Bâlbâiala

Curs VI
As. dr. Lupu Nicoleta
 Cuprins
• Definire şi caracteristici
• Diagnosticul
• Incidenţa în populaţie
• Etapele în care se fixează balbismul
• Etiologie
• Tipuri de balbism
• Modele de evaluare
• Intervenţii psihopedagogice
Tulburări de ritm şi fluenţă (Haţegan, 2016)

• Alterarea ritmului
• Fluenţa verbală
 Alterarea ritmului
Se concretizează în:
• Blocaje
• Prelungiri ale sunetelor şi silabelor
• Pauze nepotrivite
• Repetări involuntare ale unor structuri fonemice,
silabice, lexicale
• Intensificarea accentuării
• Scăderea intensităţii accentuării
• Accentuarea necorespunzătoare
 Fluenţa verbală- asocierea corectitudinii celor
pronunţate cu o unitate de timp

• Fluenţa verbală poate fi afectată din cauza:

- Creşterii vitezei de pronunţie a unităţilor
lingvistice- cu cât viteza este mai crescută, cu atât
nivelul inteligibilităţii vorbirii pentru cel care
ascultă este mai scăzut
- Reducerii vitezei de pronunţie, ceea ce imprimă
un ritm sacadat, obositor de urmărit, cu pauze
accentuate
- Numărului mare de unităţi lingvistice
distorsionate, omise sau înlocuite
 Forme ale tulburărilor de ritm şi
fluenţă
• Tahilalia
• Bradilalia
• Aftonghia
• Battarismul sau clutteringul
• Bâlbâiala
 • Tahilalia- viteză crescută de pronunţie, ritm
alert, fără afectări fonetice sau
lexicogramaticale, pronunţă 20-30 sunete per
secundă (normal-10-20 sunete per secundă),
poate fi asociată cu dizabilitate intelectuală şi
cu dificultăţi scris-citit.
• Bradilalia- ritm şi viteză scăzute de pronunţie,
voce monotonă, pauze necorespunzătoare în
vorbire, prelungirea articulaţiei, se asociază cu
leziuni cerebrale.
 • Aftonghia- limba este spastică, apar blocaje de lungă
durată, soldate cu imposibilitatea de a vorbi, nu are legătură
cu frica de a vorbi, se recomandă exerciţii de relaxare
musculară

• Battarismul sau clutteringul- o formă de tulburare de ritm

şi fluenţă accentuată, cu implicaţii mai grave asupra
inteligibilităţii vorbirii, în care unităţile lingvistice sunt
semnificativ alterate de viteza foarte crescută de pronunţie.
Persoana pronunţă pe nerăsuflate până la epuizarea
respiraţiei, sunetele şi cuvintele se amestecă, apar
grimasele, mişcări dezordonate ale mâinilor, corpului,
agitaţie, neatenţie, tendinţa de a-l întrerupe pe interlocutor,
auz fonematic slab dezvoltat, pauze respiratorii neadecvate,
nu îşi conştientizează deficitele de vorbire, comportament
dezinhibat, cu izbucniri
 Diagnostic diferenţiat
În comparaţie cu celelalte tulburări de ritm şi
fluenţă, bâlbâiala este o formă a acestor
tulburări în care spasmele articulatorii, blocajele
sunt cauzate de o componentă emoţională, aspect
care lipseşte în tabloul celorlalte tulburări.
Bâlbâială sau logonevroză ?????
Bâlbâiala se poate transforma în logonevroză
când se dublează cu o nevroză aferentă ei.
 Bâlbâiala
Definire şi caracteristici (apud Roşan, 2015)
• Bâlbâială- a pronunţa nedesluşit sunetele sau
cuvintele, repetându-le şi împiedicându-se în
rostirea lor din cauza unei defect natural, a
emoţiei sau a enervării, a-şi pierde şirul
vorbelor, a bolborosi cuvinte şi fraze fără sens.
(după Dicţionarul Explicativ al Limbii
Române)
• Bâlbâiala se caracterizează prin tulburări spastice
ale ritmului şi fluenţei vorbirii (Guţu, 1975)

