Sunteți pe pagina 1din 6

PROGRAM DE INTERVENIE PERSONALIZAT

INFORMAII DE BAZA
NUMELE SI PRENUMELE:
CLASA:
DOMENIU DE INTERVENIE: Terapia tulburarilor de limbaj
DIAGNOSTIC LOGOPEDIC: Dislexo-disgrafie
DATA ELABORRII PROIECTULUI:
DATA REVIZUIRII PROIECTULUI:
TEMA ACTIVITII:Dezvoltarea deprinderilor de citire si scriere corect
TIPUL ACTIVITII: corectiv-terapeutica
SPECIALISTUL CARE ELABOREAZ PROGRAMUL:
SPECIALITII IMPLICAI N APLICAREA PROGRAMULUI:

STAREA ACTUAL A ELEVULUI

*Comportament psihometric
Coordonarea motric a celor doua mini- bun;
Coordonare dinamic general- bun;
Echilibru(coordonare static)- bun;
Schema corporal- corect constituit;
Lateralitatea n miscri- de dominant dreapt;
Jocuri motorii- particip cu plcere la
cooperare,interes.

diverse

jocuri,manifest

*Comportament cognitiv
Limbaj si comunicare : Citete i scrie literele limbii romne, dar ntmpin dificulti
n realizarea unei citiri cursive, expresive, contiente i corecte. n limbajul scris
realizeaz omisiuni, inversiuni, adugiri de litere, greeli de exprimare, ortografie i
gramaticale
Matematic: numr 0-10 , efctueaz cu ajutorul materialelor intuitive adunri i
scderi .
*Comportament afectiv i relaional
Conduite i atitudini de infantilism ; reactivitate emoional crescut, frecvente stri
de agitaie; negativism
Integrarea social relativ bun. Familiile manifest interes pentru evoluia personal
i colar, colabornd n permanen cu factorii educativi;
Autonomia personal bine dezvoltat.

INSTRUMENTE UTILIZATE IN EVALUARE

Testul de motricitare generala Ozeretski;


Testul Omuletul;
Chestionare pentru familie;
Convorbirea individual i de grup;
Observaia spontan i dirijat;
Probe pentru evaluarea logopailor
APRECIERI GENERALE
1 Capaciti relativ bune de comunicare oral ( gestual, expresiv) i scris.
2 Potenial cognitiv mediu.
3 Capaciti mnezice i atenionale relativ sczute.

OBIECTIVE CADRU
Organizarea componentelor comunicrii n vederea dezvoltrii limbajului;
Formarea abilitilor n plan lexico-grafic

OBIECTIVE DE REFERNT
Formarea structurilor perceptiv- motrice de orientare spatial,
Corectarea dislexo-disgrafiei.
OBIECTIVE OPERATIONALE
O1: S citeasc corect, cursiv, constient i expresiv texte;
O2: S redea corect, cu cuvinte proprii un text citit, respectnd logica intrinsec a
acestuia;
O3: S transcrie corect, lizibil un text dat;
O4: S scrie corect dupa dictare, respectnd semnele de ortografie i punctuaie;
O4: S se orienteze corect n spaiul paginii
STRATEGII DIDACTICE:
METODE I PROCEDEE: conversaia , demonstraia, exerciiul, munca independent,
jocul didactic
MIJLOACE DIDACTICE: plane cu semne grafice, plane cu litere, lut, mrgele, boluri,
bile, tblie, acuarele, pensule, srma,Soft educaional- Alfabetul (Erc Press); jocuri
pentru dezvoltarea musculaturii fine a minilor,fie de munc independent

Dar se constat de asemenea c se mentin intr-o proportie destul de ridicat la copiii din grupa
prescolar mare, in pragul intrrii lor in clasa I si cazul acestora necesit interventie activ si
sistematic a educatoarei, profesor logoped si medicul scolar in colaborare cu familia. Am testat
copiii, folosind cateva modalitti: citire dup imagini, povestiri, reproducerea unor scurte versuri,
cuvinte, propozitii, jocuri la alegerea copiilor sau sugerate de adult, abecedarul in imagini, discul cu
paronime, abecedarul logopedic. In ideea constatrii dificulttilor de pronuntie si de vorbire am
folosit materiale ca: jucrii, jetoane colorate, machete, tablouri, povestiri si poezii ilustrate,
diapozitive, purtand un dialog pe marginea celor prezentate.
Pentru cunoasterea copiilor am folosit urmtorii pasi:
-

examinarea nivelului de intelegere a vorbirii;


examinarea auzului;
examinarea articulrii verbale;
capacitatea de redare prin imitatie a vorbirii;
examinarea structurii gramaticale, a vocabularului activ si a formelor de limabj verbal.

