ABORDARI MODERNE IN PSIHOPEDAGOGIA

SPECIALA

PORTOFOLIU
Studiu de Caz

CALANCEA TEODORIU
 OBIECTIVELE
FIŞEI DE CUNOAŞTERE ŞI EVALUAREA A COPILULUI
Autori
Prof. Univ. Dr. Emil Verza Prof. Univ. Dr. Florin Verza

Reperele psihodinamice şi psihogenetice au stat la baza intenţiei noastre de a realiza un

document ştiinţific pentru orientarea şi ghidarea utilizatorului în activitatea de cercetare-cunoaştere şi
constituire a profilului psihologic al subiectului investigat. Pentru un asemenea demers considerăm că
analiza subiectului trebuie făcută pornind de la valorificarea indicatorilor conţinuţi în reperele
psihodinamice şi psihogenetice pentru a parcurge o serie de etape ce semnifică evoluţia copilului în
devenirea sa ca persoană matură.
Ca urmare, din perspectiva reperelor psihodinamice, analiza psihologică globală a subiectului se
realizează pe o durată mai lungă de timp ce cuprinde mai multe stadii de dezvoltare, iar reperele
psihogenetice indică o analiză psihologică secvenţială pe un anumit stadiu de dezvoltare. Desigur, o
imagine complexă a profilului psihologic al subiectului se obţine prin considerarea cerinţelor (pe cât este
posibil) celor două forme de repere.
Fişa de evaluare şi cunoaştere a copilului, pe care o prezentăm, reflectă perspectiva menţionată
şi sperăm să constituie un mijloc eficient şi practic ce facilitează utilizatorului pătrunderea în tainele
cunoaşterii pe baze ştiinţifice a copilului. Astfel, reperele se constituie sub formă de fişe.
Fişa este destinată studenţilor în psihologie, psihopedagogie specială şi ştiinţele educaţiei,
specialiştilor şi cadrelor didactice care doresc să cunoască şi să evalueze potenţialul şi nivelul de
dezvoltare a copilului. În acelaşi timp, fişa oferă un bun prilej de aplicare a cunoştinţelor în domeniul
practic şi de exersare a aptitudinilor de evaluare a subiectului, prin mijloace de psihodiagnoză. Un
asemenea demers este necesar şi pentru copil, deoarece întregul proces instructiv-educativ poate fi mai
bine adaptat la particularităţile sale psihoindividuale, oferă familiei şi şcolii posibilitatea unor intervenţii
bazate pe cunoaşterea specificului activităţii psihice şi a ritmului propriu de evoluţie a personalităţii
acestuia.
Fişa poate fi aplicată, în vederea cunoaşterii şi evaluării, începând cu preşcolarul şi terminând
cu adolescentul din liceu, indiferent de tipul de instituţie în care aceştia sunt încadraţi: grădiniţe, şcoli
obişnuite (de masă), copii instituţionalizaţi, şcoli speciale, şcoli profesionale, licee etc., deoarece este
structurată sub o formă unitară şi concisă pentru cunoaşterea copiilor, evidenţierea unor parametri ce
indică evoluţia în timp şi dezvoltarea actuală a subiectului analizat.
Din punct de vedere practic, o astfel de fişă imprimă unitate acţiunii de psihodiagnoză şi este
menită să evite erorile în reliefarea specificului psihocomportamental de către specialişti şi alte cadre din
unităţi de învăţământ. Utilitatea fişei rezultă şi din aceea că, pe parcursul procesului instructiv-educativ,
unii copii parcurg forme de şcolarizare şi de educaţie diferite de la un timp la altul sau, din motive
diferite, sunt transferaţi în alte colectivităţi, ceea ce impune cu şi mai multă tărie adoptarea unor criterii
unitare în cunoaşterea şi evaluarea subiecţilor.
Fişa este elaborată sub forma unui caiet, pentru a fi mai uşor folosită şi completată (în mod
direct), astfel încât ea să reprezinte o oglindă a vieţii şi evoluţiei copilului, ce se finalizează cu
recomandări, atât pentru condiţii de mediu favorabile, cât şi pentru condiţii de mediu nefavorabile,
critice, în care se poate afla subiectul la un moment dat. Pentru a creşte gradul de încredere şi de
precizie, fiecare secvenţă din fişă se completează pe baza observaţiilor nemijlocite, prin aplicarea unor
probe psihologice adecvate, dar şi prin obţinerea unor date cu privire la comportamentul şi activitatea
copilului – în procesul instructiv-educativ – de la cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea cu
aceştia. Pentru secvenţele referitoare la caracteristicile organo-funcţionale şi medicale, poate fi consultat
medicul, fişa medicală şi valorificate informaţiile obţinute de la părinţi sau de la rude cu privire la
evoluţia copilului, din perspectiva amintită. Cu cât sunt aplicate mai multe probe şi cu cât sunt
desfăşurate observaţii variate asupra activităţilor copilului, cu atât se pot obţine informaţii mai complexe
despre fiecare structură psihică în parte. Orice metodă psihologică folosită este menită să lărgească aria
cunoaşterii şi evaluării copilului, având, totodată, semnificaţia unui demers complex. În acest context,
este nevoie să se aibă în vedere:
• tipurile principale de activitate a copilului, raportate la nivelurile de vârstă cronologică şi mentală;
• tipurile de relaţii stabilite de copil în colectivitate (cu semenii de aceeaşi vârstă sau cu adulţii);
• tipurile de cerinţe formulate faţă de copil şi posibilităţile acestuia de a le face faţă în mod adecvat,
tipurile de atitudini şi de implicare a copilului în rezolvarea unor sarcini practice sau teoretice;
• modalităţile de acţiune practică sau/şi mentală prin care copilul reuşeşte să depăşească dificultăţile
ivite în rezolvarea unor probleme;
• modalităţile de elaborare a unor comportamente adaptative în situaţiile conjuncturale şi în cele
stabile;
• semnificaţia progresului realizat în timp şi prin forme specifice de influenţare psiho-educative;
• nivelul atins în plan psihic, în raport cu vârsta cronologică şi comparativ cu subiecţii de vârstă
similară;
• stadiul socializării şi implicării subiectului în comunitatea din care face parte;
• nivelul integrării în comunitate şi aportul subiectului la coeziunea grupului, în determinarea
creativităţii acestuia ş.a.m.d.
Fişa este organizată pe 7 (şapte) secvenţe mari, fiecare din acestea cuprinzând o serie de
elemente definitorii pentru caracteristicile de bază ale activităţii psihice, începând cu cele mai simple şi
terminând cu cele mai complexe, caracteristici care definesc personalitatea subiectului. Imaginea
generală ce se obţine despre subiect, pe baza completării fişei, trebuie să permită nu numai cunoaşterea
şi evaluarea acestuia, ci şi să creeze posibilitatea unei prognoze şi a unor recomandări pentru evoluţia
din stadiile de vârstă ulterioare.
Aşa cum rezultă din analiza de mai sus, la baza fişei au stat reperele psihogenetice şi
psihodinamice care semnifică traseele şi metamorfozele parcurse de subiect în diferite stadii de evoluţie
pentru devenirea umană complexă.

SECŢIUNEA I

DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL

ŞI LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE

• Numele şi prenumele: B. N. S.
• Data naşterii: anul 2016 luna 12 ziua 03
locul Suceava
• Sexul: Feminin
• Vârsta înscrierii în grădiniţă şi în scoală: 4 ani
• Tipul de şcoală: Grădinița Specială pentru Hipoacuzici Nr.65
• Numele tatălui: B.N.
Numele mamei: B.E.
• Vârsta tatălui: 49 de ani Vârsta mamei: 45 de ani
• Profesiunea tatălui: Profesor Profesiunea mamei: Contabila
• Locul de muncă al tatălui: ---- și al mamei: ----
• Fraţi: ----
• Surori: ----
• Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: ----
• Condiţii de locuit bune

• Relaţiile dintre părinţi bune, atenție și îngrijire.

• Relaţiile dintre părinţi şi copii: o relație puternică între mamă și copil

• Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului: buna,
Mama e foarte implicată si comunicativă

• Relaţiile dintre părinţi şi colectivul de cadre didactice: buna

Relație de colaborare și de comunicare permanentă.

• Cine se ocupă de educarea copilului şi cât timp

Mama își dedică o mare parte a timpului fetitei.

• Atitudinea mamei faţă de unele dificultăţi pe care le prezintă copilul: Mama e deschisă, optimistă și îi
oferă susținerea de care are nevoie. Incearca sa acceseze programe terapeutice adecvate.

