UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Portretul psihologic al copiilor

cu balbis

A efectuat: Romanciuc Maia, gr.23

A verificat: Miron Valentina

Chişinău 2014
 Prezența tulburărilor psihice, psihosomatice, desigur, au un impact asupra stării generale de
sănătate mintală şi a bunăstării. În prezent destul de comună este ideea că oamenii cu balbism –
nu sunt ca toţi. Se spune despre ei că sunt - "speciali", "ciudaţi", "de neînțeles pentru alții," etc
Oamenii de știință ruși și cercetătorii din alte țări, au efectuat studii asupra personelor care suferă
de balbism. În cele din urmă s-a dovedit că cei afectaţi de balbism într-adevăr influenţează la
formarea caracteristicilor de personalitate, nivelul de socializare, adaptare etc.
Sfera intelectuală a personelor cu balbism se caracterizează printr-o inteligență ridicată sau
scăzută, în comparație cu alte persoane, deoarece ştim cu toții că multe personae de știință, artă,
au suferit de asemenea de această boală. În acest caz, creierul lor nu poate fi pus la îndoială.
În același timp, experiența arată că mulți copii care suferă de balbism, au performanțe
intelectuale mai mici şi caracteristici de performanță școlară, comparativ cu colegii sanatoaşi.
Balbismul la început, la vîrsta preșcoalară, la vârsta școlară primară în cele mai multe cazuri are
o influență semnificativă asupra dezvoltării abilităților cognitive ale copilului.
Vorbirea pentru copil este o condiție importantă pentru dezvoltarea sa personală, socială și
intelectuală. Tulburarile de limbaj, dificultățile în comunicarea cu semenii și adulții sunt un
obstacol semnificativ pentru a obține informațiile necesare și de învățare.
Principalele caracteristici emoționale și volitive ale copiilor care suferă de balbism sunt:
 instabilitate emoțională;
 auto-control redus;
 sentimente constante despre defectul său de vorbire;
 predominarea emoțiilor astenice (tristete, teama, etc);
 prezența crescută a stării de stres emoțional acut;
 agresivitate;
 închis în sine.
Stările emoționale volitive a copiilor care se bâlbâie, în cele mai multe cazuri caracterizate de
o predominanță de emoţii şi sentimente negative, dificultăți în autocontrol, instabilitate
emoțională, sfera de relații sociale și psihologice. Cei mai mulţi pacienţi care se confruntă cu
dificultăți semnificative în stabilirea de contacte cu cunoscuți sau necunoscuți.
Izolarea , lipsa încrederii în sine, complexele , incapacitatea de a -și exprima rapid și în mod
clar gândurile sunt specific pentru balbaiala. Dificultățile în construirea de relații cu oamenii
este la fel de îndurerat pentru reprezentanți diferitor grupe de vârstă.
 Copii mici, adolescenţii au dificultăți în găsirea de prietenie cu colegii . Reprezentanții vârstă
fragede, se confruntă cu retrăiri acute, din cauza tulburărilor de limbaj în procesul de comunicare
cu sexul opus. Prin urmare, succesul în domeniul de comunicare este una dintre cele mai
importante condiții pentru , bunăstarea profesională, personală şi de familie .
Comportamentul principal caracteristic persoanelor cu balbaiala cronice sunt:
• evitarea de comunicare, teama de a vorbi;
• dorința de singurătate, izolare;
• închise înainte de o nouă experiență socială - reticența de a întâlni oameni;
• anxietate constantă, iritabilitate, instabilitate nervos;
• rigiditate în prezența altor persone.
Cei mai mulți autori care au studiat personalitatea copiilor cu balbism, au menționat că copiii
care se bâlbâie sunt dominaţi de temeri, griji, anxietate, suspiciune, tensiune generală, o tendință
de a se agită, transpiră, roşesc. La copiii care se bâlbâie sunt observate tulburari de somn. Acești
copii sunt iritaţi,are loc o epuizare a sistemului nervos central. Prin care ei sunt adesea distrasi,
agitati, dezinhibati, hiperactiv, nervoşi, instabili, agresivi.
Cu ajutorul studiilor, observaţie, tehnicilor psihologice experimentale s-au constatat la copii
care se bâlbâie un caracter suspect, au o imaginaţie patologică, sunt creduli, nivel înalt de
anxietate, suspiciune, fobii, insecuritate, izolare, susceptibilitatea la depresie, pasiv - defensiv și
răspuns agresiv la defectul lor.
Dacă luăm în consideraţie stima de sine a copiilor cu balbism, este o problemă urgentă ,
deoarece ei au o stima de sine distorsionată : sau insuficient de mare ( în cazul în care copilul se
ceartă cu toţi, considerându-se cel mai inteligent ) sau stima de sine scazuta ( copilul crede că nu-
i ca toţi, şi încetează să discute cu colegii ).
Copilul poate avea unele deficienţe de atenţie, cum ar fi prima tulburarea: hipoprosexia, cînd
copilul spune ceva nu-i reuşeşte şi deja nu doreşte să mai încerce încă odată, de a ocoli un
eventual eşec; şi cea de-a doua tulburare ar fi hiperprosexia cînd doreşte să spună ceva şi depune
mult efort pentru a-şi realize scopul.
Memoria este dependent de atenţie, dacă este tulburată atenţia atunci putem vorbi şi de
tulburarea memorie, adică de hipomnezie care se caracterizează prin scăderea de diferite grade
ale memorie, care apare pe fundalul deficienţei de atenţie.
 Senzaţia şi percepţia se manifestă doar în cazul în care este afectată sfera volitivă şi se pot
manifesta într-o masură foarte mică.