PLANIFICARE DISLALIE

AN ȘCOLAR
Prof.

Obiective Etape terapeutice Conţinuturi Buget de Evaluare

timp
Cunoaşerea posibiltăţilor Evaluare inițială: Nivelul
articulatorii şi nivelului  Anamneza - Convorbirea cu unul dintre părinţi pentru a se articulator
achiziţiilor verbale. evidenţia istoricul nașterii și dezvoltării global şi
Stabilirea diagnosticului. copilului, apariţia şi evoluţia limbajului, specific.
prezența tulburărilor de vorbire la alți membrii
ai familiei etc.

 Examinarea mecanismelor - Observarea respirației nazale și orale, a

fonatorii și articulatorii ale vorbirii: capacității respiratorii și lungimii expirației, a
- aparatul respirator ritmicității respirației, a echilibrului dintre
expirație și inspirație și a capacității de reglare
a expirației în funcție de unitățile verbale.

- aparatul articulator - Observarea sistemului labio - comisural

(simetrie, integritate), a aparatului dentar
(integritate, formă, poziționarea și ocluzia
dinților), a maxilarelor (forma arcurilor
maxilarelor și raportul lor în timpul vorbirii), a
limbii (formă, mărime, prezența frenului
lingual), a palatului (formă, integritate, reflexul
velopalatin), a sistemului nazal (inflamații,
malformații, deviație de sept, obliterări);
- Probe de imitație verbală a sunetelor surde și
sonore, pentru observarea integrității și
mobilității coardelor vocale (prin palparea
vibrației faringiene în timpul vorbirii).

 Examinarea funcției auditive - Probe de examinare a acuității auditive

1
(acuitate auditivă, auz fonematic)
 Examinarea motricității
 Examinarea vorbirii ((nivelul
de înţelegere a vorbirii, articularea
verbală, vocabularul, vocea, ritmul și
fluența vorbirii)
(perceperea vocii șoptite, a cuvintelor emise de
la distanțe variabile, discriminarea și
localizarea auditivă a surselor sonore);
- Probe de percepție fonematică (percepția
sunetelor, integrarea sunetelor în silabe și a
silabelor în cuvinte, tipuri de erori: omisiuni,
inversiuni, înlocuiri, deformări etc);
- Probe de diferențiere fonematică a sunetelor
surde de cele sonore și a sunetelor cu punct de
articulare apropiat;
- Probe de analiză și sinteză fonetică
(identificarea sunetului în cuvânt, recunoaște -
rea poziției sunetului, capacitatea de sinteză a
sunetelor în silabe și a silabelor în cuvânt).
- Probe pentru examinarea motricității generale
și a motricității specifice (contact lingo -
palatal, deplasarea și mobilitatea linguală,
coordonarea și controlul labio-lingual,
mobilitatea vălului palatin, a mandibulei etc.
- Probe pentru examinarea înțelegerii
limbajului (să indice/ selecteze/ ordoneze itemi
în funcție de criteriile solicitate, să răspundă
adecvat la întrebări, să realizeze sarcinile
conform instrucțiunilor primite etc);
- Probe pentru examinarea pronunției în
vorbirea reflectată și independentă (articularea
sunetelor izolate - vocale, consoane, a silabelor,
a cuvintelor mono și plurisilabice, a
propozițiilor; recitare, povestire, conversație;
nivelul articulator global, inteligibilitatea
vorbirii orale, tipurile de erori, sunetele
deficitare);
- Probe pentru examinarea vocabularului și
structurării gramaticale a vorbirii;
- Probe pentru examinarea vocii (timbru,
intensitate, rezonanța nazală la sunetele orale);
2
 - Probe pentru examinarea ritmului și fluenței
vorbirii (respectarea elementelor prozodice,
tipul disfluențelor).

 Examinarea grafiei și a lexiei - Probe pentru examinarea grafiei și lexiei.