• Metode şi procedee folosite de mamă în educarea copilului

Relația mamă-copil e armonioasă, afectuoasă și se bazează pe prietenie. Astfel, mama comunică
foarte mult cu ea, pe teme afective, de vocabular, comportament. Mama asigură relaționarea optimă
cu membrii familiei și încearcă să descurajeze agresivitatea fetiței față de tată.

• Date speciale semnalate de mamă cu privire la unele aspecte ale comportamentului copilului: somn,
hrănire, curăţenie corporală, spiritul de ordine, comportarea în raport cu ceilalţi membri din familie
(fraţi, surori, unchi, mătuşi, bunici), dar şi cu privire la comportamentul copilului, când este despărţit
temporar de părinţi, şi în legătură cu comportamentul faţă de evenimentele inedite (persoane străine,
evenimente neaşteptate etc. -----------

SECŢIUNEA a II-a

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SĂNĂTATE

ŞI LA DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI
(Se va completa de către medic sau de către specialist, după fişa medicală)
Hipoacuzie Bilaterala, protezata cu implant cohlear

SECŢIUNEA a III-a

DATE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ŞI

PARTICULARITĂŢILE COMPORTAMENTULUI
PREDOMINANT MOTOR ŞI ALE ACTIVITĂŢII FIZICE

• Volumul şi varietatea mişcărilor: Apte comform varstei

• Tempoul şi ritmul mişcărilor, coordonare şi finalitate: tempul scazut, ritmul miscarilor moderat,
coordonarea conform varstei, finalitate realizeaza cu intarziere
• Combinatorica mişcărilor, transferul mişcărilor: se realizeaza cu executie lenta
• Lateralitatea în execuţia mişcărilor: mana dreapta - picior drept
• Spontaneitatea şi iniţiativa în executarea mişcărilor: se realizeaza comform varstei
• Învăţarea mişcărilor, plasticitatea în însuşirea de mişcări noi: este receptiva si realizeaza insusirea
• Sincinezii: NU( miscari necontrolate/resturi de miscare)
• Tipuri de mişcări mai frecvente: realizeaza miscari variate, nu prezinta preferinte pentru anumite
miscari
• Abilităţi motorii: se realizeaza conform varstei
• Tipuri de jocuri motorii: realizeaza jocuri de miscare: atentie, alergare si saritura

SECŢIUNEA a IV-a

DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI ŞI
ACTIVITĂŢII INTELECTUALE:

A) DE TIP SENZORIAL-MOTOR; B) DE TIP NOŢIONAL-IMAGINATIV;

C) DE TIP ACŢIONAL-VERBAL

IV. A. a) De tip perceptiv-acţional obiectual sau verbal

• Detectare: foarte buna
• Identificare: obiecte cunoscute: identifica obiecte familiare
• Recunoaştere: obiecte inedite: NU
• Perceperea relaţiilor dintre însuşiri – integritatea imaginii: buna pentru obiecte cunoscute
• Raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei: denumeste obiecte vizuale
• Raportul dintre imaginea perceptivă şi acţiunea cu obiectul – caracterul operant al percepţiei:
corespunxator varstei si deficientei
• Perceperea relaţiilor inter-obiectuale:
• spaţiale: buna
• temporale: redusa la indicatorii ieri-azi-maine
• cantitative: corespunzator varstei
• Tipuri de percepţii predominante: vizuale si motorii
• Spirit de observaţie: foarte bun
• Calităţi perceptive speciale: ----

IV. A. b) De tip reprezentativ simbolic

• Volum, completitudine: volum mediu, usor superficiale
• Corectitudine, claritate: nivel mediu
• Intuitivitate: buna
• Stabilitate: buna
• Operante: da
• Generalizare, selectivitate, sistematizare: corespunzator varstei(nivel redus)
• Raportul reprezentare – acţiune – cuvânt: deficitar sub aspectulimplicarii mecanismelor verbale in
procesul reprezentarii
• Tipuri de reprezentări:
• după analizatori: vizuale cele mai numeroase
• statice: ale obiectelor familiare
• cinetice: foarte bune cele privitaore la elemente de gimnastica
• de transformare – anticipative: ----
• Forme specifice de reprezentări:
• matematice: corespunzatoare varstei
• cu privire la fenomene naturale: imagini clare
• cu privire la fenomene sociale: reduse ca numar si complexitate
• cu privire la acţiuni, activitate: imagini reproductive simple
• Jocuri de tip simbolic (imitative, pe bază de reprezentări): predomina jocurile inspirate din viata de
familie

