Sunteți pe pagina 1din 20

Dislogii

Tulburari ale limbajului

tulburări mentale ale limbajului consecutive


tulburărilor de formă şi de conţinut ale
gândirii
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
A. Tulburări de intensitate, înălţime, timbru
• intensitate crescută, tonalitate înaltă
– în stări de excitaţie psihomotorie
– în momente de catharsis afectiv
– în discursul manaical
• intensitate scăzută, slabă, şoptită
– depresii, melancolie, psihastenie
– schizofrenie
• voce ezitantă
– exprimă neliniştea, anxietatea, dezorientarea
• voce declamatoare, patetică
– stările delirante, expansive
• voce manierata, emfatica
– schizofrenie paranoidă - exprimă preţiozitate, supraestimare
– paranoia
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
B. Hiperactivitatea verbală
• simplă – bavardaj – nesusţinută ferm tematic
– femei normale – extroversie
– în isterie – bolnavul vorbeşte pentru a atrage atenţia celor din jur
– în stări de anxietate pentru a compensa şi disimula sentimentul de
profundă insecuritate
• tahifemie – accelerarea propriuzisă a ritmului verbal
• creşterea patologică a ritmului şi a debitului verbal – logoree
– intoxicaţii uşoare
– stări hipomaniacale, manie
• verbigeraţie – accelerare a ritmului ideativ marcată de
repetarea stereotipă sau anarhică a unor cuvinte sau fraze
ininteligibile ce duce lapierderea coerenţei ideative
– schizofrenie
– stări confuzionale
– demenţe
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
C. Hipoactivitatea verbală
• bradifemie – hipoactivitate verbală simplă
– stări de inhibiţie la oamenii timizi
– stări afectiv negative
• depresie
• psihastenie
• mutism – scăderea până la dispariţie a actului verbal
– expresie a unor leziuni neurologice / tulburări psihice
– mutismul akinetic
• tulburare a stării de conştiinţă
• pierderea vorbirii şi a motricităţii
• bolnav inert, reacţionează greu la stimuli, dar urmăreşte cu privirea
– leziuni ale corpului calos
– SRAA
• în bolile psihice mutismul nu se însoţeşte de abolirea motricitatii
• grade
• mutismul absolut – boli neurologice / schizofrenia catatonică
• mutismul relativ – bolnavul comunică prin mimică, pantomimă, scris, interjecţii, foneme
– mutismul discontinuu (semimutismul)
• confuzie mentală
• schizofrenie delirantă
– mutismul electiv – bolnavul nu se adresează decât anumitor persoane sau evită să relateze anumite situaţii
stresante
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
• mutitate – imposibiltiatea de a vorbi
– leziuni în zona corticală a limbajului + leziui ale aparatului auditiv
• musitaţia – vorbirea înşoaptă, inteligibilă
– schizofrenie
• mutacismul – mutism deliberat si voluntar
– simulanţi
– reacţia de protest
– ca expresie a opoziţiei
• oligofrenie
• demenţă
• psihopatii
• afemia (anartria)
– leziuni neurologice, corticale (afazice)
– mutism întrerupr de fenomene care exprimă mulţumirea, nerăbdarea,
negarea
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
D. Ritmul verbal poate fi incoerent (traducând în planul limbajului incoerenţa ideativă)
• blocajul verbal – ritmul poate fi brusc întrerupt ca expresie a barajului ideativ
• stereotipie verbală – bolnavul repetă aceleaşi cuvinte sau aceleaşi fraze
– schizofrenie
– demenţă
• onomatomanie – repetarea obsedantă a unuia sau a mai multor cuvinte sau expresii în
general grosolane
– stări afectiv negative
• - palilalie – repetarea involuntară a unor cuvinte de obicei a ultimelor sau ultimului
cuvânt din frază
• leziuni ale corpului striat
• demenţe cu caracter atipic
– Alzheimer
– Pick
• ecolalie (+ ecomimie + ecopraxie) – bolnavul repetă întocmai ultimele cuvinte auzite
(sugestibilitate)
– schizofrenie catatonică
– oligofrenie
– demenţă
TULBURĂRI DE FORMĂ
(ALE ACTIVITĂŢII VERBALE)
Guiraud: Palilaie + ecolalie + mutism + amimie =
sdr. Pema
– stări demenţiale
– boala Pick mai frecvent