(pentru școlari)

Stabilirea diagnosticului și elaborarea - Analiza datelor obținute în urma evaluării și

Înlăturarea negativismului
faţă de vorbire, crearea
motivației pentru corectare.
programului terapeutic pentru fiecare stabilirea diagnosticului; completarea fișei
copil. logopedice și a fișei individuale de terapie
recuperatorie pentru fiecare copil.
Familiarizarea copilului cu logopedul - Asigurarea unei ambianţe plăcute, destinse,
și mediul cabinetului. pregătirea unor materiale didactice atractive,
jocuri cu caracter adaptativ.

Crearea încrederii în propriile posibili- - Psihoterapie de grup sau individuală, sub

tăţi, stimularea dorinței pentru corecta-
re; implicarea părinților în procesul
terapeutic.
formă de discuții, jocuri de rol, povești
terapeutice;
- Consilierea părinților, în vederea stimulării
dorinței de comunicare a copilului și a
metodelor de corectare a pronunției în familie
(oferirea modelului corect de pronunție,
aprecieri pozitive cu rol stimulativ, evitarea
sancțiunilor verbale repetate, corectarea prin
joc etc).

Pregătirea organelor Educarea/ dezvoltarea motricităţii - Exerciţii de gimnastică fonoarticulatorie Executarea

fonatorii și articulatorii
pentru vorbire.
aparatului fono-articulator
pentru dezvoltarea mobilității: corectă a
 faciale: clipirea ochilor, umflarea / exercițiilor.
suptul obrajilor, încrețirea și descrețirea frunții;
 maxilarelor: închiderea/ deschiderea Coordonarea
gurii, mișcarea maxilarului inferior de la mișcărilor
dreapta la stânga, imitarea rumegatului articulatorii.
animalelor, mușcătura, dinții iepurașului
(prinderea buzei inferioare cu dinții superiori)
etc;
3
  labiale: zâmbetul, țuguierea buzelor,
fluieratul, suflatul, vibrarea buzelor, plescăitul;
 linguale: limba în formă de săgeată,
lopată, jgheab, ștergerea buzelor și a dinților cu
limba, atingerea dinților inferiori, superiori,
atingerea palatului cu limba, împingerea
obrajilor cu limba etc;
 velopalatine: căscatul, înghițitul, imita-
rea tusei, a sforăitului etc;
- Exerciții de coordonare a două mișcări
articulatorii (labio-linguale, labio-palatine,
linguo-palatine etc).

Educarea respiraţiei non-verbale și - Exerciţii pentru expiraţie: suflarea aerului pe Echilibrarea

verbale dosul mâinii, a unor bucăţi de hârtie, stingerea ritmului
lumânării crescând progresiv distanţa dintre respirator.
obiect şi subiect, suflarea baloanelor de săpun,
suflarea în apă cu paiul, umflarea baloanelor
etc;
- Exerciţii pentru inspiraţie: mirositul florilor,
parfumului, imitarea câinelui la vânătoare etc;
jocuri și exerciții pentru mărirea capacității
respiratorii;
- Exerciţii de inspiraţie şi expiraţie diferenţiată:
inspiraţie alternativă pe o nară şi pe cealaltă,
inspiraţie pe nas şi expiraţie pe gură, inspiraţie
adâncă şi expiraţie lentă, regulată şi prelungă;
- Exerciții de echilibrare a respirației non-
verbale;
- Exerciţii de vorbire pe expirație; pronunţia Vorbirea pe
unei vocale, prelung, rar, fără efort, în timpul expirație.
unei expiraţii;
- Exerciţii de asociere a pronunţiei vocalelor cu
o linie melodică (vocalize);
- Exerciţii de pronunţie într-o expiraţie a unor
serii de consoane, în silabe directe;
- Exerciţii de pronunţie a grupului de vocale pe Capacitatea de
durata unei expiraţii; prelungire a
4
 - Exerciții de prelungire a expirației, în funcție expirației în
de unitățile verbale emise; funcție de
- Exerciţii ritmice de vorbire, în ritm respirator unitățile verbale
uniform. emise.