• Bâlbâiala (logonevroza) este o tulburare a vorbirii

frecventă la copii care rezultă din funcţionarea
defectuoasă a reglajului verbal şi constă în
dezordinea pronunţiei, repetări convulsive şi
blocaje ale unor foneme, dificultate în articularea
unor cuvinte. Unele sunete şi cuvinte sunt
pronunţate incorect, însoţite de crispări, grimase,
palpitaţii (Popescu-Neveanu, 1978)
• Ghiran şi Iftene (1996) încadrează bâlbâiala în
categoria disritmiilor- constă în funcţionarea
defectuoasă a reglajului verbal, în dezordini
intermitente ale pronunţiei, repeteri convulsive
şi blocaje ale unor forme, omisiuni, precipitate
urmate de dificultăţi în articularea unor
cuvinte.
• Vrăşmaş şi Stănică (1994) definesc bâlbâiala
ca fiind o tulburare a vorbirii care constă în
funcţionarea defectuoasă a reglajului verbal, în
dezordini intermitente ale pronunţiei, repetări
convulsive şi blocaje ale unor foneme,
omisiuni precipitate, urmate de dificultăţi în
articularea unor cuvinte.
 • Boşcaiu (1983) defineşte bâlbâiala ca o tulburare a
ritmului şi fluenţei vorbirii, în care cursivitatea
exprimării este grav afectată prin apariţia unor blocaje
sau a unor spasme puternice.

• După Larousse (2000), bâlbâiala sau logonevroza este o

tulburare de ritm şi fluenţă a vorbirii care presupune, pe
lângă o repetare a sunetelor, silabelor şi cuvintelor o
modificare a atitudinii faţă de vorbire şi faţă de cei din
mediul înconjurător şi o prezenţă a spasmelor, a
încordării şi a unei preocupări exagerate faţă de propria
vorbire.
 • După Moldovan (2006), bâlbâiala este o
tulburare de ritm şi fluenţă a vorbirii cauzată
de perturbarea mecanismelor reglatorii ale
limbajului extern care se manifestă prin
blocaje şi-sau repetiţii ale unor foneme, silabe
sau cuvinte iniţiale, prin convulsii sau spasme.
 Definire şi caracteristici (apud Haţegan,
2016)

• Shapiro (2011)- tulburare caracterizată printr-

un număr crescut a pauzelor, blocajelor în
timpul fluxului vorbirii...în care apar repetiţii,
prelungiri...cauzate atât de factori fiziologici,
cognitivi, cât şi de factori emoţionali, tulburare
care are o rezistenţă semnificativă la
intervenţia terapeutică.
 • OMS include bâlbâiala în categoria
tulburărilor de ritm, cu specificarea că
persoana care prezintă bâlbâială îşi
conştientizează deficitul.

• Conform ICD-10, este inclusă în categoria

tulburărilor emoţionale şi comportamentale,
fiindu-i specifice repetiţiile, prelungirile
silabelor şi cuvintelor, ezitările articulatorii,
pauzele care alterează fluenţa şi ritmul vorbirii
• Anca (2005) defineşte bâlbâiala ca fiind acea
perturbare a fluidităţii vorbirii caracterizată
prin repetări sau prelungiri involuntare, sonore
sau silenţioase de-a lungul emisiei verbale.
Aceste perturbări se manifestă într-o manieră
diversă şi frecventă, nu sunt uşor de controlat
şi sunt însoţite de mişcări la nivelul aparatului
bucal sau de enunţuri verbale stereotipe.
Simptomatologia bâlbâielii (apud Haţegan,
2016)

