Secificul Dezvoltrii

Limbajului i
Comunicrii copiilor cu
Dizabilit i Mintale
Efectuat: Haceatrean Olesea
Haceatrean Alexei
PPS Ciclul II anul I, specialitatea Logopedie
Dizabilit i mintale.
Defini ie

Conform Ghidului pentru urnali t !Comunicarea cu "i despre persoanele

cu di#a$ilit%&i! di#a$ilitatea mintal% !este un termen utili#at pentru a defini
starea unei persoane care are anumite limit%ri la ni'elul func ion%rii mintale i
al a$ilita ilor de comunicare, sociale i de autoser'ire( Aceasta este o stare
permanent%, pre#ent% de la na tere, sau care se de#'olt% )naintea ')rstei de *+
ani(!

,i#a$ilitatea este o pierdere sau limitare a oportunit% ilor de a lua parte

la 'ia a normal% )n comunitate la un ni'el egal cu al ii i se datorea#%
unor $ariere fi#ice sau sociale - .arnes *//0

Emil 1er#a )n Psihopedagogia Special% define te ,i#a$ilitatea ca: !re#ultatul sau

efectul unor rela&ii complexe dintre starea de s%n%tate a indi'idului, factorii
personali "i factorii externi care repre#int% circumstan&ele de 'ia&% ale acestui
indi'id(! El spune c%: !,atorit% acestei rela&ii, impactul di'erselor medii asupra
aceluia"i indi'id, cu o stare de s%n%tate dat%, poate fi extrem de diferit(
,i#a$ilitate este termenul generic pentru afect%ri, limit%ri ale acti'it%&ii "i
restric&ii de participare 2 conform CI345(
not: CIF* Clasificarea Interna&ional% a func&ion%rii, di#a$ilit%&ii "i s%n%t%&ii, O6S, Gene'a, 7880

9( :;##o <*/=/5 afirm% c%: >de$ilitatea mintal% este prima #on% a insuficien&ei
mintale insuficien&% relati'% la exigen&ele societ%&ii, exigen&e 'aria$ile de la o
societate la alta, de la o '?rst% la alta insuficien&% ai c%rei factori determinan&i
sunt $iologici "i cu efect ire'ersi$il )n studiul actual al cuno"tin&elor@(

,up% Gh( Ionescu, defini&iile deficien&ei mintale pot fi grupate )n trei categorii:
a5 defini&ii etiologice2structuraleA
$5 defini&ii constatati' func&ionaleA
c5 defini&ii opera&ional2comportamentale(

A(9( Luria consider% deficien&a mintal% ca >o atingere cere$ral% gra'% a

copilului )nainte de na"tere sau )n cursul primei copil%rii, ceea ce produce o
tul$urare a de#'olt%rii normale a creierului "i numeroase anomalii ale
de#'olt%rii mintale@(

B( Lang afirm% c% deficien&a mintal% corespunde unei imposi$ilit%&i sau

insuficien&e de func&ionare, de randament sau organi#are func&ional%(

Asocia& ia American% pentru ,eficien&a 6intal% consider% c% deficien&a mintal%

se refer% la o func&ionalitate su$ medie a inteligen&ei generale, care )"i are
originea )n perioada de de#'oltare si este asociat% cu tul$ur%ri ale
comportamentului adaptati'(

Limbajul este un sistem de comunicare, alctuit din sunete

articulate, specific oamenilor, prin care acetia i exprim
gndurile, sentimentele i dorinele.

innd cont c limbajul ca surs a comunicrii este compus din 3

componente i anume:

Limbajul verbal

Limbajul nonverbal

Limbajul paraverbal
!utem privi specificul de"voltrii limbajului i comunicrii prin
prisma acestor 3 componente ale sale, caracteristice di"abilita ilor
mintale.
Tipuri de Dizabilit i mintale.

