Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diaconu Erika
Netedu Amalia
PPS 2, GR.1
Cuprins
01 Ce este afazia?
02 Etiologie
03 Clasificare și simtomatologie
Leziunile pot cuprinde regiuni vaste ale creierului sau regiuni mai limitate.
Substanța cerebrală afectată își pierde funcția, fiind înlocuită printr ‐o cicatrice. În jurul
focarului se produc o serie de modificări, uneori la distanțe destul de mari, tulburând
funcționarea normală a sectoarelor sănătoase ale creierului care sunt în legătură cu
focarul, inhibându‐le.
Revenirea vorbirii la afazici se realizează treptat. În primele ore ale îmbolnăvirii are
loc o pierderea completă a conștiinței, dureri de cap, amețeli, grețuri, tulburări ale
memoriei, fatigabilitate rapidă, degradare fizică și intelectuală.
Clasificare
Clasificarea afaziilor se bazează pe principiul funcțional, nu
pe localizarea topică și se deosebesc două tipuri principale
de afazie:
Motorie Senzorială
Afazia Motorie
✶ apare atunci când este lezată partea stângă a lobului
frontal cerebral;
✶ vorbirea receptivă este păstrată, dar vorbirea expresivă
articulată este imposibilă sau foarte limitată;
✶ tulburare a aparatului motor sau kinestezic în care se
realizează analiza și sinteza;
✶ nu mai apar imaginile motorii corespunzătoare ale
sunetelor, cuvintelor, nu și le mai amintește;
✶ apar cuvinte neînțelese care se repetă în mod stereotip,
se mențin cele mai familiare cuvinte și propoziții scurte.
Afazicii motori
• se pot întâlni cu embolofrazia;
• păstrează mai bine cuvintele de proveniență afectivă și în special cuvintele de ocară,
seriile verbale (zilele săptămânii), vorbirea în procesul cântului și număratul;
• confundă sunetele, în special cele cu articulație apropiată
• confundă cuvintele și apar frecvente deplasări și repetări ale sunetelor și silabelor
plus tendința de a înlocui îmbinările grele și necunoscute, prin cuvinte cunoscute;
• pierd forma de articulație și sunt nevoiți s‐o caute, sprijinindu ‐se pe pipăit, vedere;
• înțeleg, de obicei, cuvintele cu conținut legat de viața de toate zilele, dar nu și
propoziții mai complicate din punct de vedere structural și semantic.
Supraviețuitor AVC – Mike Caputo
Afazia senzoriala
• este afectat lobul parietal inferior de partea stanga, izoland zona
posterioara a limbajului de restul cortexului verbal.
• poate aparea in urma AVC-urilor, traumatismelor craniene sau tumorilor
cerebrale.
• apare in momentul cand este tulburat auzul fonematic ceea ce duce la
tulburarea diferențierilor fonetice, stabilitatea seriilor de sunete,
nesesizând fonemele, sensul cuvintelor.
• incapacitatea de a intelege modul de utilizare a obiectelor;
• nu‐și pot aminti un sunet, un cuvânt, o propoziție întreagă, nume
proprii, substantive, verbe, adjective, recurgând la descrieri pentru a se
face înțeles.
• sunt conștienți de acest lucru și‐i deranjează, au stări depresive, plâng.
Afazicii senzoriali
• vorbirea lor expresivă este foarte limitată, deformată;
• vorbirea interioară nu dispare total, sesizând înțelesul
general al cuvântului;
• nu sunt conștienți de acest lucru și este incontrolabil;
• nu deosebesc vorbirea de alte sunete;
• percep vorbirea ca vorbire, dar n‐o înțeleg;
• înțelege cuvântul dacă de față este și obiectul;
• înțelege un cuvânt auzit dacă este în legătură cu
un cuvânt apropiat ca sens;
• vorbirea interioară este relativ păstrată,
• se păstrează mai bine vorbirea prin mimică și gesturi.
• se tulbură întreg psihicul.
Caz de afazie senzoriala
Afazia copilului
• tulburările de vorbire sunt foarte variate la copiii afazici, fiind în
funcție de localizarea leziunii, de vârsta la care au apărut și natura
afaziei.
• la copii vorbirea dispare foarte repede și complet, iar primele
cuvinte apărute după o perioadă de muțenie completă sunt foarte
reduse deoarece vocabularul nu s‐a fixat.
• tulburările fonetice și gramaticale sunt foarte frecvente.
• dispar imaginile motorii ale vorbirii.
• apare imposibilitatea articulării sunetelor, cuvintelor.
• nu‐și pot aminti mișcări, deși mișcările organelor periferice sunt
păstrate.
• nu este foarte comuna.
înțelegerea este mai bine păstrată la afazicul motor față de afazicul senzorial la
care înțelegerea este profund afectată prin tulburarea raportului dintre cuvânt și
imaginea lui.
exista si un deficit de intelect constat cu precădere în afazia amnestică
întreaga tehnică a gândirii este tulburată, contribuind și greutățile apărute în
denumirea obiectelor care inhibă procesul normal al gândirii.
memoria copilului afazic este tulburată, dar se restabilește odată cu restabilirea
vorbirii.
atenția auditivă este redusă, ajungând până la incapacitatea de a asculta, de a fi
atenți la ce aud, de a diferenția complexele sonore și de a reacționa la ele.
Sindromul copilului zgaltait
Poate fi o cauza a aparitiei afaziei la copii.
Copiii mici au particularitati anatomice si de functionare a creierului, care
ii predispun la leziuni. Capul lor este destul de greu, el avand cam 25%
din totalul greutatii.
Acest sindrom cuprinde leziuni ale mai multor organe, inclusiv hemoragii
intracraniene.
Efectul zgaltairii poate fi comparat cu impactului pe care
il sufera un adult in timpul unui accident de masina deoarece capul este in
miscare de accelerare-decelerare
Aspecte simptomatologice
prezente in afazia copiilor
Sindromul de dezintegrare fonetică.
Este asemănătorla copilul afazic cu ceea ce întâlnim la adultul afazic și constă în
tulburări articulatorii de tip paralitic în faza inițială. Perturbările fonetice nu sunt
permanente, constante, ci dau impresia de anarhie fonetică.
Disocierea automatico‐voluntară.
Este netă la copilul afazic la care întâlnim o bună păstrare a cântului. Caracteristic pentru c
opilul afazic, spre deosebire de adultul afazic, este faptul că formulele de facilitare nu funcț
ionează. Dificultățile de evocare prin dificultatea de evocare a unui cuvânt (lună a anului,zi
a săptămânii), apare în seria verbală în care în mod greșit este inclus. Aceste dificultăți se m
anifestă prin lapsusuri, sărăcie verbală și de vocabular, confuzii de sens, incapacitate
de a organiza povestirea.
Agramatismul este redus la o simplificare a sintaxei și frazeologiei,
erori gramaticale, erori de legătură, de timp, de construcție,
inversiuni de topica frazeietc.
Afectarea deosebită a lecturii și, mai ales, a scrisului.
Copilul afazic prezintă o puternică dislexie‐disgrafie, ceea ce se
explică pe baza principiului : achizițiile cele mairecente sunt și cele
mai fragile.
Reducerea activităților expresive.
Aspectul predominant în afazia copilului este cel motor:
comprehensiunea este totdeauna mai bine păstrată decât expresia.
Va multumim!