Caracteristici
observabile

Caracteristici
ascunse,
camuflate
 Caracteristici observabile
• Repetiţii de sunete şi silabe, ale unor părţi de cuvinte, ale
propoziţiilor
• Auto-corecţii, reveniri
• Prezenţa interjecţiilor, a unor sunete emise involuntar
• Spasme articulatorii
• Pauze, blocaje, tulburări respiratorii
• Prelungirile sunetelor şi silabelor
• Blocaje în fluxul vorbirii
• Amânarea emisiei verbale
• Tremur muscular
• Schimbarea vocii
• Reacţii fizice- mişcări la nivelul braţelor, clipitul ochilor, tensiune la
nivelul buzelor, limbii, gâtului, spasme la nivelul mâinilor-strânge
tare sau ţine depărtate degetele, ochii închişi, se înroşeşte
 Caracteristice camuflate
• Frica
• Sentimentul de frustrare
• Furia
• Iritarea
• Anxietatea
• Stare tensionată
• Panica
• Sentimentul de neputinţă
• Tendinţa de autoizolare- pentru a ascunde tulburarea cu care se
confruntă
• Comportament evitant
• Ocolirea unor cuvinte care i-ar putea angrena blocaje
• Embolofrazii- mijloace verbale de camuflaj (păi, deci, da, da...)
 Variaţiile reacţiilor emoţionale
• Reacţiile emoţionale ale persoanelor cu balbism
variază în timp şi sunt dependente de contextul
comunicării, persoanele cu care se interacţionează şi
locul unde are loc interacţiunea (Makauskiene, 2014
apud Hategan, 2016)

Înainte de episodul de balbism Frică, sperietură, anxietate,

panică
În timpul episodului Blocaj, panică, frustrare,
deznădejde
În urma episodului Umilinţă, ruşine, furie,
resentimente
 Diagnosticul (apud Haţegan, 2016)
• Rondal şi Seron (1999)- primele semne din
simptomatologia bâlbâielii (repetiţii, grimase,
blocaje) sunt frecvent întâlnite la copiii de 2 ani,
fiind considerate naturale, fiziologice
• În momentul în care se accentuează manifestarea
lor şi vorbirea devine neinteligibilă se trage un
semnal de alarmă
• Pentru diagnosticul de bâlbâială, simptomele
trebuie să se manifeste consecvent cel puţin 6
luni.
 Indicatori de risc
• Este important pentru părinte, educator să cunoască
indicatori ai vorbirii şi comportamentului specifici
bâlbâielii pentru a putea preveni fixarea tulburării şi a
o corecta într-o fază cât mai incipientă.
• Semnele care indică balbismul se manifestă în vorbire,
comportament, atitudini : repetiţiile sunetelor,
cuvintelor, alungiri, prelungiri ale duratei sunetelor sau
silabelor de la începutul unor cuvinte, grimase faciale,
respiraţie neregulată, încercări de evitare a comunicării,
gesturi de camuflaj, blocaje, ritualuri etc.
Incidenţa în populaţie, în România (apud Haţegan,
2016, apud Roşan, 2015)
• Boşcaiu (1983) - în mediul urban incidenţa este de
0,9%, în mediul rural fiind mai scăzută
• Tulburarea este de 3 ori mai frecventă la populaţia de
gen masculin
• Bâlbâiala nu este legată de nivelul socio-cultural sau
inteligenţă
• „Ea poate afecta atât omul de geniu, cât şi o persoană
cu dizabilitate intelectuală, atât persoanele care
beneficiază de o educaţie solidă, cât şi cele cărora le
este deficitară. Ea poate fi prezentă la persoane care de
altfel posedă o măiestrie extraordinară a
limbii...”(Lebrun, 1996 apud Roşan, 2015, p. 342)
 Etapele în care se fixează tabloul de
bâlbâială
• Este o tulburare dinamică, progresivă care se instalează
gradual, în patru etape:
- Prima etapă- primele semne de bâlbâială, 2-6 ani, episoade
rare de bâlbâială, cauzate de contexte încărcate emoţional
- A doua etapă- şcolaritatea mică, episoadele se manifestă cu
regularitate, afectează stima de sine
- A treia etapă- copilăria mare, adolescenţa, bâlbâiala apare
cu regularitate şi este direct relaţionată cu anumite cuvinte,
sunete, situaţii de comunicare
- Ultima etapă- tinereţe, perioada adultă, episoadele de
balbism sunt asociate cu panică, frică, comportament evitant
faţă de anumite situaţii sau persoane, ceea ce afectează
calitatea vieţii
 Copiii cu balbism
Simptomatologie