Pentru examinarea capacitti fonetice am recurs la probe de pronuntie. Am prezentat desene cu


foneme in cele trei pozitii fonetice: initial, median, final. Discul cu paronime, sau discul cu
imagini l-am utilizat pentru examinarea capacittii de diferentiere fonetic: pere- bere, cal- car, etc.
In fisa psihopedagogic s-au inregistrat atat modul de functionare a organelor fono-articulatorii cat
si a motricittii articulatorii si in functie de felul tulburrilor am adaptat metodele si procedeele
adecvate de ameliorare si corectare a acestora.
Vom prezenta modalitti concrete folosite in activitatea de terapie recuperatorie desfasurat timp de
patru ani cu prescolarul Rosie Elena. Fiind inscris in gradinita noastr inc de la grupa mic a
trebuit sa-i asigurm o recuperare complet din punct de vedere al limbajului si al integrrii in
colectiv. Anterior, cu fratele acesteia, Rosie Marius (cu grave tulburri de vorbire si un coeficient de
inteligent sub 80%) s-a lucrat in sensul recuperrii timp de un an la grupa pregtitoare, iar
rezultatele au fost satisfctoare.
Concluzia era ca mediul si educatia din familie nu-i permiteau fetitei o dezvoltare corespunztoare a
capacittii de comunicare deoarece nu avea modele corespunztoare, iar printii nu lucrau in sensul
recuperrii. Am discutat cu familia, i-am intocmit o fis biografic, apoi am luat legatura cu
profesorul logoped, cu medicul scolar si s-a inceput recuperarea inc de la trei ani.
Greu adaptabil, timid, nedezvoltat fizic, cu exprimarea monosilabic, cu auzul neafectat s-a
inceput tratamentul logopedic in colaborare: medic, educatoare, profesor logoped, familie, consilier
familial.
Pan la cinci ani am efectuat o serie de exercitii de terapie cu caracter general:
1. exercitii pentru dezvoltarea fizic general a diferitelor parti ale corpului prin gimnastic;
2. exercitii de mobilitate ale aparatului fono-articular: exercitii de mobilitate a maxilarelor, de
mobilitate pentru limb, exercitii pentru buze si obraji, pentru vlul palatin;
3. in cadrul activittilor de educatie fizic, educatie muzical, in gimnastica de dimineat, am
efectuat exercitii de respiratie.
Am procedat la dezvoltarea auzului fonematic prin:
- imitarea sunetelor din natur prin jocuri: De-a trenul, De-a sarpele, Albinele pe flori, Bondarul,
etc. prin pronuntia unor onomatopee;
- am procedat la pronuntarea unor serii de silabe , pronuntarea ritmic a poeziilor, proverbelor, etc.;
- framantri de limb;
- structuri ritmate si numrri
In cadrul intregului program instructiv educativ din gradinit am antrenat-o, am stimulat-o si am
incurajat-o. Am avut grijv in permanent s i se vorbeasc rar, clar si corect.

In jurul varstei de 5 ani, profesorul logoped i-a stabilit diagnosticul dislalie polimorf. Prin definitie,

dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare)


provocat de afectiuni organice sau functionale ale
organelor periferice ale vorbirii si care const in
imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete.
In cazul fetitei erau afectate mai multe grupe de foneme, pronuntie. Inlocuia consoanele surde cu
cele sonore:
t-----c[totos] p-----b[punica] te-----ce[tertel]
f-----v[feferita] s-----z[sana] ti-----ci[tireasa]
t-----d[toamna] z-----j[zoc]
Nu vom reda aici modul de diagnosticare. Obiectivele urmrite au fost:
- Dezvoltarea mobilittii aparatului articular;
- Dezvoltarea respiratiei corecte;
- Educarea auzului fonematic;
- Pronuntia corect a sunetelor;
- Consolidarea sunetului corect;
- Introducerea sunetului in silabe;
- Introducerea sunetului in cuvinte;
- Diferentierea sunetului la nivel de silabe si cuvinte;
- Exersarea sunetului corect in propozitii, in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe.
In programul terapeutic complet am respectat urmtoarele principii:
- particularittile de varst ale fetitei, ale tipului de deficiente;
- am respectat succesiunea etapelor de corectare;
- aplicarea psihoterapiei pe tot parcursul activittii;
- continuarea activittii terapeutice in familie si apoi in scoal;
- accesibilitatea si folosirea jocului in terapia dislalic;
- trecerea corectrii prin planuri actionale diferite: de la imagine la fonem, de la fonem la grafem si
invers.
In functie de obiectivele urmrite am realizat un program terapeutic de recuperare:
A.Etapa pregtitoare
B. Etapa terapiei recuperatorii:
a. terapia general;
b. terapia recuperatorie specific cu obtinerea si exersarea sunetului deficitar (pentru s-facem ca
sarpele; pentru z- albina face bazzzz; pentru r- sun telefonul tarrrr, este frig-brrr, ursul face morrr;
pentru t- canta greierele tarrr, soricelul: chit chit, ne mirm: tiii tii; pentru v- vai vai; pentru c si ppocneste pistolul: poc, poc.
Emitera sunetelor am realizat-o prin demonstratie si imitatie in fata oglinzii insotitv de expiratie
clar.
Dupa etapa emiterii corecte a sunetelor am trecut la introducerea sunetelor in silabe si apoi a
consolidrii sunetelor prin introducerea sunetelor in cuvinte, in propozitii:
Exemplu:
Cine oare ne trezeste,
Si la treburi ne porneste?
El mai are, sa se stie
Uneori si sonerie.
Pentru sunetul s in pozitie intervocalic: fasole, pasre, pisica.
Pentru sunetul s asociat cu consoane: spad, steag, scaun, scara.
Pentru s in pozitie final: des, ras, glas, fricos, falos, gros, etc.
Permanent am utilizat suport imagistic constand in: imagini, fotografii, jetoane, jucarii, diferite

