Tulburari de neurodezvoltare

Dizabilitati intelectuale
Dizabilitatea intelectuala(tulburarea de dezvoltare intelectuala)
Criterii de diagnosticare

Dizabilitatea intelectuala(retardul mintal) este o tulburare cu debut in cursul perioadei de dezvoltare

care include deficite ale fuctionarii intelectuale si adaptative in ariile conceptuale, sociale si in
domeniile practice.

Trebuie indeplinite urmatoarele 3 criterii :

A. Deficit in functionalitatea intelectuala precum in: rationament, rezolvarea problemelor, planificare,

in gandirea abstracta, judecata, invatare academica, invatare din experienta confirmata prin ambele:
evaluare clinica si testarea individualizata/standardizata a inteligentei.

B. Deficit in functionalitatea adaptativa care rezulta din esecul de intrunire a standardelor socio-
culturale si de dezvoltare pentru independenta personala si responsabilitatea sociala. Fara un suport
in continua desfasurare, deficitele adaptative limiteaza functionalitatea in una sau mai multe activitati
ale vietii de zi cu zi precum : comunicare, participarea sociala si trairea/descurcarea individuala de-
alungul unor multiple medii :acasa, scoala, munca, comunitate.

C. Instalarea unor deficite intelectuale si adaptative in timpul perioadei de dezvoltare.

Nota: Termenul diagnostic de dizabilitate intelectuala(intellectual disability) este echivalentul

termenului diagnostic din ICD-11 de tulburare de dezvoltare intelectuala(intellectual developmental
disorders). Statutul federal in SUA inlocuieste termentul de retard mintal cu disabilitate intelectuala,
la fel si jurnalele de cercetare. Astfel, termenul de dizbilitate intelectuala este termenul comun folosit
in domeniile medicale, educationale, profesionale, oficialitati si in grupurie de avocatura.

Nota codare: Codul din ICD-9-CM pentru dizabilitatea intelectuala este 319, care este atribuit
indiferent de severitatea specificatorului. Codul din ICD-10-CM depinde de severitatea specificantului.

Specifica actuala severitate(vezi tabel pag 34) :

(F70)Usoara

(F71)Moderata

(F72)Severa

(F73)Profunda

Intarzierea globala a dezvoltarii 315.8[F88]

Diagnosticul este rezervat indivizilor sub varsta de 5 ani cand nivelul severitatii clinice nu poate fi corect
evaluat in timpul primei parti a copilariei. Aceasta categorie este diagnosticata cand un individ esueaza
sa dobandeasca expectatiile de dezvoltare specifice varstei in diferite arii ale functionalitatii
intelectuale si se aplica indivizilor care nu sunt capabili sa se supauna evaluarii sistematice a
functionalitatii intelectuale, incluzand aici copii care sunt pre amici sa participle la testele
standardizate. Aceasta categirie va necesita o reevaluare dupa o anumita perioada de timp.
 Dizabilitatea intelectuala nespecificata (tulb dezvotarii intelectuale) 319[F79]

Aceasta categorie este rezervata persoanelor cu varsta peste 5 ani cand evaluarea gradului dizabilitatii
intelectuale prin intermediul unor proceduri disponibile local sunt considerate dificile sau imposibile
datorita asocierii unor deteriorari fizice sau senzoriale, ca in cecitate sau surditatea prelinguala,
disabilitate locomotorie; sau prezenta unor probleme comportamentale severe sau comorbiditatea cu
o alta tulburare mintala. Aceasta categorie trebuie folosita doar in circumstante exceptionale si
necesita reevaluarea dupa o perioada de timp.

Tulburari de comunicare/vorbire
Tulburarea de vorbire
315.39[F80.9]