• psitacism – culmea incoerenţei verbale


– sonorizare mecanică a unor foneme lipsite de
conţinut semantic
• oligofrenie profundă (idioţie)
• demenţele avansate
Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
A. Alterarea sensului cuvintelor (la nivelul cuvintelor)
• paralogism – bolnavul foloseşte un cuvânt obişnuit cu sens
diferite
– schizofrenie
– psihastenie
• neologism – cuvinte imaginate inventate pentru a exprima cât
mai fidel un mesaj, o informaţie
• neologisme
– active – expresie a necesităţii de comunicare
– pasive – formate în mod automat prin procesul asonanţei, contaminării, fuzionării
– schizofrenie
• jargonofazie – datorită numeroaselor neologisme, bolnavul dă
impresia că se exprimă într-o limbă nouă, creată de el
• glosolalie – aspect automat, bizar, incomprehensibil datorat
abundenţei de neologisme, pronunţiei cu accent străin, limbajul
fiind deviat de la sensul şi funcţia sa
Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
B. Alterarea sensului cuvintelor la nivelul frazei
• agramatism – bolnavii renunţă la cuvintele de legătură
(conjuncţii, prepoziţii, articole) reducând limbajul la scheletul
său
– intoxicaţie
– confuzia mentală
– stare maniacală
• embololalie – pe fondul unui discurs normal emobolofazic
sunt inserate în mod repetat unele cuvinte străine de sensul
lor obişnuit
• schizofazie – cuvintele pot fi asociate superficial sau reunite
întâmplător, rezultând o disociere a limbajului („salata de
cuvinte”)
– schizofrenie
• paragramatism – fraza cuprinde expresii bizare sau
neoformaţii verbale care pornesc de la rădăcini corecte
Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
C. În modificările de conţinut ale limbajului (funcţia
semantică)
• se observă o tendinţă la simbolizarea gândirii
• duc la DISOCIERE semantică, adică la pierderea
legăturii dintre semnificat şi semnificant
• iniţial, se produce o creştere a sferei semantice, o
extindere a sensului cuvântului respectiv
– stări de deteriorare cognitivă
• apoi, folosirea abundentă a paralogismelor şi a
neologismelor, duce la DISTORSIUNEA SENSULUI în
detrimentul comprehensibilităţii limbajului
Tulburările de conţinut ale limbajului
( a funcţiei lingvistice, semantice)
• prin paragramatism şi agramatism (interpunerea unor
cuvinte desprinse de context şi prin eliminarea altora) se
ajunge la DISPERSIE SEMANTICĂ
– schizofrenie – apar ca consecinţă a scindării unităţii ideative
• în ultimul stadiu – DISOLUŢIA SEMANTICĂ – nu mai poate fi
percepută nici o legătură între semnificant şi semnificat
• limbajul îşi pierde funcţia sa de comunicare  activitate cu
aparenţă automatică sau ludică
• Lacan în schizofrenie există o oprire la nivelul
semnificantului care capătă semnificaţie pentru pacient
• în mod normal semnificaţia este dată de înşiruirea
semnificaţilor
Dislalii
• dificultatea sau imposibilitatea pronunţiei
anumitor
– sunete → dislalie de sunet
– silabe → dislalie de silabă
– cuvinte → dislalie de cuvânt
• dislalia pt. R = rotacism
• dislalia pt S Z J (PS, TS, KS) = sigmatism
(sâsâiala)
• dislalia nazală (vorbirea pe nas) = rinolalia
Balbismul
• tulburare de articulare + tonii sau clonii ale
musculaturii fonatorii sau respiratorii
– asinergism funcţional al musculaturii
» articulatorii
» fonatorii
» respiratorii
• se încadrează într-un complex simptomatic de natură nevrotică
• balbism clonic – repetarea unei silabe
• balbism tonic – rezistenţă la pronunţarea unei silabe
/ cuvânt (întrerupere a discursului), exemplu: m........
m.......... m....... mama
• balbism mixt (tonico-clonic) – cel mai des în practică
Dificultatea de pronunţie se manifestă mai mult in:
• anumite stări emoţionale
• cuvinte noi dificile
• pacientul evită să rostească anumite cuvinte, caută
să le înlocuiască cu altele
• se încarcă tensional afectiv-negativ
• greutatea de a pronunţa cuvinte dificile îi crează o
veritabilă fobie faţă de acestea = logofobie
• în situaţia unui balbism avansat → discurs total
ininteligibil → Tumultus sermonis
Tulburările limbajului scris
• în limbajul scris – cuvintele sunt ordonate
spaţial
• tulburări sunt grupate in
– psihografice
– diagrafice
– caligrafice
Tulburările psihografice

a. tulburări ale activităţii grafice

b. tulburări ale morfologiei grafice

c. tulburări ale semanticii grafice


a. tulburări ale activităţii grafice
1. hipoactivitatea grafică – refuzul de a scrie
– schizofrenie
• !!! disociere între negativismul verbal şi negativismul grafic → bolnavul
acceptă să scrie
2. hiperactivitate grafică
– graforee – scris cu caracter intempestiv, eliptic, incoerent
• !!! disocierea logorei de expresia sa grafică (redactează texte, jurnale întregi
pe care nu le termină)
• schizofrenie
• paranoia
3. grafomonia
– predilecţia, manifestări în exces pentru exprimarea grafică
– respectă coerenţa şi rigorile limbajului scris
• pacienţii cu delir cronic sistematizat
4. incoerenţa grafică – cuvinte sau fraze lipsite de legătură
5. stereotipiile grafice – repetarea unor conjuncţii, cuvinte, fraze
sau scrierea cu majuscule a fiecărui cuvânt din frază sau la început de rând
b. tulburări ale morfologiei grafice
• poate exprima o stare afectivă
1. scris cu litere de dimensiuni mari / cu rânduri ascendente
– manie, hipomanie
– excitaţie psihică
2. invers
– depresie
3. scris seismic
– litere inegale, cuvinte suprapuse, abundenţă de ghilimele şi majuscule
– scris de tipar
– arabescuri
– sublinieri
• psihoze
4. grifonaj – scrisul are aspectul unei mâzgălituri
5. scrisul în oglindă – de la dreapta la stânga
– tulburările de percepţie
• manierismul pacientului schizofren se exprimă grafic prin
6. scrisul în ghirlandă
• schizo
• manifestări delirante
• demenţe
7. scrisul suprapus exprimă simbolismul gândirii schizofenului.
Intilnim
• dezmembrarea cuvintelor
• inversarea literelor
• lipsa de sens a textului
c. tulburări ale semanticii grafice
• paragrafisme
– transpoziţii de litere, cuvinte
– substituţii
– omisiuni
• în special în schizofrenie
• neografismele – corespunzătoare
neologismelor
• schizofrenia paranoidă
• parafrenie
• paranoia