Educarea/ dezvoltarea auzului - Exerciţii de imitare a sunetelor din natură; Perceperea

fonematic jocuri de recunoaștere a sursei sunetului; corectă a
- Exerciții de reproducere de sunete, silabe, sunetelor,
cuvinte, cu respectarea accentului; silabelor,
- Exerciţii/ jocuri de diferențiere fonematică, cu cuvintelor.
șiruri de silabe ce conțin sunete surde - sonore, Identificarea
cuvinte paronime, completarea propoziției cu sunetelor în
cuvântul paronim potrivit (Eu vin/ fin la tine); cuvinte și
- Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; diferenţierea
- Exerciţii/ jocuri de analiză fonetică, cu fonematică a
recunoașterea poziției sunetului în cuvânt și a sunetelor
cuvântului în propoziţie; sonore de cele
- Exerciții/ jocuri de completare a cuvintelor, cu surde și a celor
prima silabă pronunţată de logoped cu punct de
- Exerciții/ jocuri de transformare a cuvintelor, articulare
prin omisiune, adăugire, înlocuire de sunete sau apropiat.
litere.

Formarea pronunţiei corecte Corectarea sunetelor deficitare.

a sunetelor deficitare.
SUNETUL S
1. Pregătirea impostării sunetului
- Imitarea sâsâitului şarpelui, gâscanului; Coordonarea
- Emiterea jetului de aer rece printre incisivi; mişcărilor
- Plasarea limbii la nivelul incisivilor inferiori; articulatorii cu
- Poziționarea corectă a dinților (2 mm) și cele fonotarii.
întinderea buzelor;
- Concentrarea suflului de aer spre incisivi.

2. Emiterea sunetului - Exerciții demonstrative de articulare corectă a Imitarea

sunetului în oglindă; modelului de
- Explicarea palatogramei; exerciții de imitare articulare.
5
 în oglindă a modelului de articulare oferit de Articularea
palatogramă și de logoped; corectă a
- Exerciții de articulare asociată a sunetului; sunetului S.
- Exerciții de articulare reflectată a sunetului;
- Exerciții de articulare independentă a
sunetului; asocierea sunetului cu litera.

3. Fixarea sunetului în silabe - Exerciții de pronunţie a sunetului în silabe Pronunția

directe, indirecte, logatomi, silabe repetate – corectă a
reflectat și independent; sunetului S în
- Exerciții de analiză fonetică, recunoașterea silabe.
poziției sunetului în silabă/ logatom.

4. Consolidarea sunetului în - Exerciții de pronunție reflectată a cuvintelor Pronunția

cuvinte cu sunetul S inițial, median, final (urmat/ corectă a
precedat de o vocală/ de o consoană); sunetului S în
- Exerciții de pronunție independentă a cuvinte.
cuvintelor cu sunetul S inițial, median, final - Identificarea
pe suport vizual; sunetului S în
- Jocuri cu cuvinte - imagini ce conțin sunetul cuvinte și
S; recunoașterea
- Exerciții/ jocuri de identificare a sunetului S poziției pe care
în cuvinte și de recunoaștere a poziției o ocupă.
sunetului;
- Exerciții/ jocuri de completare de cuvinte, cu
silaba inițială dată.

5. Diferenţierea sunetului - Exerciții de pronunție diferențiată a șirurilor Pronunția

de silabe, structurate după confuzia cu sunetele corectă a
cu punct de articulare apropiat (Ș, Ț) sau cu sunetului S în
sunetul T, cu care este frecvent înlocuit în cuvinte
vorbirea curentă; paronime.
- Exerciții/ jocuri cu cuvinte paronime,
insistând pe aspectul semantic al cuvintelor.

6. Automatizarea sunetului în - Exerciții de formulare de propoziții cu cuvinte Pronunția

vorbirea curentă, independentă ce conțin sunetul s (cu început dat, după corectă a
imagini etc); sunetului S în
6
 - Exerciții de conștientizare a pronunției vorbirea
corecte (corectarea pronunției greșite a curentă,
logopedului, inter - corectare în cadrul independentă.
grupului, auto - corectare);
- Recitări de versuri cu frecvență mare a
sunetului s, după logoped, repovestiri scurte cu/
fără suport vizual;
- Memorizări de versuri şi ghicitori, povești;
- Jocuri, conversație, vorbire liberă.

