Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tulburările de limbaj constituie o barieră in comunicarea cu cei din jur. Observarea dificultătilor
existente in comunicare ne oferă posibilitatea unui diagnostic si a evaluării timpurii a limbajului in
toate formele sale.
Toate cele trei aspecte ale limbajului fonetic, lexical si gramatical prezintă egala importantă
pentru dezvoltarea psihică normală a copilului. Constituirea si formarea optimală a celor trei aspecte
necesită insă tehnologii didactice speciale.
La vârsta prescolară, sistemul fonetic al limbii este incă in formare la copii, cu deosebire la cei din
grupa mică si mijlocie. Parte dintre copii nu pot articula corect sunetele, le inlocuiesc unele prin altele,
le omit sau le inversează. In literatura de specialitate acestea au fost denumite dificultăti de vorbire. Se
constată insă că, in conditii obisnuite de formare si intensivă dezvoltare a vorbirii, o bună parte dintre
aceste ‘tulburări’, ‘dificultăti’ se ‘resorb’ si dispar in mod progresiv per parcursul perioadei prescolare.
Dar se constată de asemenea că se mentin intr-o proportie destul de ridicată la copiii din grupa
prescolară mare, in pragul intrării lor in clasa I si cazul acestora necesită interventie activă si
sistematică a educatoarei, profesor logoped si medicul scolar in colaborare cu familia. Am testat copiii,
folosind cateva modalităti: citire după imagini, povestiri, reproducerea unor scurte versuri, cuvinte,
propozitii, jocuri la alegerea copiilor sau sugerate de adult, abecedarul in imagini, discul cu paronime,
abecedarul logopedic. In ideea constatării dificultătilor de pronuntie si de vorbire am folosit materiale
ca: jucării, jetoane colorate, machete, tablouri, povestiri si poezii ilustrate, diapozitive, purtand un
dialog pe marginea celor prezentate.
In fisa psihopedagogică s-au inregistrat atat modul de functionare a organelor fono-articulatorii cat si a
motricitătii articulatorii si in functie de felul tulburărilor am adaptat metodele si procedeele adecvate
de ameliorare si corectare a acestora.
Vom prezenta modalităti concrete folosite in activitatea de terapie recuperatorie desfasurată timp de
patru ani cu prescolarul Rosie Elena. Fiind inscrisă in gradinita noastră incă de la grupa mică a trebuit
sa-i asigurăm o recuperare completă din punct de vedere al limbajului si al integrării in colectiv.
Anterior, cu fratele acesteia, Rosie Marius (cu grave tulburări de vorbire si un coeficient de inteligentă
sub 80%) s-a lucrat in sensul recuperării timp de un an la grupa pregătitoare, iar rezultatele au fost
satisfăcătoare.
Concluzia era ca mediul si educatia din familie nu-i permiteau fetitei o dezvoltare corespunzătoare a
capacitătii de comunicare deoarece nu avea modele corespunzătoare, iar părintii nu lucrau in sensul
recuperării. Am discutat cu familia, i-am intocmit o fisă biografică, apoi am luat legatura cu profesorul
logoped, cu medicul scolar si s-a inceput recuperarea incă de la trei ani.
Greu adaptabilă, timidă, nedezvoltată fizic, cu exprimarea monosilabică, cu auzul neafectat s-a inceput
tratamentul logopedic in colaborare: medic, educatoare, profesor logoped, familie, consilier familial.
Pană la cinci ani am efectuat o serie de exercitii de terapie cu caracter general:
1. exercitii pentru dezvoltarea fizică generală a diferitelor parti ale corpului prin gimnastică;
2. exercitii de mobilitate ale aparatului fono-articular: exercitii de mobilitate a maxilarelor, de
mobilitate pentru limbă, exercitii pentru buze si obraji, pentru vălul palatin;
3. in cadrul activitătilor de educatie fizică, educatie muzicală, in gimnastica de dimineată, am efectuat
exercitii de respiratie.
- imitarea sunetelor din natură prin jocuri: ‘De-a trenul’, ‘De-a sarpele’, ‘Albinele pe flori’,
‘Bondarul’, etc. prin pronuntia unor onomatopee;
- am procedat la pronuntarea unor serii de silabe , pronuntarea ritmică a poeziilor, proverbelor, etc.;
- framantări de limbă;
- structuri ritmate si numărări
In cadrul intregului program instructiv educativ din gradinită am antrenat-o, am stimulat-o si am
incurajat-o. Am avut grijv in permanentă să i se vorbească rar, clar si corect.
In jurul varstei de 5 ani, profesorul logoped i-a stabilit diagnosticul dislalie polimorfă. Prin definitie,
dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocată de afectiuni organice sau functionale ale
organelor periferice ale vorbirii si care constă in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete.
In cazul fetitei erau afectate mai multe grupe de foneme, pronuntie. Inlocuia consoanele surde cu cele
sonore:
Emitera sunetelor am realizat-o prin demonstratie si imitatie in fata oglinzii insotitv de expiratie clară.
Dupa etapa emiterii corecte a sunetelor am trecut la introducerea sunetelor in silabe si apoi a
consolidării sunetelor prin introducerea sunetelor in cuvinte, in propozitii:
Exemplu:
Educatoarea in colaborare cu profesor logoped, medic scolar, familie a luat măsuri cu caracter general
pentru prevenirea defectelor de pronuntie si pentru integrarea copilului in colectivitate: