FIȘĂ DE LECTURĂ

GARGANTUA ȘI PANTAGRUEL
FRANCOIS RABELAIS-1534

Diaconu Erika-
Mihaela, PPS, GRUPA 1, anul II

1.DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII

Francois Rabelais (1962), Gargantua și Pantagruel. București: editura pentru
Literatura Universală
2. DATE DESPRE AUTOR
,,S-a născut in jurul anului 1494 , în ținutul Turena , din Franța centrală , la Deviniera ,
o fermă de lângă Chinon, a tatălui său, avocatul Antoine Rabelais.’’ (Gargantua și
Pantagruel,Francois Rabelais,p.6)
,,Se pare că studiile elementare, începute la abația benedictină din Seuilly, aproape de
ferma părintească, i-au lăsat amara amintire a școlii îndobitocitoare, școală condusă de
preoți, fel de învățătură pe care, istorisind pățaniile eroului său, Gargantua, îl va
condamna in termeni necruțători, răzbunând cu biciul ironiei nenumăratele vergi
concrete pe care i le-mpărtășește, cu dărnicie, pedagogia ,,bătăii rupte din rai’’.
(Gargantua și Pantagruel,Francois Rabelais,p.7)
Figură remarcabilă a umanismului renascentist, Rabelais a studiat și a călătorit foarte
mult. Îl putem găsi in mai multe ipostaze : călugăr cordelier, apoi benedictin, preot sau
paroh; o perioadă a fost secretar al unui episco, apoi student medicinist la Montpellier ,
unde își ia și doctoratul. Este medic și profesor la Grenoble, Narbonne. Deseori, a fost
persecutat sau marginalizat, ceea ce l-a determinat să ducă o viață nomadă. Avea o
cultură enciclopedică si competența de a cunoaște mai multe limbi de circulație.
Romanele Gargantua și Pantagruel constituie creațiile sale cele mai importante.’’ (C.
Cucoș 2017 , p.100)
Dintre operele sale, putem aminti : ,,Pantagruel’’, ,,Gargantua’’, ,,Les ouevres de
Maistre Francois Rabelais’’ ( scrisă in franceză )
3. Structura lucrării
Romanul Gargantua și Pantagruel, este structurat în două părți:
Prima parte se numeste ,,Viața nemaipomenită a marelui Gargantua tatăl lui
Pantagruel’’, cuprinde 47 de capitole.
A doua parte se numeste ,,Uimitoarea viață a lui Pantagruel feciorul uriașului
Gargantua’’, cuprinde 63 de capitole.
4. CONCEPTIA PEDAGOGICĂ
,,Romanul Uimitoarea viaţă a lui Pantagruel, feciorul lui Gargantua (pe scurt
Pantagruel) a fost semnat cu pseudonimul Alcofrybas Nasier, anagrama numelui său. La
23 octombrie 1533, Sorbona condamna cartea ca fiind ,,neruşinată”. A apărut deci mai
întâi cartea a II-a a romanului, care avea să fie cunoscută sub numele de Gargantua şi
Pantagruel. Doi ani mai târziu a apărut cartea I, Viaţa extrem de înfricoşătoare a marelui
Gargantua, tatăl lui Pantagruel (Gargantua). Ediţia definitivă a celor două cărţi a apărut
la 10 ani de la Pantagruel şi la 8 de la Gargantua. Următoarele cărţi au fost semnate cu
unmele adevărat: A treia carte a faptelor şi-a spuselor eroice ale nobilului Pantagruel
(1546), Cartea a IV-a, în 1552. După moartea lui Rabelais a apărut cartea a V-a, Insula
Sunătoare (în 1562, 16 capitole şi în 1564, în întregime), a cărei autenticitate este
contestată. Lucrarea este considerată o autobiografie nemărturisită, în care, cu ajutorul
satirei, cărturarul umanist luptă împotriva bisericii catolice, dar şi împotriva sistemului
social-politic.’’ ( C.Cucoș,p. 33 )
,,Ideea de bază a lucrării este una în favoarea educaţiei umaniste, prezentată în contrast
cu educaţia scolastică. Programul educaţional schiţat de Gargantua în scrisorile adresate
fiului său cuprinde discipline clasice: greaca, latina, araba, abraica, dar şi ştiinţele
naturii şi ştiinţele exacte, pentru că dorinţa tatălui este ca Pantagruel să ajungă
un ,,munte de carte”, adică un erudit. Erudiţia trebuia să se însoţească în mod necesar cu
moralitatea, deoarece ,,înţelepciunea nu intră în sufletul răuvoitor şi ştiinţa fără
conştiinţă nu este decât o ruină a sufletului”. Deosebit de importantă este şi educaţia
corpului prin exerciţii de gimnastică şi muncă fizică. Educaţia fizică are rolul de a
întregi educaţia spiritului, de a perfecta sufletul, ,,partea cea mai bună, prin care numele
nostru rămâne binecuvântat printre oameni”. Nu sunt ignorate educaţia estetică şi
educaţia religioasă, aceasta din urmă beneficiind de o abordare total diferită de cea pe
care o practicau şcolile vremii. Rugăciunea intimă şi lectura directă a paginilor
Scripturii contrastează cu practica formală a rugăciunii. Educaţia umanistă renunţă la
formalismul gol, în beneficiul cunoaşterii intuitive a conţinuturilor bogate ale realităţii.
’’ ( C.Cucoș,p. 33 )
Cele doua modele educative respectiv scolastic si educativ sunt personificate pe
Gargantua, care este educat de preceptorul teolog Thubal Holofrene și care reușește să
învețe abecedarul in 5 ani și 3 luni, știindu l atât de bine încat putea sa l și recite cuiva.
Eudon era educat de dascalul ponocrates, care la 12 ani deja era un copil educat,
instruit, disciplinat, cu o exprimare corectă şi elegantă.
Diferența dintre cei doi reprezinta cel mai bun motiv pentru Grandgousier, tatăl lui
Gargantua, de a renunţa la vechea educaţie şi de a-şi încredinţa fiul lui Ponocrates,
pentru a primi o educaţie umanistă.
Scolastic era bazat pe învatarea mecanică , iar cel umanist renunța la formalism în
beneficiul creativității si cunoașterii intuitive a realității.

