TERAPIA LOGOPEDIC LA COPILUL HIPOACUZIC

Daca nu vezi te izolezi de lucruri. Daca nu auzi te izolezi de oameni.

Immanuel Kant
Auzul este unul dintre cele cinci simturi prin care interactionam cu mediul
inconjurator. Pe langa importanta deosebita pe care o are ca mijloc de alerta (alarma de
incendiu, masina, etc) un alt rol important este acela de a inlesni comunicarea
interumana. Omul este o fiinta care trebuie sa socializeze iar acest lucru il face cu
ajutorul limbajului, limbaj care se dezvolta corespunzator numai in cazul unui auz
normal. Pierderea auditiva afectaza aproximativ 10% din populatia globului.
Hipoacuzia poate aparea indiferent de varsta. Statisticile arat ca o persoana din
apte nu beneficiaza de auz sanatos si ca o persoana din zece aude atat de slab incat un
aparat auditiv ar aduce imbunatatiri semnificative. Gradul de hipoacuzie variaza de la
persoana la persoana. Intre cele doua extreme de a auzi bine si de a nu auzi nimic exista
multe grade de hipoacuzie. Termenii folositi pentru a descrie gradul de hipoacuzie sunt:
usoara, medie, severa si profunda. Cele mai multe pierderi de auz sunt de la usoara la
medie.
Interactiunea intre copilul surd si alte persoane copii ,adulti pe planuri
multiple, este foarte importanta pentru prevenirea izolarii si nedezvoltarii. Intensitatea
vocii persoanelor care interactioneaza cu acesti copii, mai ales in cazul utilizarii
protezelor auditive este un element adeseori foarte important in comunicare.
n cazul tulburrilor de auz intervine compensarea,care const ntr-un proces
complex de reechilibrare a funcionrii organismului, n scopul adaptrii la solicitrile
mediului, pe baza legii unitii i interaciunii prilor componente ale unui sistem.
Fenomenul compensrii poate fi ntlnit n urmtoarele forme:
- compensare organic;
- compensare funcional (intrasistemic);
- compensare de tip mixt.
n compensarea organic sau funcional, un rol important l au mijloacele
tehnice( protezele de anumite tipuri), interveniile medicale (timoplastiile) i, mai nou,
echipamentele microelectrice ( implanii cohleari).

n cazul tulburrile de auz, pe lng fenomenele compensatorii myi ntlnim alte

dou procese fundamentale demutizare i ortofonie eseniale n contextul aciunilor
educativ compensatorii.
Demutizarea reprezint activitatea complex de nlturare a mutitii cu metode
i mijloace specifice, prin valorificarea cilor organice nealterate i pe baza compensrii
funcionale.
Din registrul greelilor care se manifest n comunicarea verbal a deficienilor
de auz, enumerm:
-

evitarea exprimrii n propoziii prefer utilizarea unui singur cuvnt care

ine loc de propoziie;

folosirea incomplet a propoziiilor ( niruire de cuvinete care au o anumit

logic, dar fr a respecta regulile gramaticale cu privire la sintax);

greeli de topic aezarea cuvintelor n propoziie este influenat n

numeroase situaii de topica limbajului mimico gestual;

dezacorduri frecvente ntre prile de propoziie sau prile de vorbire

(dezacorduri ntre subiect i predicat, substantiv i adjectiv, verb i
complement, etc.);

absena sau folosirea incorect a prepoziiilor i conjunciilor;

utilizarea incorect a desinenelor, respectiv a sufixelor i prefixelor;

predispoziie ctre exprimri n construcii simple, fr prea multe sinonimie,

redundante din cauza unui vocabular activ destul de srac.