IV. B. a) Limbajul și comunicarea

• Volum, varietate: redus al vocabularului
• Semantica – înţelesul cuvintelor folosite: intelege cuvintele simple uzuale
• Fonaţie; consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi: pronuntie deficitara, participa la
 activitati de terapie logopedica
• Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri gramaticale: foloseste propozitii
simple uneori deficitare sub aspectul acordului S - P
• Legătura limbaj – activitate:
• indicativ – verbale şi performanţe: ----
• stimulativ – verbale şi performanţe: ----
• verbalizarea acţiunii şi performanţei: ----
Forme de limbaj:
• solilocviu: dialog simplu; intrebari uzuale
• dialog: ----
• monolog – colectiv: ----
• monolog: ----
• Expresivitatea verbală: redusa
• Comunicare verbală, spontană, condiţii, împrejurări: comunica verbal spontan cu persoane
cunoscute
• Calităţi speciale:
• comprehensiunea comunicării orale: comunicari orale simple
• comprehensiunea comunicării scrise: ----
• Transmiterea şi înţelegerea semnificaţiei: nivel redus
• Comunicarea afectivă (înțelegerea emoțiilor și transmiterea lor): foarte buna

• Comunicarea totală: DA, comunica verbal si mimico-gestual

• Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise): dislalie polimorfa

IV. B. b) Gândirea
• Volum de cunoştinţe:
• înţelegerea semnificaţiei: corespunzator varstei si deficientei pentru o sfera restransa de cunostinte
• operante: corespunzator mediului familiar si gardinitei
• cauzalitate şi relaţii: nivel mediu
• Tipuri de definiţii:
• enumerative: Da
• eliptice de gen proxim: ----
• cu gen proxim şi diferenţă specifică, cu caracter pragmatic: ----
• cu gen proxim şi diferenţă specifică: ----
• generale: ----
• abstracte: ----
• Procese cu funcţii operatorii de gradul I:
• analiza: Da
• sinteza: Da
• generalizarea: ----
• comparaţia: Da
• sistematizarea: ----
• abstractizarea: nivel rudimentar
• concretizarea: ----
• Procese cu funcţii operatorii de gradul II:
• reversibilitate: ----
• asociativitate: ----
• combinatorice: ----
• clasificări: ----
• serieri: ----
• grupări: ----
• incluziuni de clase: ----
• Tipuri de noţiuni:
• concrete: ----
• abstracte-generale: ----
• Tipuri de judecăţi şi raţionamente:
• raţionament deductiv: ----
• raţionament inductiv: ----
• Tipuri de înţelegere:
• concret-intuitivă: Da
• verbal-generalizată: ----
• Tipuri de rezolvări de probleme:
• de soluţii-decizii: ----
• de modalităţi: ----
• Tipuri de gândire: intuitiv concreta
• Calităţi speciale: ----
• fluenţa ideilor: ----
• originalitate: ----
IV. B. c) Imaginaţia
• Conţinutul reprezentărilor de tip imaginativ: ----
• Intuitivitatea – plasticitatea: reduse
• Forme ale imaginaţiei:
• reproductiva: Da
• combinatorica: ----
• creatoare: redusa
• Formele de obiectivare:
• joc: Da, jocuri simbolice
• produse ale activităţii: desene, jocuri de combinare a diferitelor elemente
• conduită: Da
• Procedeele de construire a reprezentărilor imaginaţiei:
• substituire: Da
• adiţionare: Da
• augmentare-diminuare: Da
• combinare: Da
• creare de imagini noi: Da
• Raportul real - ficţiune: predomina elementele reale
• Tipuri de imaginaţie: reproductiva - redusa datorita lipsei cuvantului care sa dirijeze procesul
imaginativ
• Jocuri de imaginaţie: jocuri de constructii, jocuri de imbinare a unor piese
• Calităţi speciale: ----