#etard mintal, #etard in de"voltarea

!si$ic sau %eficien mintal

&ligofrenia 'debili"mul(

%emen a
Retard mintal, Retard in dezvoltarea Psiic sau
Deficien mintal

O afectiune de de#'oltare intrerupta sau incompleta a intelectului,

care este caracteri#ata in special prin deficienta unor a$ilitati
manifestate in perioada de de#'oltare, a$ilitati care contri$uie la
intregul ni'el al inteligentei, adica a$ilitati cogniti'e, de lim$a,
motrice si sociale( 9etardarea se poate produce cu sau fara 'reo alta
afectiune mentala sau fi#ica <IC, *85(
Clasificarea dup gradul de nedezvoltare a intelectului(Binet i Simon) :

Idio&ia IC 78 <corespunde '?rstei cronorolige de D ani5A

Im$ecilitatea IC 782E8 <corespunde '?rstei normale cronologice D2=

ani5A

,e$ilitatea IC E82=E <corespunde unei de#'oltari normale la '?rsta

cronologic% de =2*7 ani5A
Secificul Dezvoltrii Limbajului i Comunicrii !n
Retard mintal.

) fost descris de *. +er"a ',--.( in funcie de criteriile de performan i

competen ale comunicrii 'in accepiunea lui /$oms01( la $andicapaii
mintal. /onduita verbal a fost caracteri"at de autor prin neputina
handicapatului de a exprima logico-gramatical, coninutul situaiilor
semnificative de a se menine la nivelul unui progres continuu i de a-i
adapta conduita verbal la schimbrile n diverse mprejurri.

2rstura descris se manifest pe fondul unei nede"voltri a limbajului fa de

normal, specific, in special, deficienilor mintal de varst mic.

%e"voltarea psi$ic are o anumit specificitate, determinat de gradul de

exersare a proceselor cognitive i de particularitile limbajului mimico
gesticular.

3orma i gravitatea deficienei produce o perturbare mai mic sau mai mare la
nivelul funciilor de recepie i de expresie a comunicrii verbale, mecanism ce
influenea" negativ interrelaiile personalitii i comportamentul individului,
mai cu seam prin scderea valorii instrumentale a limbajului.
Retardare mentala usoara
4nterval aproximativ de 45 de la .6 pana la 76 'la adulti, varsta mentala de la -
la sub ,8 ani(. !robabil re"ulta unele dificultati de
invatare la scoala.
Retardare mentala moderata
4nterval aproximativ al 45 de la 3. pana la 9- 'la adulti, varsta mentala de la 7
la sub - ani(. !robabil re"ulta intar"ieri marcate de de"voltare in copilarie, dar
cei mai multi pot invata sa de"volte un oarecare grad de independenta in
ingrijirea proprie si sa dobandeasca o comunicare adecvata si abilitati
conventionale.
Retardare mentala severa
4nterval aproximativ al 45 de la 86 pana la 39 'la adulti, varsta mentala de la 3
la sub 7 ani(. !robabil re"ulta o continua necesitate
de sprijinire.
Retardare mentala profunda
45 sub 86 'la adulti, varsta mentala sub 3 ani(. #e"ulta limitarea grava in
ingrijirea proprie, continenta, comunicare si mobilitate.
"li#ofrenia $Sindromul Luria%Pevzner&

& stare de insuficient de"voltare mintal i fi"ic, mai puin

accentuat ins decat in ca"urile de imbecilitate. %ebilii mintal ii
insuesc vorbirea, iar tulburrile lor motrice pot fi corectate intro
asemenea msur care s le permit pregtirea pentru o activitate
practic simpl. /u toat diminuarea capacit ilor intelectuale,
debilii mintal sunt capabili si insueasc deprinderile elementare
de citit, scris i socotit, s fac fa cerinelor ce re"ult din
programele de invmant ale colii speciale.

/omportamentul lor poate fi mai uor educat, ei reuind s se

oriente"e, mulumitor, in situaii simple, s se supun regulilor de
conduit in coala special, s execute diferite sarcini elementare in
activitatea instructiveducativ. !ot fi pregtii pentru anumite munci
simple, cei mai mul i dintre ei reuind, ulterior, s se integre"e, cu
re"ultate acceptabile, in colectiviti obinuite.
Secificul Dezvoltrii Limbajului i
Comunicrii !n "li#ofrenie

4n percepia debilului mintal observm un volum redus al

elementelor percepute care se asocia" i cu caracterul slab
difereniat al imaginii percepute.

%ificultile de imaginaie sunt puternic legate de insuficiena

gandirii, ale bagajului sen"orial : perceptiv repre"entativ,
precum i ale activitilor practice.