• https://youtu.be/Pv61yEcOqpw
• https://youtu.be/2Jk3AtlfWKQ
 Etiologie (apud Haţegan, 2016)
• Factori predispozanţi- componenta genetică,
istoricul familial
• Factori precipitanţi- trăiri emoţionale intense,
competitivitate, bilingvism, schimbări bruşte sau
frecvente în mediul copilului
• Factori care menţin simptomatologia- critici
negative, sentimente, atitudini negative ale celor
din jur, mediu tensionat, sentiment de neajutorare,
aşteptările cu privire la propria persoană
Tipuri de bâlbâială ( apud Haţegan, 2016)

În funcţie de componenta aparatului

fonoarticulator
• Bâlbâiala articulatorie
• B. fonatorie
• B. respiratorie
 Bâlbâiala articulatorie
• Presupune spasme, blocaje la nivelul
componentelor aparatului fonoarticulator-
buze, limbă, obraji, faringe
• Sunt afectate de regulă sunetele explozive, p,
b, d, t, c, g
• Vorbirea este greu receptată de cei din jur
• Se pune accent pe tehnici şi exerciţii de
mobilizare oro-facială
 Bâlbâiala fonatorie
• Spasmele, blocajele se produc la nivelul
laringelui
• Apar tulburări de voce sau imposibilitatea
producerii vocii
• Se pune accent pe dezvoltarea abilităţilor
musculare de la nivelul gâtului şi coordonarea
suflului respirator
 Bâlbâiala respiratorie
• Apare în urma asincronismului dintre
respiraţia abdominală şi cea toracică,
necoordonării inspirului cu expirul, emiterii
sunetelor pe inspir
• Vorbire sacadată
• Se pune accent pe dezvoltarea abilităţilor
respiratorii
 După specificul manifestărilor
• Bâlbâiala clonică- repetiţii de sunete, silabe,
propoziţii, prelungiri de sunete, reveniri cu o
severitate mai puţin accentuată, inteligibilitatea
vorbirii nu este semnificativ compromisă
• B. tonică- grad de severitate mai mare şi cu o
durată de manifestare variabilă, afectarea
semnificativă a inteligibilităţii vorbirii
• B. mixtă- combinarea simptomatologiei
 D.p.d.v. temporal
• Bâlbâiala primară- apare de timpuriu şi este
cauzată mai mult de aspecte care ţin de
maturarea organelor fonoarticulatorii
• B. secundară- tinereţe, vârsta adultă,
recuperare mai de durată, amplificarea
simptomatologiei
 Demersuri de evaluare

• Fişă de identificare a particularităţilor

episoadelor de bâlbâială (Yaruss, 2014 apud
Haţegan, 2016)

Cine era Ce mesaj se Ce tipuri de Persoana era Cum a reacţionat Cum a Descrieţi
interlocutorul? transmitea? simptome au fost conştientă de interlocutorul? reacţionat situaţia de
observate ? simptome? persoana cu comunicare
balbism?
 Fişă pentru evidenţierea tabloului simptomatologic al bâlbâielii (apud
Haţegan, 2016)
• Data
• Episodul de comunicare-scurtă descriere
• Durata episodului de comunicare

Particularităţi simptomatologice Frecvenţă Exemplificare

Blocaje

Repetiţii de sunete

Repetiţii de silabe

Repetiţii de cuvinte

Repetiţii de propoziţii

Prelungiri

Sunete parazitare-interjecţii

Reacţii neurovegetative

Gesturi şi mişcări asociate

Revizuiri

Alte manifestări
 Modelul explicativ CALMS
• Arată caracterul multifaţetat al acestei tulburări
• Cinci componente:
- Cognitivă- gânduri, percepţii, conştientizare, înţelegere
- Afectivă- sentimente, emoţii, atitudini
- Lingvistică- abilităţi lingvistice, discurs
- Motorie- controlul motor în producerea limbajului
- Socială- contextul comunicării
 Abordare terapeutică a modelului CALMS (Haţegan, 2016)
• Sarcina copilului este de a descrie
imaginea, având în vedere componentele
CALMS:
• Te rog să îmi spui la ce te gândeşti înainte
de a descrie această imagine- C
• Cum te simţi înainte de a spune ceva despre
imagine, dar şi în timp ce o descrii?- A
• Ce ai vrea să spui despre imaginea de mai
sus, cât de lungi vrei sa fie propoziţiile, cât
de complicate, ce fel de cuvinte ai vrea să
selectezi?- L
• Cum crezi că vei descrie imaginea, ce
strategie vei folosi, scris, vorbit?- M
• Imaginea nu face parte din modelul
CALMS
• Cu cine ai vrea să vorbeşti despre această
• Despre modul de achiziţionare pe imagine?- S
site-ul http://calmsstuttering.com/
•
 Instrument de evaluare multidimensională, pornind de la
CALMS