IV. B.d) Memoria

• Întipărirea, fixarea: Buna
• Păstrarea, durata:
• voluntară: de lunga durata
• involuntară: de scurta durata
• Reproducerea: destul de precisa
• Recunoaşterea: cu efort minim
• Raportul memorie – limbaj – acţiune: stirbit de dificultatile de exprimarea verbala
• Raportul memorie – afectivitate: starile afective pozitive facilitatea contextului situational
favorizeaza procesele memoriei
• Memorie imediată – îndepărtată: bine dezvolatata
• Uitarea: in limite firesti
• Tipuri de memorie:
• senzorial-concretă: Da
• verbal-logică: ----
• Calităţi speciale ale memoriei: ----

IV. B. c) Atenţia
• Orientarea: Buna
• Concentrarea: Buna, finalizeaza sarcinile
• Selectivitatea: Buna
• Raportul atenţie-cuvânt: cuvantul orienteaza atentia
• Raportul atenţie-activitate: manifesta concentrare si stabilitate a atentiei in rezolvarea sarcinilor
• Tipuri de atenţie: ----
• Relaţia atenţie-interes: ----
• Instabilitatea atenţiei: ----
• Jocuri de atenţie: vizuala si motorie
• Atenţia în învăţare: se concretizeaza bine pe parcursul derularii procesului de invatare
• Calităţi speciale: ----

SECŢIUNEA a V-a

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR PRAXICE

ŞI DE TIP ARTISTIC – CREATIV

V. A. Deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice

• Deprinderi de mânuire de obiecte uzuale, dispozitive: manuieste obiecte caznice
• Deprinderi de acţiuni constructive de cuburi: construieste cu si fara model structuri complexe
• Deprinderi de acţiuni constructive din alte materiale, materiale tehnice: ----
• Deprinderi igienice – obişnuinţe: are obisnuinte de igiena personala
• Deprinderi de ordine – obişnuinţe: in formare
• Abilităţi manuale practice: Da
• Abilităţi tehnice: Nu
• Abilităţi de învăţare şi rezolvare de probleme: nivel elementar corespunzator varstei
V. B. Înclinaţii, aptitudini creative
a. de tip artistic
• Receptivitate perceptiv-imaginativă „personală” deosebită faţă de:
• armonia formelor: ----
• armonia volumului: ----
• armonia proporţiilor: ----
• armonia mişcării: ----
• armonia culorilor: ----
• Redarea cu uşurinţă şi fidelitate – uşurinţa în însuşirea tehnicii corespunzătoare:
• desen, practică: ----
• pictură, coloristică: ----
• modelaj, plastică: Da
• lipitură, colaj: ----
• construcţii – cuburi: ----
• plastica mişcărilor – dans: Da
• reproducerea unei melodii după şi fără note: ----
• abilităţi grafice: ----
• Combinarea, imaginarea şi redarea într-o formă nouă originală:
• desen – grafică: ----
• modelaj – plastică: ----
• lipitură – colaj: ----
• construcţii – cuburi: ----
• frază şi melodie muzicală: ----
• construcţia frazei şi caligrafia: ----
• Perceperea, interpretarea, înţelegerea cu uşurinţă a unui desen, picturi, text scris: ----
• Raportul dintre interese şi atitudini: are aptitudini si interes deosebit fata de gimnastica si dans
• Atitudini deosebite ca germeni ai talentului: ----

b. de tip actoricesc
• Receptivitatea crescută şi sensibilitatea faţă de: trăirile sufleteşti ale personajelor din poveşti, ale
oamenilor: moderat
• Redarea cu uşurinţă, prin imitaţie şi imaginaţie, a unor stări sufleteşti, situaţii etc.:
• gestică: este foarte expresiva
• conduită expresivă: bogata
• mimică-pantomimică: adecvata contextului
• conduită verbală: exprimare verbala expresiva
• Transpunerea cu uşurinţă într-un personaj: foarte buna pentru roluri cunoscute familiare
• Dominanţa jocului de dramatizare: in limitele impuse de dezvoltarea deficitara a limbajului expresiv
• Raportul dintre interese şi aptitudini: favorabil
• Aptitudini speciale, germeni ai talentului: aptitudini sportive