Criterii de diagnosticare

A. Dificultatea persistenta in achizitia si folosirea limbajului in diferite modalitati(ex : vorbit, scris,

limbajul semnelor, altele) datorata unor deficite in intelegere sau producere care includ
urmatoarele :
1. Vocabular redus (in cunoasterea cuvintelor si in folosirea lor).
2. Limitarea structurarii propozitiilor ( a abitilatii de a folosi cuvintele si terminatiile acestora
pentru a forma propozitii bazate pe regulile gramaticale si morfologice).
3. Deteriorare in discurs (a abilitatii de a folosi vocabularul si a lega propozitiile pentru a
explica si descrie un subiect sau o serie de evenimente sau de a purta o conversatie).
B. Abilitatile lingvistice sunt cuantificate substantial sub nivelul expectatiilor conforme varstei
rezultand limitari functionale in comunicarea efectiva, participare sociala, reusite academice,
performante profesionale, individual sau in orice combinatie.
C. Simptomele debuteaza in perioada incipienta a dezvoltarii.
D. Aceste dificultati nu pot fi atribuite unor disfunctii auditive sau altor deteriorari senzoriale,
disfunctii motorii, sau unei alte conditii medicale sau neurologice si nu este mai bine explicata
printr-o dizabilitate intelectuala (tulburarea de dezvoltare intelectuala) sau intarzierea
dezvoltarii globale.
 Tulburarea de fonetica/articulare a vorbirii
315.39[F80.0]

Criterii de diagnosticare

A. Dificultatea persistenta de producere/articulare a sunetelor in vorbire care interfera cu

vorbirea inteligibila sau impiedica comunicarea verbala a diverselor mesaje.
B. Tulburarea produce limitare in comunicarea efectiva care interfera cu participarea sociala,
reusite academice, performante profesionale, individual sau in orice combinatie.
C. Debutul simptomelor este in perioada incipienta a dezvoltarii.
D. Aceste dificultati nu pot fi atribuite unor congenitale sau dobandite precum : paralizie
cerebrala, palatoschizis, surditate sau pierderea auzului, leziuni cerebrale traumatice sau alte
conditii medicale/neurologice.

Tulburarea de fluenta verbala cu debut in copilarie

(Ganguritul) 315.35[F80.81]

Criterii de diagnosticare

A. Tulburari ale fluentei verbale normale si a structurarii in timp a vorbirii care nu sunt adecvate
pentru varsta individului si a competentelor de limbaj, persista in timp si sunt caracterizate
prin manifestari frecvente si semnificative de una(sau mai multe) din urmatoarele :
1. Repetari de sunete si silabe.
2. Sunete prelungite ale consoanelor precum si ale vocalelor.
3. Cuvinte fragmentate(ex : pauza in interiorul unui cuvant).
4. Blocare audibila sau silentioasa (acompaniate sau nu de pauze in vorbire).
5. Perifrazare (inlocuiri de cuvinte pentru a evita cuvintele problematice).
6. Cuvintele sunt produse cu un exces de tensiune fizica.
7. Repetari ale unor cuvinte monosilabice (ex : ,,eeeeeu il vad’’).
B. Tulburarea produce anxietate in privinta vorbitului sau limitari in comnicarea efectiva,
participarea sociala, reusite academice, performante profesionale, individual sau in orice
combinatie.
C. Debutul simptomelor este in perioada incipienta a dezvoltarii.(Nota: cazurile de debut
tardive sunt diagnosticate ca 307.0[F98.5] – tulburare de fluenta verbala cu debut in
perioada adulta.
D. Aceasta tulburare nu poate fi atribuita unui deficit motor sau senzorial de vorbire, unei
dizartrii asociata unei leziuni neurologice (ex : AVC, tumora, trauma) sau unei alte conditii
medicale si nu este mai bine explicata de o alta tulburare mentala.
 Tulburarea de comunicare sociala(pragmatica)
315.39[F80.89]