• Cognitiv- aici se evaluează cogniţiile persoanei în

raport cu episoadele de bâlbâială
• Afectiv- aspectele atitudinale, emoţiile, sentimentele
celui care prezintă simptome
• Lingvistic- principalele caracteristici ale producţiilor
verbale
• Motric- mişcări involuntare, grimase etc
• Social- implicaţii de natură socială
 Evaluarea subiectivă a severităţii bâlbâielii
(Roşan, 2015)
• Reprezentarea bâlbâielii proprii de către o persoană
care se bâlbâie
- A te bâlbâi este ca şi cum........
- Bâlbâiala este ca......
- Bâlbâiala mea, o resimt ca.....
- Când mă bâlbâi mă simt ca...., îmi spun că...., eu fac.....,
aş dori ca...., Nu suport decât......
- Aş vrea să vorbesc aşa ca....
- Aştept de la terapeut.....
- Dacă bâlbâiala mea ar fi o culoare...., un animal...., un
fel de mâncare....., un instrument....
 Demersuri de intervenţie
Abordare bidirecţională

• Logopedul – se ocupă de simptomatologia

observabilă
• Psihoterapeutul- simptomatologia ascunsă
 Principii de bază (Haţegan, 2015)
• Terapia trebuie să fie flexibilă
• Evaluare iniţială şi pe parcursul programului
• Relaţia terapeut-client- încredere, respect reciproc
• Cunoaştere atentă a nevoilor şi intereselor clientului,
particularităţilor cognitive, emoţionale, afective
• Modelare- modelul de pronunţie corect oferit de terapeut
• Demers terapeutic personalizat
• Încurajare, întărire pozitivă, feed-back
• Abilităţi de autocontrol
• Transferul celor învăţate în cabinet în viaţa de zi cu zi
• Implicarea părinţilor, cadrelor didactice în demersul
terapeutic
 Programe terapeutice (apud Haţegan, 2015)

• Metoda interacţiunii părinte-copil- Parent-Child Interaction

Method- PCI (Cook, Boterill, 2005)
- Terapeutul are rolul de a facilita o mai bună interacţiune între
copil şi părinte
- Părintele primeşte o serie de recomandări:
- să se adreseze copilului cu calm şi răbdare
- să asculte până la sfârşit ceea ce copilul spune şi apoi să intervină
- să utilizeze un nr. redus de întrebări
- mimică binevoitoare, care să încurajeze copilul să se exprime
- reguli pentru toţi membrii familiei- roluri de vorbitor şi ascultător
- să se poarte cu copilul ca şi cum acesta nu ar avea balbism
 Joc şi modelare (Haţegan, 2016)

• Se defineşte componenta de fluenţă ce urmează a fi modelată-

ritm lent, rapid, pauze
• Se introduc apoi povestea, jocul, jucăriile
• Se modelează conceptul prin utilizarea jucăriilor şi a poveştilor
• Se rostesc cuvinte, propoziţii pentru a fixa şi generaliza
conceptul achiziţionat
• Exemplu: ritm lent- mersul broscuţei ţestoase
• Oprirea şi pauzele în vorbire- mersul autobuzului care opreşte
din staţie în staţie
 Gradual Increase in Length and Complexity of Utterance
Creştere treptată a lungimii şi complexităţii vorbirii- GILCU

• Presupune antrenarea şi dezvoltarea fluenţei verbale

• Se începe cu antrenarea fluenţei în citirea unui singur
cuvânt
• Apoi se continuă cu antrenarea fluenţei în citirea a
două cuvinte, a 3-6 cuvinte, a 1-4 propoziţii, a unui
text
• Se urmăreşte atingerea unei bune fluenţe
 Program complex adresat bâlbâielii
Comprehensive Stuttering Program- CSP (Boberg,
Kully, 1985 apud Haţegan, 2016)

