
sfârşitul cuvântului.
Pentru partea de automatizare a deprinderilor în pronunţia corectă s-au efectuat exerciţii scurte de
povestire după imagini, memorarea unor scurte poezii şi cântecele.
Aceste ultime aspecte au fost foarte bine primite de subiect deoarece P.R. are o afinitate
pentru liniile melodice. S-a observat faptul că muzica stimulează foarte bine pe P.R., astfel că
lecţiile s-au ţinut pe un fundal de muzică în surdină, ceea ce a avut un efect benefic asupra
copilului.
Pentru dezvoltarea vocabularului s-au utilizat în primul rând planşe cu imagini pentru
suport vizual, urmând ca după ce cuvântul a fost recunoscut să fie introdus în cadrul unei
propoziţii.
În urma terapiei, P.R. a dezvoltat o pronunţie mai bună, iar mijloacele de exprimare s-au
diversificat.Subiectul stăpâneşte aproape bine aspectele de vocabular, la nivelul cuvintelor
noţiuni.

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

P.R. beneficiază de un prognostic bun. Subiectul îşi poate lărgi aria performanţelor dacă va
continua terapia de reabilitare şi dezvoltare a limbajului,mai ales că el este susţinut afectiv şi
colaborativ de sprjinul familiei,ceea ce constituie un avantaj pentru dezvoltarea şi corectarea
deficienţei dislalice pe care o manifestă in present.
 Este foarte importantă în acest caz şi intervenţia în domeniul socializării prin diverse
jocuri de grup. Acesta ar putea constitui un pas deosebit de importat în evoluţia limbajului.