%ebilul mintal se caracteri"ea" printro atenie lipsit de

tenacitate, in genere instabil, instabilitatea afectandui intreaga
stare de vigilen. La debilul mintal cele mai afectate
caracteristici ale ateniei sunt selectivitatea i concentrarea.

)pari ia i de"voltarea, cu ntr"iere, a limbajului, precum i

dificultile mai mult sau mai puin accentuate n procesul
comunicrii verbale, repre"int fenomene caracteristice pentru
marea majoritate a deficienilor mintal, cele mai multe dintre
definiiile sau descrierile acestei deficiene fcnd referiri exprese
la fenomenele de ntr"iere i afectare ale limbajului.

;.<. /arrol ',-=-( arta c intar"ierea in de"voltarea limbajului la

deficienii mintal este direct propor ional cu gravitatea deficitului
intelectual i se manifest de timpuriu. 4nvocand re"ultatele unor
investigaii in care au fost cuprini copii cu debilitate mintal,
autorul menionea" apariia la acetia a ganguritului abia in jurul
varstei de 86 de luni 'fa de numai 9 luni, in mod obinuit(, a
primelor cuvinte in jurul varstei de 39 de luni 'fa de ,8 luni la
copilul normal(, iar folosirea primelor propo"iii legate, in jurul
varstei de >- de luni, deci la = ani i jumtate 'fa de numai 86 de
luni in mod obinuit(.

4ntar"ierile in de"voltarea limbajului, la deficienii mintal, se vor

manifesta, desigur, i mai evident la nivelul varstei colare, dac
intre timp nu va fi fost iniiat un program adecvat de terapie
logopedic.

La deficientul mintal fa"ele procesului de invare a limbii

debutea" cu 8. ani mai tar"iu decat la normal. %e"voltarea
acestor microprocese ale invrii limbii are loc fr suportul
ideativ. !lus la aceasta &ligofrenul pre"int multiple tulburri de
limbaj: dislalii polimorfe, di"artrie, dislexo : disgrafie, retard de
limbaj
%emen a

este un sindrom generat de unele patologii ale creierului de natura cronic sau
progresiv n care exist dereglri de memorie, gndire, calcul,capacitatea de a nva a,
limbaj i judecat. /mpul de con tiin de obicei nu este alterat.

3orme clinice:
%emen a de tip )l"$eimer
%emen a vascular 'dementa multiinfarct(
%emen a datorat maladiei !ar0inson
%emen a datorat maladiei ?4+
%emen a datorat traumatismului cranian
%emen a datorat maladiei ?untington
%emen a datorat maladiei !ic0
%emen a datorat maladiei /reut"feldt;a0ob
%emen a presenil
%emen a senil

La fel caracteri"at prin:

)fectarea:

Limbajului

@emoriei

#a iuniiA;udec ii

%ispo"i ieiA tulburri emo ionale

@odificarea personalit ii

)fectarea global a B4nteligen eiB

3ar afectarea con tiin eiC

4Este cea mai )nalt% form% de reflectare o$iecti'% a lumii )nconur%toare, cu autorul c%ruia omul poate
orienta )n timpul, spa iul i personalitatea sa, ) i )ndepline te diferite dorin e, scopuri(
Fipuri de demen a )n dependen % de apri ia lor:

%emen a precoce : diferite tipuri de sc$i"ofrenie.

%emen a tardiva : %emne ele enumerate anterior.

Secificul Dezvoltrii Limbajului i
Comunicrii !n Demen a

2ulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative

'$ipomne"ia(D sunt evidente si marc$ea"a pe plan clinic debutul
dementei.

?ipoprosexia este constanta, accentuinduse progresiv pana la

pierderea totala acapacitatii de concentrare 'aprosexie(.

Eandirea devine lenta si saraca in continut 'saracie ideativa(,

uneori incoerentaD instadiile incipiente pot apare idei delirante
nesistemati"ate cu tematica de persecutieD instadii avansate
alterarea gandirii este cvasitotala reflectanduse prin emiterea
unor sunete fara sens sau mutism pe plan perceptiv se instalea"a
treptat agno"iile
V multumesc pentru aten ie!!!