Ortofonia se ocup cu emisia corect a sunetelor/fonemelor i nvarea

pronuniei de ctre elevii cu deficiene de auz n vederea realizrii comunicrii orale
inteligibile. n acest sens, ortofonia urmrete:
-

formarea i exersarea micrilor respiratorii necesare n procesul vorbirii;

exersarea organelor fonoarticulatorii i pregtirea acestora pentru

emiterea/impostarea sunetelor;

educarea sensibilitii vibrotactile i interaciunea analizatorilor;

emiterea i formarea vocii (exerciii cu ajutorul onomatopeelor i palparea

laringeal);

emiterea i automatizarea pronunrii sunetelor; n paralel se realizeaz i

corectarea erorilor de pronunie, coarticularea, ordinea de emitere a
sunetelor;

nvarea i asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent,

intonaie);

metodologia educrii auzului i tehnica protezrii (indicaii i contraindicaii

n utilizarea i reglarea protezelor auditive).

Logopedul este specialistul care se ocupa cu educarea si in special cu

reeducarea (terapia corectiva) limbajului. Acesta va analiza natura si formele de
manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si de vorbire, propunand metode si
procedee de corectare personalizate individului. Logopedul este specializat in
diagnosticul si terapia tulburarilor de vorbire si utilizeaza seturi de exercitii de vorbire
pentru a reduce aceasta dizabilitate, dar ofera si consiliere si suport atat pacientului cat
si familiei sale
Metodologia educrii auzului presupune parcurgerea mai multor etape:
a) n prima etap se urmrete ascultarea sunetelor i adaptarea n condiiile
protezrii copilului ascult spontan sunetele, zgomotele i vorbirea n mediul
nconjurtor;
b) n a doua etap copilul nva s asculte i pe ct posibil s reacioneze la
stimulii sonori (s dea de neles c a auzit);
c) n etapa a treia copilul va fi nvat s localizeze sunetul i se va arta sursa
sonor pentru ca sunetele s-i devin familiare i s aib o anumit
semnifiaie;
d) n a patra etap se urmrete diferenierea sunetelor dup ce a asociat
sunetul cu sursa acestuia, copilul este antrenat s fac diferenieri ntre
diferite tipuri de sunete ( se pot utiliza instrumente muzicale, jucrii, obiecte
familiare, sunete specifice etc.); sunt recomandate exerciii de difereneiere a
calitii sunetelor: durat (sunete lungi sau scurte), frecven (sunete grave,
medii, acute), intensitate (sunete slabe, medii, puternice, foarte puternice);
e) n etapa a cincea se vor identifica i diferenia sunete verbale n acest sens
se vor utiliza mai multe tipuri de exerciii:
-

exerciii de difereniere a sunetelor emise de instrumente i de vocea uman;

exerciii de difereniere a vocilor umane ( voce de brbat, femeie, copil,

vocea educatorului, vocile colegilor, propria voce, etc.);

exerciii de difereniere a vocii sale (sunete de intensiti i frecvene

diferite), a unui grup de voci (cor);

exerciii de recunoatere, difereniere i reproducere a fonemelor (vocale i

consoane) specifice limbii, n mod izolat i n cuvinte (exerciiile vor fi
individualizate n funcie de particularitile auzului copilului);

exerciii de difereniere a unor cuvinte asemntoare prin componena lor

fonetic ( izolat i n propoziii);

exerciii pentru perceperea comenzilor sau a sarcinilor (spre exemplu : vino

la mine, ridic-te, d-mi obiectul x etc.);

exerciii n contextul activitilor de lectur (n vederea continurii lecturii de

la momentul ntreruperii altui elev sau pentru a urmri textul atunci cnd
citesc ali elevi);

exerciii de scriere dup auz (dictare audubil); dictarea se realizeaz nti

fr paravan, apoi cu paravan;

exerciii pentru distingerea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent,

intonaie).