Criterii de diagnosticare

A. Dificultatea persistenta de a folosi comunicarea verbala si non-verbala in context social

manifestata prin toate din urmatoarele :
1. Deficit in a folosit comunicarea in scopuri sociale precum complimente/intampinari si
de a impartasi informatia, intr-o maniera care este corespunzatoare contextului social.
2. Deteriorarea abilitatii de adaptare a comunicarii la contextul si nevoile ascultatorului,
precum : vorbitul diferit in clasa fata de cel de la locul de joaca, vorbitul diferit cu un
copil fata de cel cu un adult si evitarea folosirii limbajului excesiv de formal.
3. Dificultatea de a urma regulile unei conversatii sau a unei relatari precum : nu tine sirul
conversatiei, reformuleaza unde nu este inteles si dificultatea de a sti cum sa foloseasca
semnele verbale sau non-verbale pentru a mentine conversatia.
4. Dificultati in a intelege ceea ce nu este clar exprimat (ex : a face inferente) si sensurile
non-literale sau ambigue ale limbajului (ex : idiomuri, umor, metafore, sensuri multiple
care depind de interpretarea din context).
B. Aceste deficite au ca rezultat limitari functionale in comunicarea efectiva, participarea sociala,
inter-relationari sociale, reusite academice, performante profesionale, individual sau in orice
combinatie.
C. Debutul simptomelor este in perioada incipienta a dezvoltarii (dar deficitele pot sa nu fie
manifestate pe deplin pana cand cererile comunicarii sociale depasesc limita capacitatilor).
D. Simptomele nu sunt atribuibile unei alte conditii medicale sau neurologice sau a unei abilitati
scazute in domeniul gramatical si al structurarii cuvintelor si nu pot fi mai bine explicate de
catre o tulburare in spectrul autist, dizabilitate intelectuala(tulburarea de dezvoltare
intelectuala , intarziere mentala globala sau o alta tulburare mentala.

Tulburarea de comunicare nespecificata

307.9[F80.9]

Aceasta categorie se aplica prezentarilor in care predomina simptomele caracteristice tulburarii de

comunicare cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau deteriorare in mediul social, professional sau
alte domenii importante de functionare dar nu intrunesc criteriile complete pentru tulburarea de
comunicare sau pentru oricare alta patologie din cadrul tulburarilor de neurodezvoltare. Aceasta
categorie se aplica in situatiile in care clinicianul alege sa nu specifice motivul pentru care criteriile de
diagnosticare nu sunt indeplinite pentru tulburarea de comunicare sau pentru o tulburarea de
neurodezvoltare specifica si include cazuri in care sun sunt suficiente infoyt specifice motivul pentru
care criteriile de diagnosticare nu sunt indeplinite pentru tulburarea de comunicare sau pentru o
tulburarea de neurodezvoltare specifica si include cazuri in care nu sunt suficiente informatii pentru a
pune un diagnostic mai specific.

Tulburarea din spectrul autist

299.00[F84.0]

Criterii de diagnosticare

A. Deficienta persistenta de comunicare si interactiune sociala in cadrul unor contexte multiple

manifestate prin urmatoarele simptome in prezent sau din istoric (exemplele sunt ilustrative
nu exhaustive ; vezi text) :
1. Deficit in reciprocitatea social-emotionala, care variaza, spre exemplu : de la apropieri
sociale anormale si esecul de a purta o conversatie cu intrebari si raspunsuri pana la
reducerea impartasirii interesului, emotiilor sau afectivitatii sau incapabilitatea de a
initia sau raspunde la interactiunile sociale.
2. Deficit in comportamentul comunicativ non-verbal folosit in interactionarea sociala,
care variaza, spre exemplu : de la o comunicare verbala si non-verbala slab integrata
pana la anormalitati ale contactului vizual si a limbajului corporal sau deficitul in a
folosi si intelege unele versuri, pana la o lipsa totala a expresivitatii sociale si a
comunicarii non-verbale.
3. Deficit in dezvoltarea, mentinerea, sau intelegerea relatiilor, care variaza, spre
exemplu: dificultati de ajustare comportamentala care sa se potriveasca diverselor
contexte sociale pana la dificultati de a-si facepreieteni si a impartasi jucatul imaginar,
pana la absenta interesului fata de persoanele apropiate.

Specifica severitatea actuala :

Severitatea se bazeaza pe deteriorarea comunicarii sociale si pe modelele comportamentale

restrictive, repetitive(vezi table 2 pag 90).

B. Pattern-uri comportamentale, interes sau activitati restrictive, repetitive manifestate prin cel
putin doua din urmatoarele simptome in prezent sau din istoric (exemplele sunt ilustrative nu
exhaustive ; vezi text) :
1. Stereotipii sau miscari motorii repetitive in folosirea obiectelor sau a vorbirii (ex :
stereotipiimotorii simple, aliniaza jucariile, ecolalie, fraze idiosincratice).
2. Insistenta pe uniformitate, aderenta inflexibila fata de rutina sau pattern-uri
ritualizate ale comportamentului verbal sau non-verbal (ex : discomfort extrem la
schimbari minore, dificultati de tranzitie, modele de gandire rigide, ritualuri de
intampinare, nevoia de a merge pe aceeasi cale sau de a manca aceeasi mancare in
fiecare zi).
3. Restrictivitate crescuta, fixarea de interese care sunt neobisnuite in intensitate si
concentrare (ex : atasament puternic fata de preocuparea de un obiect neobisnuit,
interese extrem de circumscrise si perseverente).
4. Hiper sau hiporeactivitate la admisiile senzoriale sau un interes neobisnuit in
aspectele senzoriale ale mediului (ex : indiferenta aparenta fata de durere sau
 temperatura, raspunsuri ostile la sunete si texturi specifice, atingerea si mirosirea
excesiva a obiectelor, fascinatie vizuala fata de lumini si miscari).

