SEMIOLOGIE

VIII. LIMBAJUL

Curs Psihiatrie Pediatrica - 15.02.2017

 LIMBAJUL
activitatea de comunicare intre oameni si de
realizare a gandirii verbale, notionale, specific
umane
are un caracter individual (spre deosebire de limba),
fiind aplicarea concreta a limbii de care fiecare om
(limba in actiune)
functie cognitiva se apropire si fuzioneaza cu
gandirea; functie comunicativa transmite
informatii si stimuleaza actiuni
Caracterizat prin trei aspecte:
Fonetic insusirea particularitatilor sonore ale
limbajului; se constituie in perioada anteprescolara
Lexic se realizeaza treptat prin insusirea cuvintelor
Gramatical
 LIMBAJUL
3 forme de limbaj:
Limbajul oral forma de baza a limbajului in care se exprima
caracterele sonore si corelatiile auditiv-motorii (ascultarea si
vorbire);
Caracter situativ (poate fi ignorat intr-o stare de mare tensiune,
raptus, etc, bolnavul manifestandu-se sub imperiul tendintelor
sale vorbeste ca si cum ar fi singur)
Caracter adresativ (poate fi ignorat cand bolnavul solilocveaza
sau in situatii de hiperactivitate verbala de tipul bavardajului)
Tema de sustinere (sustinerea deseori perturbata cand bolnavii
nu pot urmari cu consecventa si nu pot sa dezvolte tema)
Subtext alcatuit din implicatii intelese de interlocutor (subtextul
poate fi interpretat in maniera deliranta sau apreciat simbolic)
Limbajul scris
Limbajul intern (caracter pregnant cognitiv si nu cu rol de
comunicare)
TULBURARILE DE LIMBAJ
TULBURARILE LIMBAJULUI ORAL
Dislogii
Dislogii de forma
Dislogii de continut
Disfazii, afazii
Dislalii
TULBURARILE LIMBAJULUI SCRIS
Tulburarile activitatii grafice
Tulburarile morfologiei grafice
Tulburarile semanticii grafice
 TULBURARILE LIMBAJULUI
ORAL
Dislogiile
tulburari mentale de limbaj, consecutive modificarilor de
forma si continut ale gandirii evoluand fara modificari ale
aparatului fonator

1. Dislogii de forma
Tulburari de intensitate, inaltime si timbru
Voce de intesitate crescuta, cu tonalitate inalta in stari
de excitatie psihomotorie, sindrom maniacal, catharsis afectiv
Voce de intesistate scazuta, slaba, soptita depresie,
melancolie, schizofrenie
Voce declamatoare, patetica in stari delirante
Voce manierata, emfatica uneori in schizofrenie
paranoida
Hiperactivitate verbala
Bavardajul - creste debitul cuvintelor; apare in
normal, isterie, stari anxioase.
Tahifemia creste propriu-zisa a ritmului verbal
Logoreea cresterea ritmului si a debitului verbal
consecutiv accelerarii ritmului ideativ; apare in
manie, hipomanie, intoxicatii usoare
Verbigeratie accelerarea ritmului ideativ , cu
repetarea stereotipica a unor cuvinte sau fraze
neinteligibile care duce la pierderea corentei
ideative
Hipoactivitate verbala
Hipoactivitate verbala simpla la oameni cu inhibitie, timizi
Bradifemia hipoactivitate verbala datorata unei stari afectiv-
negative, care le limiteaza comunicarea, aceasta fiind eliptica,
ezitanta, monotona; apare in depresii si psihastenii
Mutism - scaderea pana la disparitie a activitatii verbale;
Mutism akinetic datorat unor leziuni neurologice (corp calos/
SRAA) caracterizat prin tulburare a starii de constiinta, pierderea
vorbirii si a motricitatii (inert, reactioneaza greu si tardiv la stimuli,
dar urmareste cu privirea pe cei din jur, dand impresia ca este
prezent)
Mutism absolut intalnit in schiofrenia catatonica/ leziuni
neurologice
Mutism relativ bolnavii comunica prin gestica, mimica, scris,
interjectii, etc.
Mutism discontinuu la bolnavii cu confuzie mintala, deliranti
Mutism electiv nu se adreseaza decat anumitor persoane
sau evita sa relateze anumite situatii stresante
Alte dislogii de forma
Mutacism mutism deliberat, voluntar; intalnit la
simulanti sau ca reactie de protest (persoane
normale de ex adolescenti, psihopati, intarzieri
mintale, demente)
Blocajul verbal datorita incoerentei ideative
consta in intreruperea brusca a fluxului verbal,
Vorbirea stereotipa - repetarea acelorasi cuvinte
sau fraze
Onomatomanie repetitia obsedanta a mai multor
cuvinte sau expresii in principal grosolane
 Palilalie repetarea involuntara a unor cuvinte, de
obicei a ultimelor/ ultimului dintr-o fraza / tendinta
patologica de a repeta unele cuvinte in ritm din ce in
ce mai rapid. Apare in d. Alzheimer si boala Pick
Ecolalia repetarea cuvintelor auzite; schizofrenia
catatonica, demente, intarziere mintala, autism. In
schizo insotita de ecomimie si ecopraxie
Psitacism nivelul maxim al incoerentei verbale,
consta dintr-o sonorizare mecanica a unor foneme
lipsite de orice continut semnatic, in intarzieri
mintale profunde, demente avansate.
Negativism verbal
Solilocvia - vb singur, fara intentia comunicarii.
2. Dislogii de continut
se caracterizeaza prin alterarea sensului cuvintelor, care
pot fi modificate, fuzionate, trunchiate sau prin aceea ca le
confera o acceptiune proprie, inedita.
are loc la nivelul cuvintelor si/ sau sau frazelor