SUNETUL Z - Imitarea bâzâitului insectelor;

- Aceleași exerciții ca la sunetul S, la care se
adaugă exerciții de sesizare a vibrațiilor
laringelui: coborârea și ridicarea laringelui prin
pronunțarea prelungită și alternativă a vocalelor
U și I; pronunțarea cu încordarea laringelui a
sunetelor C și G; sesizarea deplasării laringelui
la pronunțarea gamei vocalice A, E, I, O, U, Ă,
Î; imitarea gargarei etc.

- Diferențierea sunetului Z se va face față de

sunetul surd S, de sunetul cu punct de articulare
apropiat J și de sunetul D, cu care este frecvent
înlocuit în vorbirea curentă.

SUNETUL Ț - Imitarea țârâitului soneriei (țâââârr); a

țopăitului iepurașului (țțțup - țțțup), a foarfecei
(țac - țac);
- Întinderea buzelor (zâmbet) și stabilizarea
distanței între dinții inferiori și cei superiori la
3 mm;
- Plasarea limbii cu vârful pe incisivii superiori,
ca pentru pronunția sunetului T; împingere în
dinți și suflare puternică;
- Coborârea limbii la nivelul incisivilor
inferiori, la trecerea suflului de aer.

- Emiterea sunetului prin imitarea modelului

7
 articulatoriu sau prin derivare din T și S,
pronunțate repede.

- Diferențierea sunetului Ț se va face față de

sunetele S, CE, CI.

SUNETUL Ș - Onomatopee: solicitarea liniștii (șșșșșșș),

imitarea foșnăitului frunzelor (fâșșșș);
- Rotunjirea buzelor;
- Arcuirea limbii în afara și în interiorul
cavității bucale;
- Ridicarea vârfului limbii în partea anterioară a
palatului;
- Apropierea marginilor limbii de molarii
superiori;
- Sesizarea, cu dosul palmei, a aerului cald la
emisia sunetului;
- Exerciții de coordonare labio - linguală opusă
lui S.

- Diferențierea sunetului Ș se va face față de

sunetele cu punct de articulare apropiat S, CE,
CI.

SUNETUL J - Imitarea vâjâitului vântului;

- Impostarea se realizează în același mod ca la
sunetul Ș, cu palparea laringelui pentru
sesizarea vibrațiilor.

- Diferențierea sunetului J se va face față de

sunetul surd Ș și de sunetele cu punct de
articulare apropiat Z, GE, GI.

SUNETELE CE, CI, GE, GI CE, CI - Imitarea ciripitului păsărilor;

- Limba atinge cu vârful palatul dur;
- Marginile limbii ating molarii superiori;
- Buzele sunt rotunjite mai proeminent ca la Ș;
- La ieșirea suflului de aer, limba se desprinde
8
 brusc de palat, sunetele fiind explozive;

GE, GI - Impostarea se realizează în același

mod ca la sunetele CE, CI, cu palparea
laringelui pentru sesizarea vibrațiilor.

- Emiterea sunetelor prin imitarea modelului

articulatoriu sau prin derivare din T și Ș/ T și J
pronunțate repede sau prin pronunțarea
prelungită a sunetului Ș/ J, în timp ce se aplică
o ușoară și repetată lovire sub bărbie.

- Diferențierea sunetelor CE, CI se va face față

de sunetele cu punct de articulare apropiat Ș, Ț.
- Diferențierea sunetelor GE, GI se va face față
de sunetele surde CE, CI și de sunetul cu punct
de articulare apropiat J.

SUNETELE CHE, CHI, GHE, GHI - Imitarea chițăitului șoricelului;

- Plasarea limbii la incisivii inferiori, cu
ghemuirea ei spre molari;
- Împingerea limbii în dinți și suflarea
puternică (CHE, CHI), cu palparea laringelui
pentru sesizarea vibrațiilor (GHE, GHI);

- Diferențierea sunetelor CHE, CHI se va face

față de sunetele cu punct de articulare apropiat
CE, CI și de sunetul T, cu care sunt înlocuite
frecvent în vorbirea curentă.
- Diferențierea sunetelor GHE, GHI se va face
față de sunetele cu punct de articulare apropiat
GE, GI și de sunetul D, cu care sunt înlocuite
frecvent în vorbirea curentă.

SUNETUL L - Onomatopee: tropăitul calului pe asfalt,

sunetul curcanului (glu-glu);
- Exersarea cupei linguale în interiorul și în
9
 afara cavității bucale;
- Pendularea limbii de la incisivii superiori la
cei inferiori;
- Plimbarea limbii pe palatal dur, dinapoi
înainte, cu gura larg deschisă;
- Maxilarele sunt deschise, limba se sprijină pe
alveolele incisivilor superiori, asăsându-i și
coborând brusc;

- Diferențierea sunetului L se va face

față de sunetul N, cu care este înlocuit frecvent
în vorbirea curentă.

SUNETUL R - Onomatopee: imitarea frigului (bârrr), oprirea

cailor (pârrr), soneria (țârrr), mașina (brrrâm),
fusul (sfârrr);
- Limba plată în interiorul cavității bucale;
marginile limbii sprijinite pe molarii superiori;
vârful limbii, lățit, așezat în spatele alveolelor
incisivilor superiori;
- Limba vibrează de 2, 3 ori la expulzarea
aerului;

- Emiterea sunetului prin imitarea modelului

articulatoriu sau prin derivare din Z pronunțat
prelungit, în timp ce se dau impulsuri scurte
sub bărbie, similar din ”la, la, la” sau prin
derivare din sunetele T și D pronunțate repede
și trecându-se în ”trrr”.

- Diferențierea sunetului R se va face față de

sunetul L.

SUNETELE F ŞI V - Imitarea gâfâitului, dinții iepurașului, vuietul

(vvvuuu), văitatul (offf, vvai-vvai), vântul (vâj-
vâj);
- Întinderea buzelor cu dezgolirea dinților;
10
 - Prinderea buzei inferioare cu dinții superiori;
- Retragerea limbii spre gât, retragerea
maxilarului inferior;
- Exerciții de suflat: umflarea balonului,
suflatul în lumânare, cu paiul în apă, aburirea
oglinzii etc.

- Emiterea sunetelor prin demonstrarea

articulării model: dinții superiori ating ușor
buza inferioară, aerul este suflat printre dinții
de sus și buza inferioară (F), coardele vocale
vibrează (V);
- Diferențierea sunetului F se va face
față de sunetele cu care este înlocuit în vorbirea
curentă (T, S); Sunetului V va fi diferențiat de
sunetul surd F și de sunetele cu care este
înlocuit în vorbirea curentă (D, Z).

SUNETELE T ŞI D - Plasarea limbii la incisivii superiori, cu

încordarea ei;
- Limba, puțin încovoiată, cu partea anterioară
lipită strâns de alveolele incisivilor superiori, se
retrage ușor la emiterea suflului de aer (T),
coardele vocale vibrează (D);

SUNETELE C ŞI G - Imitarea căscatului; onomatopee: croncănitul

ciorilor, cântecul cucului, al porumbelului, al
găinii, al cocoșului, al gâștii, orăcăitul broștei;

- Maxilarele sunt deschise, limba retrasă spre

partea posterioară a cavității bucale, suflul de
aer emis puternic (C), coardele vocale vibrează
(G);

- Diferențierea sunetului C se va face

față de sunetul cu care este înlocuit frecvent în
vorbirea curentă (T); Sunetului G va fi
diferențiat de sunetul surd C și de sunetul cu
11
 care este înlocuit în vorbirea curentă (D).

SUNETELE P ŞI B - Onomatopee: sunetul ploii, bubuitul tobei,

zgomotul puștii, cântecul pupezei;
- Umflarea obrajilor prin reținerea aerului în
cavitatea bucală; scoaterea aerului prin lovirea
obrajilor cu palmele;

- Buzele sunt lipite, încordate, aerul este suflat

cu putere (P), coardele vocale vibrează (G).

Verificarea pronunţiei Evaluare finală. - Probe de verificare a pronunției sunetelor Pronunția

sunetelor corectate și a corectate la nivelul cuvântului și propoziției; corectă a
gradului de automatizare în - Recitare de versuri, povestire, conversație; sunetelor şi
vorbirea curentă - Jocuri de rol, jocuri didactice; gradul lor de
- Vorbire liberă. automatizare
în vorbirea
curentă.

12