• Strategii
- Oprire-anulare- pauză în vorbire şi reluarea cuvântului care a cauzat nevoia
acestei pauze, prin pauză se demonstrează persoanei cu balbism că poate
avea control
- Modificarea ratei vorbirii- de la 40 silabe pe minut la 190 silabe pe minut
- Articularea uşoară a cuvintelor, fară tensiune
- Pauze corecte în vorbire, la anumite intervale de timp, control respirator
- Coordonarea inspirului şi a expirului, prelungirea expirului
- Prelungirile – tehnica de prelungire a vocalelor pentru a evita blocajele sau
repetiţiile
- Articularea sunetului iniţial- inspirare profundă, eliberarea unei cantităţi
mici de aer, emiterea vocii pe o tonalitate scăzută şi creşterea uşoară a
intensităţii vocale
- Autocorectare în momentul şi după episodul de bâlbâială
 Tehnica celor 3 T

• Înainte să rostească ceva, persoana trebuie să

se gândească la ce vrea să spună (Think)
• Să inspire profund (Take a breath)
• Să vorbească (Talk), utilizând strategiile
învăţate
Stuttering Modification Therapy (Van Riper, 1973 apud Haţegan,
2016)
Terapie pentru modificarea bâlbâielii

• Prima etapă- identificarea emoţiilor şi a

comportamentelor negative
• A doua etapă- desensibilizare- învaţă să-şi controleze
comportamentul şi manifestările emoţionale
• A treia etapă- modificarea, schimbarea modului de a
vorbi prin utilizarea unor tehnici- pauza, articularea
uşoară a sunetului iniţial, anticiparea cuvântului
dificil
• Ultima etapă- menţinerea şi generalizarea
comportamentelor verbale funcţionale
 Aparatură tehnică
• DAF- Delayed Auditory Feedback
• https://speecheasy.com/delayed-auditory-feedback/
• Speech Pacemaker Lite
• Îi permite utilizatorului să îşi
regleze viteza de citire a unui
text cu ajutorul unui stimul vizual
sau auditiv
 Rezultate DAF

• https://www.youtube.com/watch?v=MAQvhU
xDA3g
Contribuie la îmbunătăţirea fluenţei în vorbire
prin modificarea feedback-ului auditiv în termeni
de milisecunde
 Adulţi cu balbism
Sugestii de intervenţie
• https://youtu.be/QBrRnNtTiT0

Copii cu balbism
Sugestii pentru părinţi
• https://youtu.be/u2_mgt87g1Y
Demersul psiholingvistic de intervenţie în
cazul bâlbâielii

• Este focalizat pe următoarele niveluri ale

limbajului:
- Nivelul foneticofonologic- pune accent pe
corectarea dificultăţilor ce apar mai ales la
nivelul sunetelor explozive- t, d, c, g, b, p,
cuvinte care conţin diftongi, triftongi, hiaturi,
grupuri consonantice
 Abordarea psiholingvistică

- Nivelul morfologic- pune accent pe corectarea

dificultăţilor apărute la cuvinte compuse,
prepoziţii, conjuncţii
- Nivelul lexic- cuvinte complexe d.p.d.v
semantic, volumul vocabularului
- Nivelul sintactic- lungimea şi complexitatea
structurilor lingvistice utilizate-fraze
- Nivelul pragmatic- bariere in comunicare,
relatia cu persoanele cu care se comunică
 Plecând de la aceste niveluri, demersul de
intervenţie are următoarele dimensiuni:

• Componenta psihomotorie- motricitate

generală şi fină a paratului fonoarticulator,
respiratie, procesări fonologice, memorie
auditivă, atenţie verbală
• Componenta lingvistică- exercitii pentru toate
nivelurile amintite
• Componenta emoţională- proceduri de relaxare
 Psihoterapia (apud Roşan, 2015)
• Psihoterapia sugestivă
• Psihoterapia de grup
• Psihoterapia de relaxare
• Psihoterapia familiei
• Terapia cognitiv-comportamentală
• Psihoterapia prin acceptare şi angajament
 Psihoterapia sugestivă
• Sugestia directă
• Sugestia indirectă
• Modificarea modului de vorbire al persoanei
care se bâlbâie prin distragerea atenţiei
 Sugestia
• Când utilizati sugestia directa este indicat sa
evitati sa fiti ambiguu
• Atunci când spunem o sugestie, trebuie sa fie
cu tonalitate, spunem mai apăsat ceea ce vrem,
să se retină în mod deosebit.
• Oferţi o singura sugestie.
• Combinând o sugestie pe care deja pacientul o
accepta cu una la care el rezista, poate sa ajute
la acceptarea celei de-a doua sugestii.
• Este bine ca sugestia sa fie data la timpul
prezent.
• Sugestiile trebuie sa fie puse intr-un limbaj pe
care subiectul il intelege, care corespunde
experientei traite a subiectului.
 • Pentru mai multe informaţii legate de
psihoterapia sugestivă
• Holdevici, I. (1995). Sugestiologie şi
psihoterapie sugestivă. Bucureşti: Ed. Victor
 Psihoterapia de grup
• Unul dintre fondatori- Moreno, cu varianta psihodramei
• Formarea grupei, grup terapeutic omogen- in funcţie de vârstă, interese
• Explicarea de către terapeut a simptomelor şi mecanismelor de producere a
bâlbâielii
• Participarea la discuţii, împărtăşirea dificultăţilor, suferinţelor proprii
• Participare activă a fiecărui membru
• În cadrul grupului terapeutic, persoanele care se bâlbâie nu vor fi
constrânse de reguli, tehnici de exprimare
• Nu se vor face observaţii
• Introducerea persoanelor cu balbism în activităţi sociale alături de persoane
cu vorbire neafectată
• Beneficii:
- Îşi vor schimba şi consolida vorbirea corectă
- Discutiile ii vor ajuta să diminueze frica, lipsa de încredere
Psihoterapia de relaxare
• Antrenamentul autogen
• Relaxare progresivă Jacobson
• Tehnica biofeedback
• Hipnoza
 • Antrenamentul autogen
• https://youtu.be/GBh3LiGTh9I
• Relaxare musculara
• https://youtu.be/UzQSjVA5i-o
• Tehnica biofeedback:
• https://youtu.be/4Sin4QR4cwo
• https://youtu.be/Ysdaa_8x8H0
 Psihoterapia familiei
• Pune accent pe relaţia părinte-copil
• Părinţii cu diverse stiluri parentale conduc prin
atitudinea lor la relaţii tensionate, conflictuale,
aşteptări suprarealiste, protecţie excesivă sau
dezinteres şi lipsă de implicare în raport cu
dificultăţile copilului
• Conflicte intrafamiliale, ceartă, abuz emoţional
• Toate instaurează teamă, angoasă şi vor agrava
simptomatologia bâlbâielii
Terapia cognitiv-comportamentală
• Pun accent pe gândurile, predicţiile negative ale
persoanei care se bâlbâie
• Abordare multidimensională
- Trening de conştientizare
- Reglarea respiraţiei
- Creşterea treptată a debitului verbal
- Restructurare cognitivă
- Training în grup
- Modificarea atitudinii părinţilor
 Psihoterapia prin acceptare şi
angajament
• Obiectivul este de a schimba relaţia pe care
persoanele cu balbism o au cu propriile
gânduri, sentimente
• Pacienţii învaţă să-şi clarifice propriile scopuri
şi să se angajeze în strategii de schimbare a
comportamentului.
• Utilizează tehnici din terapia cognitivă şi
comportamentală, dar şi tehnici precum
mindfulness-ul.
 Discursul Regelui
• https://youtu.be/gSw6ei5tdbg
• De vizionat şi identificat simptome (vizibile şi
ascunse) ale balbismului, tehnici şi metode de
intervenţie, efecte şi consecinţe ale acestei
tulburări asupra calităţii vieţii
 Bibliografie
• Bodea Hațegan, C. (2016). Logopedie. Terapia
tulburărilor de limbaj. București: Ed. Trei.
• Vrășmaș, E., Stănică, C. (1997). Terapia
tulburărilor de limbaj. București: EDP.
• Roşan, A. (2015). Psihopedagogie Specială.
Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi:
Polirom.