La nivelul cuvintelor
paralogism folosirea unui cuvant obsinuit cu sens diferit
neologismul cuvinte imaginate, inventate de bolnav;
neologisme active: inventate de bolnav pentru a exprima
cat mai fidel o informatie specifica
neologisme pasive: cuvinte noi formate in mod automat,
prin asonanta, contaminare, fuzionare
jargonofazia (glosolalie) limbajul abunda in
neologisme, lasand impresia ca vorbeste intr-o limba noua,
creata de el, ca vorbeste intr-un anumit jargon.
La nivelul frazei
agramatism utilizarea unui limbaj in stil
telegrafic, bolnavii renunta la conjunctii, prepozitii,
articole ( apare in intoxicatii, confuzii mentale,
manie)
paragramatism fraza cuprinde cuvinte/ expresii
bizare dar care pornesc de la radacini corecte
embololalia (embolofazie) insertia unor cuvinte
straine de sensul obisnuit, pe fondul unui discurs
normal
schizofazia reuniunea intamplatoare a
cuvintelor, asociate superficial ce realizeaza o
disociere a limbajului
Disfazii, afazii
ansamblul tulburarilor comprehensiunii si exprimarii
limbajului oral si scris, datorate tulburarilor functiei
limbajului (provocata de o leziune cerebrala)
surditate verbala - incomprehensiunea vorbirii; intrebarile raman
fara raspuns sau sunt urmate de raspunsuri care nu au legatura;
intoxicatia prin cuvant repeta raspunsul de la prima intrebare
si la celelalte intrebari;
amnezia verbala uitarea unor cuvinte sau a vocabularului in
intregime. In prima varianta intereseaza initial adjective, metafore,
nume proprii -> nume de familie, substantive -> verbele
afaziile pot fi insotite de fenomenul cunosut sub numele de
parafazie = deformarea cuvintelor folosite, inlocuirea cuvantului
potrivit cu un altul
afazie receptiva (senzoriala, Wernicke) vs afazie expresiva
(motorie, Broca)
anomie bolnavul nu poate denumi obiectele desi le poate
recunoaste si utliza
Dislaliile
tulburari de pronuntare, determinate de modificari
de intensitate patologica ale aparatului fonator.
dislalie de sunet/ dislalie de silaba/ dislalie de cuvant
sunetul, silaba, cuvantul respectiv luat singur poate fi
pronuntat, dislalia manifestandu-se doar cand acesta
este intalnit intr-un anumit context
dislalia pe R (rotacism) imposibilitatea pronuntarii
literei R;
sigmatismul (sasaiala) apare prin dificultatea
pronuntei sunetelor inalte (S, Z, J) si a combinatiilor (PS,
TS, KS); dislalie dentala
rinolalia vorbirea pe nas; dislalie nazala determina fie
de insuficienta contractie a valului palatin/ existenta
polipilor nazali
 balbismul (balbaiala) cand la tulburarile de
articulare se asociaza clonii sau tonii ale
musculaturii fonatorii sau respiratorii; asociaza
adesea logofobie
Clonic vorbire sacadata; poate interesa o
silaba, de obicei la inceputul unui cuvant sau fraze
Tonic rezistenta mare la pronuntarea unei