Indiferent de tipul de surditate, aparitia acesteia la copiii de varste mici determina

imposibilitatea dezvoltarii normale a limbajului si, implicit, a gandirii copilului, ce are
consecinte serioase in planul dezvoltarii sale psihice.Din acest motiv, diagnosticul
timpuriu al pierderii auzului, urmat imediat de protezarea auditiva, este cea mai
eficienta cale de compensare a auzului dar si garantia reusitei integrarii scolare a
copilului cu acest tip de tulburari.
Reabilitare auditiva n cazul persoanelor cu implant cohlear.
Procesul de reabilitare auditiva a unei persoane cu implant cohlear nu este identic
pentru toate persoanele. In primul rand acesta se diferentiaza pentru adulti si pentru
copii. Acest lucru se datoreaza faptului ca la adult reabilitarea auditiva presupune
recuperarea abilitatilor de ascultare, vorbire, comunicare, deja formate anterior, pe cand
la copii reabilitarea auditiva presupune de fapt dezvoltarea tuturor acestor abilitati,
inexistente anterior.
Din aceasta cauza procesul de reabilitare a unui copil este mai complex si poate dura
mai mult decat cel al unui adult (In mod normal un proces de reabilitare auditiva
dureaza intre 3 - 18 luni in functie de mai multe conditii individuale). Indiferent de
durata sau de complexitate, fiecare persoana cu implant cohlear trebuie sa urmeze un
astfel de proces de reabilitare auditiva deoarece numai asa implantul cohlear va putea
avea rezultatele dorite.

Cazul fiecarui copil va fi analizat si se va concepe pentru acesta un program de

reabilitare individual fara de care implantul cohlear nu va da rezultat.
Acest program este personalizat in functie de:
- nevoile auditive individuale
- nevoile auditive specifice varsei actuale ale copilului
- cati ani au trecut de la debutul pierderii de auz pana la implantare
- varsta la care pierderea auzului a fost descoperit
- severitatea pierderii auzului
- tipul pierderii auzului
- modul de comunicare al copilului
Cele mai importante consecinte ale pierderii auzului in copilarie sunt rezultatele
deficitare optinute de copil in dezvoltarea si insusirea vorbirii si comunicarii. De aceea
depistarea si tratarea timpurie a pierderii de auz si-a demonstrat efectul pozitiv major pe
care-l are asupra dezvoltarii normale ale copilului.
Reabilitarea auditiva a unui copil cu implant cohlear presupune:
- Dezvoltarea perceptiei auditive - aceasta etapa include activitati ce au drept scop
cresterea gradul de constientizare, identificare, diferentiere si intelegere a sunetelor.
Apoi copilul va putea sa faca distinctie intre un cuvant sau altul. De asemenea perceptia
auditiva presupune si obijnuirea copilului cu implantul auditiv si-l va invata cum sa
obtina cele mai bune rezultate in conditii auditive diferite.
- Utilizarea de repere vizuale - aceasta etapa merge dincolo de distingerea cuvintelor
prin cititul pe buze. Copilul va invata sa se foloseasca de mai multe repere vizuale care
dau sens unui mesaj, cum ar fi expresia faciala a vorbitorului, limbajul trupului, precum
si a contextul si a mediul in care comunicarea are loc.
- Imbunatatirea vorbirii - se vor dezvolta abilitatile copilului de producere a sunetelor
de vorbire (prima oara a sunetelor individuale apoi in conversatie) si se vor imbunatatii
calitatea vocii, controlul respiratiei, volum si ritmul de vorbire.
- Dezvoltarea limbii - presupune dezvoltarea intelegerii limbii (receptie) si utilizarea
limbii (expresie). Acesta este un proces complex care implica concepte, vocabular,
intelegerea sensului cuvintelor, utilizarea vorbirii in diferite situatii sociale, aptitudini
narative, exprimare vorbirii in scris, intelegerea regulilor de gramatica, si asa mai
departe.
- Comunicarea - presupune constientizarea copilului asupra pierderii sale auditive si

dezvoltarea abilitatilor de ascultare in situatii diferite auditive, manipularea si