c. de tip literar
• Receptivitatea şi sensibilitatea faţă de poezii, poveşti, cd-uri cu poveşti şi poezii: ----
• Redarea cu fidelitate şi uşurinţă a unor povestiri şi întâmplări trăite: ----
• Redarea originală, într-o formă inedită, a unor povestiri cunoscute şi întâmplări trăite: ----
• Crearea de povestiri şi poezii inedite: ----
• Uşurinţa şi bogăţia expresivităţii verbale în povestiri, poezii şi lecţii: ----
• Raportul interese – aptitudini: ----
d. de tip tehnic – constructive
• Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a raporturilor spaţiale de mărime, a proporţiilor, a
dispoziţiei spaţiale în volum şi plan: ----
• Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a modului de funcţionare şi a dispoziţiei elementelor
construcţiei (verticală - orizontală), a unor dispozitive tehnice simple: ----
• Uşurinţa de a-şi reprezenta riguros imaginea, mişcarea, transformarea unor elemente ale unei
jucării, construcţii tehnice etc., a unui dispozitiv simplu, ca un tot: ----
• Uşurinţa şi rigurozitatea execuţiei, articularea acţiunilor de construcţie:
• planul mintal al acţiunii: ----
• ordinea acţiunilor: ----
• rapiditatea, rigurozitatea: ----
• folosirea corectă a materialului: ----
• Raportul interese – aptitudini: ----
• Jocuri de construcţie, dominante şi aptitudini tehnice: ----
V. C. Aptitudini matematice
• Perceperea, reprezentarea şi înţelegerea cu uşurinţă a relaţiilor cantitative, numerice, spaţio-
dimensionale (mulţimile, submulţimile de „obiecte, fenomene”): ----
• Operarea facilă cu raporturile de mai sus: ----
• Abstractizarea cu uşurinţă a acestor raporturi: ----
• Operarea facilă cu simboluri abstracte – numerice: ----
• Raportul interese – aptitudini: ----
• Aptitudini speciale: ----

SECŢIUNEA a VI-a

INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVĂ A COPILULUI ŞI ÎNSUŞIRI ALE PERSONALITĂŢII

VI. A. Relaţiile socio-afective şi voliţionale

• Receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă faţă de:
• normele de convieţuire în colectivitate – regim zilnic: respecta normele de convetuire in comunitate
• activităţile instructiv-educative: receptiva fata de activitatea instructiv-educativa
• evenimente stresante: se inchide in sine si evita comunicarea in situatii stresante
• rezultatele activităţii: emite si accepta aprecierile privitoare la produsele activitatii, e refractara la
observatiile critice
• anumite obiecte – jucării: are jucarii preferate
• de părinţi: foarte atasat de parinti, in special de mama
• de cadre didactice: comunica doar cu cadre didactice cunoscute
• de copii: este deschisa comunicarii cu anumiti colegi, initiativa nu-i apartine in relatia cu
persoanele necunoscute
• de animale: indrageste animalele si se bucura de compania lor
• Reactivitatea emoţională:
• cu afecţiune: Da
• cu bucurie: Da
• cu plăcere: Da
• cu însufleţire: Da
• cu neplăcere: ----
• recalcitrant: ----
• plângăreţ – supărăcios: ----
• indiferent: ----
• refuz: in cadrul unor sarcini care nu corespund intereselor ei
• izolat: in compania unor persoane necunoscute, pana se familiarizeaza cu acestea
• fricos: ----
• suspicios: ----
• Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:
• sentimentul curiozităţii: Da
• sentimentul satisfacţiei şi admiraţiei: ----
• sentimentul responsabilităţii: ----
• sentimentul datoriei: ----
• sentimentul „de cooperare" in rezolvarea anumitor saricini simple
• Manifestarea şi conţinutul expresiei afective:
• adecvarea expresiei cu conţinutul trăirii: Da
• varietatea, nuanţarea expresiei: Da
• capacitatea de control şi stăpânire: Da
• expresie mimică – pantomimica: Da
• expresie verbală: ----
• simularea: Da
•expresivitatea: Da

VI. B. Particularităţi ale voinţei, manifestate în procesul de integrare, în colectivitatea de copii şi faţă
de activitate:
• capacitatea de a acţiona în conformitate cu scopul: dirijat – spontan: dirijat
• capacitatea de a formula independent scopuri: în activităţile obligatorii – în activităţile de joc:
formulare de scopuri in activitati de joc
• capacitatea de a lua oportun decizii – selecţia mijloacelor adecvate: capacitate de efectuare
voluntar - mediu, im functie de interes
• capacitatea de a aprecia corect dificultatea obstacolelor: ----
• capacitatea de efort voluntar – gradat, în funcţie de obstacol: ----
•capacitatea de a îndeplini, de a traduce în viaţă decizia (sarcina): ----