silabe sau cuvant, rezistenta care intrerupe discursul;
atunci cand este depasita, cuvintele se revarsa
brusc, tumultuos
Tonico-clonic cel mai frecvent in practica
clinica
Tumultus sermonis datorita suprimarii
numeroaselor silabe sau cuvinte in situatia unui
balbism avansat, insotit de inversiuni, repetitii,
eliziuni, limbajul devine total inteligibil
 TULBURARILE LIMBAJULUI
SCRIS
Limbajul scris expresie grafica a vorbirii, dar cu anumite
caracteristici proprii:
spre deosebire de limbajul oral unde intre foneme se stabilesc
relatii temporale, in limbajul scris cuvintele sunt ordonate
spatial
necesita o baza senzoriala mai ampla prin includerea in prim
plan a analizatorului vizual => fond senzorial vizio-audio-
motor
prin felul de desfasurare se aproprie de monolog, fiind o forma
inchisa de comunicare => pentru a fi bine inteles trebuie sa
fie limpede, riguros, explicit.
nu mai beneficiaza de expresivitatea directa a limbajului oral
(intensitate, timbru, modulatie, etc)
isi pastreaza ca si cel oral caracterul situativ, adresativ si
sistemul de referinta
Tulburarile activitatii grafice
hipoactivitate grafica scaderea activitatii grafice chiar
pana la refuz
negativism grafic - refuzul de a a scrie (corespunzator
negativismului verbal dar fata de care se poate disocia
uneori, bolnavii avand uneori negativism verbal dar nu si
grafic)
hiperactivitate grafica - de diferite intensitati - in forma
maxima = graforee - tendinta patologica si irezistibila de a
scrie (corespunzator logoreei, dar de care se poate si
disocia)
grafomania - predilectia pentru exprimarea grafica,
manifestata in exces; se deosebeste de graforee, in care
prin tendinta impulsiva patologica de a scrie, exprimarea
grafica devine eliptica si incoerent; in grafomania respecta
coerenta si rigorile stilistice ale limbajului scris de care se
destinge prin continutul sau si prin calitate
 incoerenta grafica - cuvinte sau fraze lipsite de legatura
intre ele (expresie a incoerentei verbale si ideative)
stereotipii grafice repetarea unei conjunctii, cuvant sau
fraza, si intercalarea lor repetitva in cursul expunerii grafice

Tulburarile morfologiei grafice

litere de dimensiuni mari si cu randuri ascedente
(manie, hipomanie si stari de excitatie psihomotorie)
litere mici si cu randuri descendente (stari depresive)
scrisul seismic litere inegale, randuri suprapuse,
abundenta de ghilimele, majuscule, scris de tipar, sublinieri
grifonajul aspectul unei mazgalituri;
scrisul in oglinda - de la dreapta la stanga (tulburari de
perceptie spatiala, schizo)
scrisul in ghirlanda
scrisul suprapus
Tulburarile semanticii grafice
Paragramafismele - omisiuni, transpozitii
substitutii ale literelor sau cuvinetelor
Neografismele - corespunzatoare neologismelor,
dar nu intodeauna o simpla fonograma a lor