modificarea situatiei pentru a usura comunicarea.
- Utilizarea dispozitivelor auditive - cand copii sunt foarte mici ingrijirea si reglarea
dispozitivelor se face de catre parinti. Este important ca si copii sa participe la ingrijirea
si gestionarea acestora cat mai mult posibil. Pe masura ce cresc si se dezvolta, se
urmareste ca ingrijirea si reglarea dispozitivelor sa o faca doar copii, acestia in final
trebuie sa-si asume responsabilitatea purtarii unor astfel de dispozitive.
Pentru succesul procesului de reabilitare familia trebuie sa-si asume colaborarea
indeaporape cu urmatorii specialistii:
- audiologul - se fac vizite regulate la acesta pentru a vedea raspunsul si rezultatele
cerebrale auditive ale copilului cu implant cohlear
- logopedul este specialistul cu ajutorul caruia copilul va invata sa inteleaga, sa asculte,
sa vorbeasca si sa comunice
- psihologul specialistul care-i va ajuta mai intai pe parinti sa inteleaga ce se intampla
cu copilul lor si cum il pot ajuta moral cel mai bine, iar apoi va ajuta copilul sa
constientizeze si sa se adapteze psihic purtarii implantului cohlear.
Niciun proces de reabilitare nu va avea rezultatul asteptat daca nu se respecta programul
si metodele stabilite impreuna cu acesti 3 specialisti.
In activitatile scolare cu elevii care prezinta dizabilitati auditive se recomanda
mentinerea contactului vizual si captarea atentiei inainte de a vorbi folosirea unor
gesturi si expresii faciale care sa-i ajute sa inteleaga mesajele, incurajarea comunicarii si
interactiunii cu ceilalti colegi de clasa, pozitionarea optima in spatiul clasei, astfel incat
elevii sa vizualizeze clar educatorul, familiarizarea cu dispozitivele si mijloacele de
comunicare, incurajarea si valorizarea in fata colegilor (elevii cu dizabilitati de auz
severe au tendinta de a evita comunicarea si, din acest motiv, trebuie atent implicati in
sarcinile care presupun un raspuns verbal).
n ncheiere voi prezenta pe scurt cteva metode i tehnici utilizate n Marea
Britanie n cazul copiilor hipoacuzici.
Metoda maternal reflectiv ( MRM )
-

este utilizat pentru dezvoltarea deprinderilor de vorbire, limb, citire i

scriere precum i pentru dezvoltarea sociabilitii i a afectivitii. A fost
elaborat de ctre clugrul Van Udeh la coala pentru Surzi din St.
Michielsgestel din Olanda. Are dou componente: maternal ( se refer la
situaia de joc n care mama prezint copilului un limbaj structurat, copilul

emite ncercri verbale, mama i rspunde cu modelul corect i completeaz

cele spuse de copil ); reflectiv ( se creeaz situaii de nvare n care i sunt
oferite copilului vocabularul i structurile lingvistice ).
Paii unei activiti complexe de dezvoltare a limbajului n MRM sunt:
-

conversaia iniial

elaborarea textului destinat lecturii

lectura

activitile complementare

fixarea cunotinelor

Metoda bilingv
ntr-o versiune simplificat dar funcional, bilingvismul este capacitatea de a
comunica n dou sau mai multe limbi. Se urmrete:
-

Dezvoltarea aptitudinilor bazale ale comunicrii interpersonale:

vorbire,ascultare,citire i scriere. Se dorete ca aceti copii s poat vorbi cu
profesorul cel puin la un nivel bazal ( s-i poat comunica vrsta, numele,
s-i fac singur cumprturile )

Competena n folosirea limbajului academic. S-a constatat c muli dintre

copiii care n afar pot comunica, au dificulti cnd trebuie s comunice n
clas, deci s foloseasc termeni specifici disciplinelor de nvmnt.

Cele dou limbi sunt ntr-o permanent evoluie i schimbare.

BIBLIOGRAFIE
1. Alois Ghergu Sinteze de psihopedagogie special 2005, editura Polirom, Iai;
2. Maria Dorina Anca Curs de psihopedagogia deficienilor de auz, Universitatea
Babe Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Psihopedagogie Special;
3. Cristina Neamu, Alois Ghergu Psihopedagogie special. Ghid practic pentru
nvmnt la distan, 2005, editura Polirom, Iai.

GRUP COLAR NICOLAE OLAHUS ORTIE cu structura C.GEN. DR.AUREL VLAD ORTIE

TERAPIA
LA

LOGOPEDIC

COPILUL

HIPOACUZIC

PROFESOR LOGOPED: RODICA GAUBERT