Specifica severitatea actuala :

Severitatea se bazeaza pe deteriorarea comunicarii sociale si pe modelele comportamentale

restrictive, repetitive(vezi table 2 pag 90).

C. Simptomele trebuie sa fie prezente in perioada incipienta a dezvoltarii (dar pot sa nu fie
manifestate pe deplin pana cand cererile sociale depasesc limita capacitatii sau pot fi mascate
de strategii de invatare pe parcursul vietii).
D. Simptomele produc deteriorare clinica semnificativa in mediul social, professional sau alte
domenii importante ale functionalitatii actuale.
E. Aceste tulburari nu pot fi mai bine explicate de o dizabilitate intelectuala sau intarzierea
globala. Dizabilitatea intelectuala si tulburarea din spectrul autist sunt frecvent asociate , iar
pentru ca cele 2 patologii sa fie comorbide comunicarea sociala ar trebui sa fie sub nivelul
asteptat. Dizabilitatea intelectuala si tulburarea din spectrul autist sunt frecvent asociate , iar
pentru ca cele 2 patologii sa fie comorbide comunicarea sociala ar trebui sa fie sub nivelul
asteptat al dezvoltarii.

Nota : Indivizilor cu un diagnostic bine stabilit din DSM-IV de tulburare autista, tulburare Asperger
sau tulburare pervaziva a dezvoltarii care nu sunt specificate altfel ar trebui sa fie diagnosticate ca
tulburari din spectrul autist. Persoanele care au deficite semnificative in comunicarea sociala, dar
ale caror simptome nu intrunesc criteriile pentru tulburarea din spectrul autist ar trebui evaluate
pentru o tulburare de comunicare sociala(pragmatica).

Specifica daca :

Cu sau fara asocierea unei deteriorari intelectuale

Cu sau fara asocierea unei deteriorari a limbajului

Asociata cu o conditie medicala/genetica sau factori de mediu cunoscuti (nota de codare : se

foloseste un cod aditional pentru a identifica asocierea cu tulburari de neurodezvoltare, mentale sau
comportamentale).

Cu catatonie (nota de codare : se foloseste codul aditional 293.89[F06.1] – catatonie asociata cu

tulburare din spectrul autist pentru a indica prezenta catatoniei comorbide).

Tulburarea cu hiperactivitate si deficit de atentie(ADHD)

