Dislogii

Tulburari ale limbajului

tulburări mentale ale limbajului consecutive

tulburărilor de formă şi de conţinut ale
gândirii
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
A. Tulburări de intensitate, înălţime, timbru
• intensitate crescută, tonalitate înaltă
– în stări de excitaţie psihomotorie
– în momente de catharsis afectiv
– în discursul manaical
• intensitate scăzută, slabă, şoptită
– depresii, melancolie, psihastenie
– schizofrenie
• voce ezitantă
– exprimă neliniştea, anxietatea, dezorientarea
• voce declamatoare, patetică
– stările delirante, expansive
• voce manierata, emfatica
– schizofrenie paranoidă - exprimă preţiozitate, supraestimare
– paranoia
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
B. Hiperactivitatea verbală
• simplă – bavardaj – nesusţinută ferm tematic
– femei normale – extroversie
– în isterie – bolnavul vorbeşte pentru a atrage atenţia celor din jur
– în stări de anxietate pentru a compensa şi disimula sentimentul de
profundă insecuritate
• tahifemie – accelerarea propriuzisă a ritmului verbal
• creşterea patologică a ritmului şi a debitului verbal – logoree
– intoxicaţii uşoare
– stări hipomaniacale, manie
• verbigeraţie – accelerare a ritmului ideativ marcată de
repetarea stereotipă sau anarhică a unor cuvinte sau fraze
ininteligibile ce duce lapierderea coerenţei ideative
– schizofrenie
– stări confuzionale
– demenţe
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
C. Hipoactivitatea verbală
• bradifemie – hipoactivitate verbală simplă
– stări de inhibiţie la oamenii timizi
– stări afectiv negative
• depresie
• psihastenie
• mutism – scăderea până la dispariţie a actului verbal
– expresie a unor leziuni neurologice / tulburări psihice
– mutismul akinetic
• tulburare a stării de conştiinţă
• pierderea vorbirii şi a motricităţii
• bolnav inert, reacţionează greu la stimuli, dar urmăreşte cu privirea
– leziuni ale corpului calos
– SRAA
• în bolile psihice mutismul nu se însoţeşte de abolirea motricitatii
• grade
• mutismul absolut – boli neurologice / schizofrenia catatonică
• mutismul relativ – bolnavul comunică prin mimică, pantomimă, scris, interjecţii, foneme
– mutismul discontinuu (semimutismul)
• confuzie mentală
• schizofrenie delirantă
– mutismul electiv – bolnavul nu se adresează decât anumitor persoane sau evită să relateze anumite situaţii
stresante
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
• mutitate – imposibiltiatea de a vorbi
– leziuni în zona corticală a limbajului + leziui ale aparatului auditiv
• musitaţia – vorbirea înşoaptă, inteligibilă
– schizofrenie
• mutacismul – mutism deliberat si voluntar
– simulanţi
– reacţia de protest
– ca expresie a opoziţiei
• oligofrenie
• demenţă
• psihopatii
• afemia (anartria)
– leziuni neurologice, corticale (afazice)
– mutism întrerupr de fenomene care exprimă mulţumirea, nerăbdarea,
negarea
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
D. Ritmul verbal poate fi incoerent (traducând în planul limbajului incoerenţa ideativă)
• blocajul verbal – ritmul poate fi brusc întrerupt ca expresie a barajului ideativ
• stereotipie verbală – bolnavul repetă aceleaşi cuvinte sau aceleaşi fraze
– schizofrenie
– demenţă
• onomatomanie – repetarea obsedantă a unuia sau a mai multor cuvinte sau expresii în
general grosolane
– stări afectiv negative
• - palilalie – repetarea involuntară a unor cuvinte de obicei a ultimelor sau ultimului
cuvânt din frază
• leziuni ale corpului striat
• demenţe cu caracter atipic
– Alzheimer
– Pick
• ecolalie (+ ecomimie + ecopraxie) – bolnavul repetă întocmai ultimele cuvinte auzite
(sugestibilitate)
– schizofrenie catatonică
– oligofrenie
– demenţă
 TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
Guiraud: Palilaie + ecolalie + mutism + amimie =
sdr. Pema
– stări demenţiale
– boala Pick mai frecvent