obiecte.
Fetita in prezent este elev in clasa a II-a si este recuperat in intregime.
Educatoarea in colaborare cu profesor logoped, medic scolar, familie a luat msuri cu caracter
general pentru prevenirea defectelor de pronuntie si pentru integrarea copilului in colectivitate:
-

fetita a fost cuprins in grupa de copii normal dezvoltati;


s-au luat msuri pentru fortificarea fizic a organismului;
inlturarea din mediul copilului a persoanelor cu defecte de pronuntie;
dezvoltarea capacittilor intelectuale ale acestuia prin intregul program din grdinit;
model de vorbire corect, clar si expresiv;
exercitii pentru dezvoltarea motricittii;
exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic.

Ce trebuie sa stie parintii despre dislalie


18/2/2013
0 Comments
In acest articol nu voi intra foarte mult in detaliu si voi incerca sa nu folosesc un
limbaj academic pentru a explica ce este dislalia si ce trebuie parintii sa stie despre
ea. Vreau sa deschid astfel o intreaga sectiune in care sa vorbesc despre lucruri
simple pe care ar trebui sa le stie parintii despre diferite tulburari ale limbajului.
1.

Dislalia este cea mai frecventa tulburare de vorbire la copii.

2.
Ea se refera la modul defectuos de pronuntie. Ce se observa : copilul nu poate
pronunta unele sunete sau silabe, ori le omite (ex. pange in loc de plange). Alteori,
copilul inverseaza unele sunete (lac in loc de cal), le inlocuieste(ex. zoc in loc de joc).
3.

Exista mai multe forme de dislalie:

In functie de numarul sunetelor afectate poate fi vorba dedislalie


simpla (un singur sunet afectat), sau dislalie generala(mai multe sunete
afectate);

Dupa modul de afectare al aparatului verbo-motor, poate fidislalie


organica (cand sunt afectate organele periferice ale vorbirii limba, dinti,
maxilare, val palatin, sau auzul) sau dislalie functionala (cand aparatul
verbo-articular nu functioneaza corect datorita neexersarii muschilor limbii,
buzelor, a unui ritm respirator gresit, sau a dezvoltarii insuficiente a atentiei
auditive);

In functie de sunetele afectate vorbim despre:

- betacism i parabetacism afectarea sunetului b;

- capacism i paracapacism - afectarea sunetului c;


- deltacism i paradeltacism afectarea sunetului d i t;
- fitacism i parafitacism afectarea sunetului f;
- gamacism i paragamacism afectarea sunetului g;
- mutacism i paramutacism afectarea sunetului m;
- rotacism i pararotacism afectarea sunetului r;
- sigmatism i parasigmatism sunetele afectate sunt cele
sigmatice s, , z, , j, ci, ce;
- hapacism i parahapacism afectarea sunetului h;
Mai sunt si alte clasificari (forme) ale dislaliei, dar dupa parerea mea, acestea sunt
cele mai importante.
4.
Cauze ale dislaliei: in afara de dislalia organica, unde vorbim de cauze organice
(malformatii ale aparatului articulator sau auditiv), alte cauze ale dislaliei sunt cele
psihologice si de educatie (copilul nu este corectat de mic atunci cand pronunta
gresit un sunet, sau chiar este incurajat sa il pronunte in continuare gresit prin reactia
celor din jur si anume rasul, pronuntia defectuoasa a parintilor sau a celor care il
ingrijesc, abuzul si neglijarea copilului).
5.
Cand poate incepe corectarea limbajului in cazul dislaliei? De obicei in jurul
varstei de 4-5 ani, dar daca este vorba despre o dislalie organica, chiar mai repede,
in urma unei interventii chirurgicale, sau protezare.