Criterii de diagnosticare

A. Un pattern persistent de deficit de atentie si/sau hiperactivitate-impulsivitate care interfera

cu dezvoltarea si functionarea, caracterizata prin (1) si/sau (2) :
(1). Deficit de atentie : Sase(sau mai multe) din urmatoarele simptome au fost prezente
pentru cel putin 6 luni la un nivel neobisnuit fata de nivelul de dezvoltare si care are un
impact social negativ direct asupra domeniului social si a activitatilor
ocupationale/academice :
Nota : Simptomele nu sunt exclusiv o manifestare a unui comportament opozitionist,
sfidator, ostil sau incapabil de a intelege sarcinile si instructiunile. Pentru adolescentii mai
mari in varsta si adulti sunt necesare cel putin 5 simptome.
a. Adesea nu reuseste sa acorde o atentie sporita detaliilor sau face greseli din neglijenta
la scoala, la munca sau in timpul altor activitati (ex : omite sau uita detalii, munca este
inexacta/incorecta).
b. Adesea are dificultati de sustinere a atentiei asupra sarcinilor sau a activitatilor de joaca
(ex : are dificultati in a ramane concentrat in timpul lecturarii, conversatiilor sau a
lecturarii pe lunga durata).
c. Adesea pare sa nu asculte cand i se adreseaza in mod direct (ex : mintea pare ca ii este
in alta parte, chiar si in absenta unei distractii evidente).
d. Adesea nu urmeaza instructiunile si nu resuseste sa indeplinesca sarcinile si temele
scolare sau indatoririle de la locul de munca (ex : incepe sarcini dar isi pierde rapid
concentrarea si este usor de distras).
e. Adesea are dificultati in a organiza sarcini si activitati (ex : dificultatea de a conduce
sarcini secventiale, dificultatea de a mentine materialele si bunurile in ordine, munca
dezorganizata/dezordonata, management precar al timpului, nu reuseste sa termine
indatoririle la timp).
f. Adesea evita, nu-i place, sau este sovaitor de a se angrena in sarcini care necesita un
efort mental sustinut (ex : tema pentru scoala ; pentru adulti : sa pregateasca rapoarte,
completarea de formulare, revizuirea unor documente ample).
g. Pierde adesea lucrurile folosite in sarcini sau activitati (ex : materiale scolare, carti,
instrumente de scris, unelte, portofel, ochelari, telefon mobil).
h. Este adesea distras cu usurinta de stimuli straini (in cazul adolescentilor mai mari in
varsta si adulti stimulii pot include ganduri fara legatura/irelevante).
i. Adesea este uituc in activitatile de zi cu zi (ex :uitasa faca anumite treburi ; adulti : sa
revina cu telefon, sa plateasca facturi, sa respecte programarile).
(2). Hiperreactivitate si impulsivitate: Sase(sau mai multe) din urmatoarele simptome au
fost prezente pentru cel putin 6 luni la un nivel neobisnuit fata de nivelul de dezvoltare si
care are un impact social negativ direct asupra domeniului social si a activitatilor
ocupationale/academice :
Nota : Simptomele nu sunt exclusiv o manifestare a unui comportament opozitionist,
sfidator, ostil sau incapabil de a intelege sarcinile si instructiunile. Pentru adolescentii mai
mari in varsta si adulti sunt necesare cel putin 5 simptome.
a. Adesea se foieste/deranjeaza sau bate din palme/picioare sau se agita pe scaun.
b. Adesea paraseste locul unde trebuie sa stea asezat in situatii in care nu ar trebui sa faca
acest lucru (ex : pleaca din banca la scoala, din birou sau de la punctul de lucru).
c. Adesea fuge de colo-colo sau se catara in situatii nepotrivite (la adolescenti si adulti se
poate limita la a se simti nelinistiti).
d. Adesea nu este capabil sa se joace sau sa se angreneze in activitati placute fara a fi
zgomotos.cuminte.
e. Este adesea ,,pe picior de plecare’’, actionand ca si cand ar fi ,,actionat de un motor’’(ex :
este incapabil sa se simta confortabil in timp ce sta asezat pe o perioada mai
indelungata – in restaurant, intalnire ; poate fi interpretat de ceilalti ca fiind nelinistit
sau greu de tinut pasul cu el).
f. Vorbeste adesea excesiv.
 g. Adesea raspunde rapid, inainte ca intrebarea sa fie terminata (ex : intrerupe pe ceilalti,
completandu-le vorbele, nu-si poate astepta randul in conversatii).
h. Prezinta adesea dificultatea de a astepta sa-i vina randul.
i. Adeasea intrerupe sau deranjeaza pe ceilalti (ex : se baga neinvitat in conversatii, jocuri
sau activitati, foloseste lucrurile altora fara macar sa intrebe sau sa primeasca
permisiunea ; la adolescenti si adulti : pot deranja sau pot prelua ce fac cei din jur).
B. Cateva din simptomele deficitului de atentie si a hiperactivitatii-impulsivitatii au fost
prezente anterior varstei de 12 ani.
C. Cateva din simptomele deficitului de atentie si a hiperactivitatii-impulsivitatii sunt prezente
in 2 sau mai multe cadre (ex : acasa, la scoala, la munca, cu parintii sau familia, in alte
activitati).
D. Exista o evidenta certa ca simptomele interfera cu sau reduc calitatea functionarii sociale,
academice sau ocupationale.
E. Simptomele nu apar exclusiv in timpului cursului schizofreniei sau unei alte tulburari
psihotice si nu sunt mai bine explicate de o alta conditie medicala (ex : tulburare timica,
anxioasa, disociativa, de personalitate, sevraj sau intoxicatie cu subtanta).