• psitacism – culmea incoerenţei verbale

– sonorizare mecanică a unor foneme lipsite de
conţinut semantic
• oligofrenie profundă (idioţie)
• demenţele avansate
 Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
A. Alterarea sensului cuvintelor (la nivelul cuvintelor)
• paralogism – bolnavul foloseşte un cuvânt obişnuit cu sens
diferite
– schizofrenie
– psihastenie
• neologism – cuvinte imaginate inventate pentru a exprima cât
mai fidel un mesaj, o informaţie
• neologisme
– active – expresie a necesităţii de comunicare
– pasive – formate în mod automat prin procesul asonanţei, contaminării, fuzionării
– schizofrenie
• jargonofazie – datorită numeroaselor neologisme, bolnavul dă
impresia că se exprimă într-o limbă nouă, creată de el
• glosolalie – aspect automat, bizar, incomprehensibil datorat
abundenţei de neologisme, pronunţiei cu accent străin, limbajul
fiind deviat de la sensul şi funcţia sa
 Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
B. Alterarea sensului cuvintelor la nivelul frazei
• agramatism – bolnavii renunţă la cuvintele de legătură
(conjuncţii, prepoziţii, articole) reducând limbajul la scheletul
său
– intoxicaţie
– confuzia mentală
– stare maniacală
• embololalie – pe fondul unui discurs normal emobolofazic
sunt inserate în mod repetat unele cuvinte străine de sensul
lor obişnuit
• schizofazie – cuvintele pot fi asociate superficial sau reunite
întâmplător, rezultând o disociere a limbajului („salata de
cuvinte”)
– schizofrenie
• paragramatism – fraza cuprinde expresii bizare sau
neoformaţii verbale care pornesc de la rădăcini corecte
 Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
C. În modificările de conţinut ale limbajului (funcţia
semantică)
• se observă o tendinţă la simbolizarea gândirii
• duc la DISOCIERE semantică, adică la pierderea
legăturii dintre semnificat şi semnificant
• iniţial, se produce o creştere a sferei semantice, o
extindere a sensului cuvântului respectiv
– stări de deteriorare cognitivă
• apoi, folosirea abundentă a paralogismelor şi a
neologismelor, duce la DISTORSIUNEA SENSULUI în
detrimentul comprehensibilităţii limbajului
 Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
• prin paragramatism şi agramatism (interpunerea unor
cuvinte desprinse de context şi prin eliminarea altora) se
ajunge la DISPERSIE SEMANTICĂ
– schizofrenie – apar ca consecinţă a scindării unităţii ideative
• în ultimul stadiu – DISOLUŢIA SEMANTICĂ – nu mai poate fi
percepută nici o legătură între semnificant şi semnificat
• limbajul îşi pierde funcţia sa de comunicare  activitate cu
aparenţă automatică sau ludică
• Lacan în schizofrenie există o oprire la nivelul
semnificantului care capătă semnificaţie pentru pacient
• în mod normal semnificaţia este dată de înşiruirea
semnificaţilor
 Dislalii
• dificultatea sau imposibilitatea pronunţiei
anumitor
– sunete → dislalie de sunet
– silabe → dislalie de silabă
– cuvinte → dislalie de cuvânt
• dislalia pt. R = rotacism
• dislalia pt S Z J (PS, TS, KS) = sigmatism
(sâsâiala)
• dislalia nazală (vorbirea pe nas) = rinolalia
 Balbismul
• tulburare de articulare + tonii sau clonii ale
musculaturii fonatorii sau respiratorii
– asinergism funcţional al musculaturii
» articulatorii
» fonatorii
» respiratorii
• se încadrează într-un complex simptomatic de natură nevrotică
• balbism clonic – repetarea unei silabe
• balbism tonic – rezistenţă la pronunţarea unei silabe
/ cuvânt (întrerupere a discursului), exemplu: m........
m.......... m....... mama
• balbism mixt (tonico-clonic) – cel mai des în practică
Dificultatea de pronunţie se manifestă mai mult in:
• anumite stări emoţionale
• cuvinte noi dificile
• pacientul evită să rostească anumite cuvinte, caută
să le înlocuiască cu altele
• se încarcă tensional afectiv-negativ
• greutatea de a pronunţa cuvinte dificile îi crează o
veritabilă fobie faţă de acestea = logofobie
• în situaţia unui balbism avansat → discurs total
ininteligibil → Tumultus sermonis
 Tulburările limbajului scris
• în limbajul scris – cuvintele sunt ordonate
spaţial
• tulburări sunt grupate in
– psihografice
– diagrafice
– caligrafice
 Tulburările psihografice

a. tulburări ale activităţii grafice

b. tulburări ale morfologiei grafice

c. tulburări ale semanticii grafice

 a. tulburări ale activităţii grafice
1. hipoactivitatea grafică – refuzul de a scrie
– schizofrenie
• !!! disociere între negativismul verbal şi negativismul grafic → bolnavul
acceptă să scrie
2. hiperactivitate grafică
– graforee – scris cu caracter intempestiv, eliptic, incoerent
• !!! disocierea logorei de expresia sa grafică (redactează texte, jurnale întregi
pe care nu le termină)
• schizofrenie
• paranoia
3. grafomonia
– predilecţia, manifestări în exces pentru exprimarea grafică
– respectă coerenţa şi rigorile limbajului scris
• pacienţii cu delir cronic sistematizat
4. incoerenţa grafică – cuvinte sau fraze lipsite de legătură
5. stereotipiile grafice – repetarea unor conjuncţii, cuvinte, fraze
sau scrierea cu majuscule a fiecărui cuvânt din frază sau la început de rând
b. tulburări ale morfologiei grafice
• poate exprima o stare afectivă
1. scris cu litere de dimensiuni mari / cu rânduri ascendente
– manie, hipomanie
– excitaţie psihică
2. invers
– depresie
3. scris seismic
– litere inegale, cuvinte suprapuse, abundenţă de ghilimele şi majuscule
– scris de tipar
– arabescuri
– sublinieri
• psihoze
4. grifonaj – scrisul are aspectul unei mâzgălituri
5. scrisul în oglindă – de la dreapta la stânga
– tulburările de percepţie
• manierismul pacientului schizofren se exprimă grafic prin
6. scrisul în ghirlandă
• schizo
• manifestări delirante
• demenţe
7. scrisul suprapus exprimă simbolismul gândirii schizofenului.
Intilnim
• dezmembrarea cuvintelor
• inversarea literelor
• lipsa de sens a textului
 c. tulburări ale semanticii grafice
• paragrafisme
– transpoziţii de litere, cuvinte
– substituţii
– omisiuni
• în special în schizofrenie
• neografismele – corespunzătoare
neologismelor
• schizofrenia paranoidă
• parafrenie
• paranoia