VI. C. Trăsături de caracter

1. Aptitudini faţă de activitate:
• respectul şi dragostea faţă de munca adultului: partial
 • grija faţă de obiecte – ordine, protejarea obiectelor etc.: nu foarte ordonata, nu se ingrijeste de
obiecte
• răspunderea faţă de sarcina primită: duce la indeplinire sarcina doar in conditii de impunere sau de
interes maxim sau de competitie
• iniţiativa şi independenţa în îndeplinirea sarcinii: manifesta adesea independenta in indeplinirea
sarcinilor
• perseverenţa şi continuitatea în îndeplinirea sarcinii: ----
• disciplină: ----
•obişnuinţa de a îndeplini sarcinile: ----
2. Atitudinea faţă de adult şi faţă de semeni:
• respectul faţă de adult: are respect
• admiraţie: ----
• sinceritate: ----
• „conformism” ----
• baraje psihologice (necomunicativitate, negativism, sugestibilitate): uneori
• introvertit – extravertit:
3. Atitudinea faţă de sine:
• modestie: ----
• îngâmfare: ----
• lăudăroşenie: ----
• neîncredere în sine: ----
• tendinţa de a se autoobserva şi a se autoaprecia: Da
• timiditate: usoara
•curaj: Da

VI. D. Trăsături de temperament

1. Gradul de intensitate al reactivităţii: ridicata
• emoţională, motrică, verbală:
2. Gradul de echilibru al reactivităţii: mediu
• emoţională, motrică, verbală:
3. Gradul de mobilitate al reactivităţii: crescut
• emoţională, motrică, verbală:
VI. E. Indici de dezvoltare ai sociabilităţii şi ai micro-relaţiilor de tip socio-afectiv
1. Gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei: bine integrata in colectivul grupului
2. Gradul de expansiune a copilului în colectivitate: mediu
• uşurinţa şi rapiditatea în stabilirea relaţiilor: ----
• numărul de copii cu care stabileşte relaţii: intre 2 si 3 copii
• spontaneitatea în stabilirea relaţiilor: nivel redus
3. Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi copii:
• cu copii de aceeaşi vârstă: ----
• cu copii mai mari: ----
• cu copii mai mici: ----
• cu adulţii: Da
• numai cu anumiţi copii: Da
4. Poziţia şi rolul copilului în grup: apreciata de ceilalti copii, uneori are initiativa in joc si activitati
5. Tipuri de relaţii:
•de comunicare afective: Da
verbale: ----
•de cooperare pasiv: ----
activ: Da
•de dominare dominat: ----
domină: Da
6. Forme de ataşament şi tipuri de manifestare la copil:
• ataşament securizat: Da
• ataşament insecurizat: ----
• ataşament organizat: Da
• ataşament dezorganizat: ----
• ataşament ambivalent (evitant): ----
7. Autonomie sociala: in grupuri mici

8. Structurarea micro-grupurilor din care face parte copilul: spontaneitate-durată-stabilitate: sunt

durabile si stabille

SECŢIUNEA a VII-a

Diagnoza şi prognoza subiectului

• Concluzii cu privire la starea de sănătate fizică şi psihică a copilului

1. Diagnoza somatică

a. Diagnoza organică: hipoacuzie senzoriala

b. Diagnoza de stare: ----
c. Diagnoza etiologică: ----
d. Diagnoza funcţională: ----
2. Diagnoza psihică:
a. Nivelul inteligenței cognitive QI (generală): ----
b. Nivelul inteligenței emoționale: ----
c. Aprecierea dezvoltării psihice generale:
• normala: corespunzatoare varstei si deficientei
• retardata: in dezvoltarea limbajului expresiv
3. Prognoza
de scurtă durată: evolutie buna in contextul continuarii terapiei logopedice
de lungă durată: ----

II. Recomandări
a. Pentru subiect: fregventarea gradinitei si continuarea terapiilor; valorizarea aptitudinilor sportive,
prin practicarea gimnasticii artistice, ceea ce-i va creste increderea in sine
b. Pentru familie: crearea de contexte educationale favorabile dezvoltarii personalitatii copilului;
evitarea supraprotectiei
c. Pentru şcoală: largirea sferei de interese ale copilului printr-o varietate de activitati propuse
d. Pentru perspectiva dezvoltării subiectului: valorificarea potentialului individual existent si stimularea
palierelor psihice deficitare(limbaj)