Specifica daca :

314.01[F90.2] Prezentare combinata : daca ambele criterii simtomatologice A1 si A2 sunt

indeplinite in ultimele 6 luni.

314.00[F90.0] Prezentare predominant cu deficit de atentie : este indeplinit doar criteriul

simptomatologic A1 in ultimele 6 luni.

314.01[F90.1] Prezentare predominant cu hiperactivitate/impulsivitate : este indeplinit doar

criteriul simptomatologic A2 in ultimele 6 luni.

Specifica daca :

In remisie partiala : anterior au prezente criteriile de diagnosticare, insa in ultimele 6 luni nu a

prezentat suficiente criterii de diagnosticare si simptomele inca produc deterioare functio de
diagnosticare si simptomele inca produc deterioare functionala sociala, academica sau ocupationala.

Specifica severitatea actuala :

Usoara : putine simptome si daca apar in exces fata de cele necesare diagnosticarii, acestea produc
o deteriorare minora a functionalitatii.

Moderata : sunt prezente simptome si deteriorari functionale situate intre ,,usoare’’ si ,,severe’’.

Severa : apar multe simptome in exces fata de cele necesare diagnosticarii sau cateva simtome sunt
in mod particular severe sau acestea produc o deteriorare functionala semnificativa.

Alte tulburari specificate de deficit de atentie/hiperactitate 314.01[F90.8]

Tulburarea de deficit de atentie/hiperactivitate nespecificata 314.01[F90.9]

 Tulburarea de invatare specifica

Criterii de diagnosticare

A. Dificultati de invatare si folosire a abilitatilor academice, indicate prin prezenta a cel putin unu
din urmatoarele simptome care au persistat cel putin 6 luni, in ciuda interventiilor ce vizeaza
aceste dificultati :
1. Citit voluntar incorect sau incet (ex : citeste cuvinte individual cu voce tare incorect si
ezitant, frecvent ghiceste cuvintele, are difucultati de articulare a cuvintelor).
2. Dificultatea de a intelege ceea ce a citit (ex : poate citi textul corect dar nu poate intelege
secventialitatea, relationarea, inferentele sau intelesul profund a ceea ce a citit).
3. Dificultati de silabisire (ex : poate adauga, omite sau substitui vocale sau consoane).
4. Dificultati de exprimare in scris (ex : face multiple greseli gramaticale si de punctuatie,
slaba organizare a paragrafelor, lipsa claritatii ideilor exprimate).
5. Dificultati de stapanire a sensului numerelor sau de calcul (ex : slaba intelegere a
numerelor, a magnitudinii si a interrelationarii acestora, calculeaza pe degete operatii
simple in loc de a-si reaminti matematic ca ceilalti colegi ; se pierde in mijlocul calculului
aritmetic si poate schimba procedurile).
6. Dificultati de logica matematica (ex : dificultati severe de aplicare a conceptelor,datelor si
procedurilor matematice in rezolvarea problemelor cantitative).
B. Abilitatile academice afectate sunt cuantificate semnificativ sub nivelul de asteptare conform
varstei cronologice a individului si produce o interferenta substantiala asupra performantei
academice si ocupationale sau asupra activitatilor zilnice, fiind determinat prin evidentierea
unor masuri individuale de realizare standardizate sau printr-o evaluare clinica completa.
Pentru persoanele cu varta peste 17 ani, un istoric documentat de citire dificila poate substitui
evaluarea standardizata.
C. Dificultatile de invatare apar in timpul anilor de scolarizare, dar nu devin pe deplin manifeste
pana cand nevoia abilitatilor academice afectate nu depaseste capacitatile limitate ale
individului (ex : teste cu limita de timp, citirea si scrierea unor rapoarte complexe intr-un
termen limita, exces de informatii academice dificile).
D. Dificultatile de invatare sunt mai bine reprezentate de o dizabilitate mentala, acuitate auditiva
si vizuala care nu a fost corectata, alte tulburari mentale sau neurologice, adversitate psiho-
sociala, lipsa eficientei in instruirea academica si a limbajului sau instructia educationala
inadecvata.