5. CITATE REPREZENTATIVE
,,Murindu-i dascălul, Gargantua a încăput pe mâna unui bătrân răpciugos, meșterul
Jobelin Bride, care i-a dat să citească pe Hugutio. Grecismele lui Herbart, doctrinalul,
Părerile, Quid est și suppplementum, pe Marmotral, De moribus in mensa servandis, pe
Seneca : De quattor virtutibus cardinalibus; pe Pasavantus Cum commento, Dormi
secure, și altele, plămădite din același aluat. Învatandu-le din doască in doască pe
dinafară, a ajuns cu mintea mai răscoaptă decât a tuturor învățaților din lume’’ (C.Cucoș
2017 , p.14-15).
,,Gargantua cu dascălul său ieșeau după aceea împreună și se indreptau spre răspântia de
drumuri de la Bracque ori la iarbă verde, unde băteau mingea, jucau ogoiul, înviorandu-
și trupurile cu mișcări dibace, după ce mințile și le ascuțiseră cugetând. Se desfătau
astfel în toată voia lor și după bunul lor plac, ducându-și jocul mai departe până se
asudau leoarcă sau se simțeau osteniți.’’ (C.Cucoș 2017 , p.25)
,,Grandgousier era la vremea sa om tare vesel, voios și pus pe șotii și petreceri,
plăcându-i, de asemeni, grozav, să-nfulece sărături. De aceea, nu i se sfârșau niciodată
proviziile de șunci de Maiența și de Baiona, de limbi de bou afumate, de cârnați și de
pastramă de vacă ( pe care-o mânca numai cu muștar ) pentru vreme de iarnă, de icre
tescuite, de salamuri și multe altele câte-or mai fi fost.’’ ( Gargantua și Pantagruel ,
p.31)
,,Dar mai bine să vă povestesc despre scriele frumoase ale lui Gargantua, căci despre
culori mai puteți afla voi și de la alții. Așsadar, pentru cămașa lui fură tăiați nouă sute de
coți de pânză topită și alți două sute de coți numai pentru clini-peticele-acelea-pătrate ce
se pun la subsuori pentru a da mai multă lărgime croielii și-a înlesni mișcările mâinii.’’
(Gargantua și Pantagruel,p. 37)
,,Aritmetica îi plăcea lui Gargantua și în fiecare zi, după masa de prânz, și după cină își
petrecea vremea cu această îndeletnicire, găsind în ea mai multă desfătare a minții decât
altădată in jocul de cărți sau de zaruri.’’(Gargantua și Pantagruel , p.46)
,, După aceea plecau la plimbare, însoțiți de un tânăr cavaler din Turena , scutierul
Gimnast , care îl invăța pe Gargantua arta călăriei.’’ (C.Cucoș 2017 , p.27)
,, Așteptând să li se pregătească cina, mai răsfoiau o dată, cu coatele pe masă, câteva
pagini din cărțile citite. Trebuie să vă mai spun ca prânzul lui Gargantua era cumpătat și
cu măsură : mânca numai să-și potolească foamea.’’ (C.Cucoș 2017, p.29).
,, Înota în apa adâncă, pe spate, pe burtă, pe o coastă, cu tot trupul, numai cu picioarele
sau cu un braț afară din apă.’’(C.Cucoș 2017 , p.27)
6. APLICAȚIE
1. Prezentați pe scurt motivul pentru care Grandgousier renunță la vechea educație
și îl incredințează pe fiul său lui Ponocrates pentru a-i oferi o educație umanistă.
2. În ce constau cele două modele educative, scolastic și umanist ?
3. Dacă ați fi fost în locul lui Grandgousier, ce model educativ ați fi ales pentru
copilul dumneavoastră ? Motivați răspunsul.