Nota : Indeplinirea celor 4 criterii de diagnosticare se bazeaza pe o sinteza clinica a istoricului

individului (al dezvoltarii, medical, familial, educational), rapoarte scolare si evaluari psiho-
educationale.

Nota de codare : Specifica toate domeniile academice si abilitatile subiacente care sunt afectate.
Cand sunt disfunctionale mai multe domenii, fiecare ar trebui codat individual conform urmatorilor
specificanti.

Specifica daca :

315.00[F81.0] Cu deteriorare in citit – urmareste:

 - acuratetea citirii cuvintelor

- rata si fluenta citirii

- intelegerea a ceea ce citeste

Nota: Dislexia – este un termen alternativ care se refera la pattern-ul dificultatii de invatare
caracterizate prin probleme de fluenta si acuratete in recunoasterea cuvintelor, slaba descifrare si
abilitati scazute de silabisire. Daca dislexia este folosita pentru a preciza acest model particular de
dificultate, este important de specificat si prezenta unor dificultati aditionale, precum dificultatea
de intelegere a ceea ce citeste sau de logica matematica.

315.2[F81.81] Cu deteriorare in exprimarea scrisului – urmareste:

- corectitudinea silabisirii

- acuratetea gramaticii si a semnelor de punctuatie

- organizarea si coerenta expresiilor scrise

315.1[F81.2] Cu deteriorare matematica – urmareste:

- ratiunea numerelor

- memorarea operatiilor aritmetice

- calculul correct si cursive

- logica matematica precise

Nota: Discalculia - este un termen alternativ care se refera la o dificultate de calcul caracterizata
prin probleme de procesare a informatiilor numerice, de invatare a operatiilor aritmetice si de
efectuarea unor calcule corecte si cursive. Daca discalculia este folosita pentru a preciza acest
model particular de dificultate, este important de specificat si prezenta unor disfunctii aditionale,
precum dificultati de logica matematica sau precizia rationamentului cuvintelor.

Specifica severitatea actuala :

Usoara : Unele dificultati in abilitatile de invatare in unu sau doua domenii academice, dar de
severitate destul de usoara astfel incat individul este capabil sa compenseze sau sa functioneze
normal cand este ajutat sau servici suportive, mai ales in timpul anilor scolari.

Moderata : Dificultati semnificative in abilitatile de invatare in unul sau mai multe domenii
academice, astfel incat individul este putin probabil de a deveni competent fara anumite intervale
de invatare intensiva si specializata in majoritate a anilor scolari. Unele acomodari si servicii
suportive la scoala, la locul de munca sau acasa pot fi necesare pentru a completa activitatile corect
si eficient.

Severa : Dificultati severe in abilitatile de invatare, care afecteaza cateva domenii academice,
astfel incat individul este putin probabil de a invata aceste aptitudini fara a urma o invatare
individuala intensiva si specializata in marea majoritate a anilor scolari. Chiar si cu abundenta unor
acomodari si sevicii suportive potrivite acasa, la scoala sau la locul de munca, individul nu este
capabil sa completeze activitatile eficient.
 Tulburari motorii
Tulburarea de dezvoltare a coodonarii
315.4[F82]

Criterii de diagnosticare

A. Dobandirea si executarea coodonata unor abilitati motorii este semnificativ sub nivelul
asteptat prin varsta cronologica a individului si a oportunitatii de a invata si folosi aceste
abilitati. Dificultatile sunt manifestate ca neindemanari/stangacii (ex : a scapa sau a se lovi de
obiecte) precum si prin inexactitatea si incetinirea performarii abilitatilor motorii (ex : a prinde
un obiect, a folosi foarfeca sau tacamurile, a scrie de mana, a merge pe bicicleta sau a participa
la diverse sporturi).
B. Deficitul abilitatilor motorii de la Crt A interfera semnificativ si persistent cu activitatile zilnice
adecvatevarstei cronologice (ex : auto-ingrijire si auto-intretinere) si nfluenteaza
productivitatea academica/scolara, activitatile vocationale si prevocationale, timpul liber si
joaca.
C. Simptomele debuteaza in perioada incipienta a dezvoltarii.
D. Deficitul abilitatilor motorii nu sunt mai bine explicate de o disabilitate intelectuala sau o
deteriorare vizuala si nu sunt atribuibile unor conditii neurologice care afecteaza miscarea (ex:
paralizie cerebrala, distrofie musculara, tulburare degenarativa).

Tulburarea miscarilor stereotipe

307.3[F98.4]

Criterii de diagnosticare

A. Comportament motor repetitiv, care pare condus si aparent fara scop (ex : clatinarea sau
fluturarea mainii, basculari ale corpului, trageri de cap, a se musca, a se lovi).
B. Comportamentul motor repetitiv interfera cu domeniul social, academic sau alte activitati si
poate conduce la auto-vatamari.
C. Simptomele debuteaza in perioada incipienta a dezvoltarii.
D. Comportamentul motor repetitiv nu este atribuibil efectelor fiziologice ale unei substante sau
unei conditii neurologice si nu este mai bine explicat de o alta tulburare mentala sau de
neurodezvoltare (ex: tricotilomania, TOC).

Specifica daca :
 Cu comportament auto-vatamant (sau comportament care ar duce la vatamare daca nu se
folosesc anumite masuri de precautie).

Fara comportament auto-vatamant

Specifica daca :

Asociata cu o conditie medicala sau genetica cunoscuta, tulburare de neurodevoltare sau cu

anumiti factori de mediu (ex : sindromul Lesh-Nyhan, dizabilitate intelectuala, expunere
intraunterina la alcool).

Nota de codare : Foloseste cod aditional pentru a indentifica conditiile medicale/ genetice asociate
sau o tulburare de neurodezvoltare.

Specifica severitatea actuala :

Usoara : Simptomele sunt usor suprimate de stimuli senzoriali sau de distractibiliate.

Moderata : Simptomele necesita masuri protective explicite si modificare comportamentala.

Severa : monitorizare continua si masuri protective sunt necesare pentru a preveni vatamari
semnificative.

Tulburarea ticurilor

Criterii de diagnosticare

Nota : Un tic este o miscare motorie brusca, rapida, repetitiva, non-ritmica sau o vocalizare.

Tulburarea Tourette 307.22[F95.1] :

A. Ticuri multiple motorii si unul sau mai multe ticuri vocale au fost prezente intr-o anumita
perioada a bolii, desi nu este necesara concomitenta.
B. Ticurile pot scade sau creste in frecventa dar au persistat mai mult de 1 an de la debutul
acestora.
C. Debutul este inainte de varsta de 18 ani.
D. Tulburarea nu este atribuibila efectelor fiziologice ale unei substante (ex : cocaina) sau unei alte
conditii medicale (ex : boala Huntington, encefalita postvirala)

Tulburarea motorie persistenta (cronica) sau aticurilor vocale 307.21[F95.1]

A. Ticuri vocale sau motorii unice sau multiple au fost prezente intr-o anumita perioada a bolii,dar
nu concomitent(si motorii si vocale).
B. Ticurile pot scade sau creste in frecventa dar au persistat mai mult de 1 an de la debutul
acestora.
C. Debutul este inainte de varsta de 18 ani.
D. Tulburarea nu este atribuibila efectelor fiziologice ale unei substante (ex : cocaina) sau unei
alte conditii medicale (ex : boala Huntington, encefalita postvirala).
E. Nu au fost inteplinite criteriile de diagnosticare a tulburarii Tourette.

Specifica daca :
 Doar cu ticuri motorii

Doar cu ticuri vocale

Tulburarea ticurilor temporara 307.21[F95.0] :

A. Ticuri vocale si/sau motorii unice sau multiple.
B. Ticurile au fost prezente pentru mai putin de 1 an de la debut.
C. Debutul este inainte de varsta de 18 ani.
D. Tulburarea nu este atribuibila efectelor fiziologice ale unei substante (ex : cocaina) sau unei
alte conditii medicale (ex : boala Huntington, encefalita postvirala).
E. Nu au fost indeplinite criteriile pentru boala Tourette sau pentru tulburarea motorie
persistenta (cronica) sau aticurilor vocale.

Alte tulburari ale ticurilor specificate 307.20[F95.8]

Tulburari ale ticurilor nespecificate 307.20[F95.9]

Alte tulburari de neurodezvoltare specificate 315.8[F88]

Ex : tulburare de neuro-dezvoltare asociata cu expunere prenatala la alcool

Tulburari de neuro-dezvoltare nespecificate 315.9[F89]