Studiu de caz

Date generale

Nume și prenume : T. M.

Data nașterii: 16.12.2012

Numele și prenumele tatălui: T.G.

Vârsta tatălui: 38 de ani

Numele și prenumele mamei: T. L.

Vârsta mamei: 36 de ani

Condiții de locuit:

Fetița locuiește cu familia într-un apartament cu două camere în comuna Măgurele.

Climatul socio-afectiv:

Familia asigură un climat propice creșterii și educării fetiței asigurându-i afecțiune, suport
material și susținere în programele terapeutice în care este înscrisă .

Interesul familiei pentru evoluția fetiței în cadrul programelor terapeutice:

Se remarcă permanenta colaborare a mamei cu echipa de intervenție, preocuparea pentru

obținerea de materiale despre autism, pentru aflarea unor strategii eficiente de lucru cu autiștii.

Diagnostic: Autism
Anamneza:

Sarcina a evoluat normal, fără probleme, nașterea a avut loc la termen, nu s-au înregistrat
evenimente la naștere. Evoluția aparent normală în primii ani de viață: relaționare, gungurit,
“mama”, “tata”, înainte de doi ani și șase luni. La această vârstă au apărut simptomele
sindromului: treptat nu am mai răspuns la nume, a refuzat cooperarea nu am mai comunicat
verbal. Primele testări au avut loc la vârsta de trei ani.

Date medicale: dezvoltare fizică normală; clinic sănătoasă.

Evaluare psiho fizică inițială:

T. M . frecventează grădinița specială din cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Ploiești
din septembrie 2016. Frecvența este 100%, absentând doar în perioadele în care a fost
programată la ședințele de terapie A.B.A.

În urma observației realizate în primele două săptămâni de activitate, în mediu structurat și

nestructurat s-a constatat că:

 nu relaționează atunci când este strigată pe nume;

 nu emită prompt și constant o altă persoană;
 manifestă negativism uneori în forme extreme când este solicitată să participe la activități
grafice sau de emisie verbal;
 motricitate bună generala;
 solicită nonverbal ajutorul: se folosește de mâna adultului pentru a indica anumite nevoi,
pentru aș face cunoscute dorințele:
de exemplu: ia adultul de mână, îndreptându-se spre cana cu apă, batistă sau jucăria
dorită;
 prezintă o dezvoltare fizică armonioasă cu indici mici;
 aspect fizic plăcut.
În vederea stabilirii unui program de intervenție personalizat s-au folosit pentru evaluare
următoarele instrumente:

 testul Binet-Simon
 matricele progresive Raven
 probe curriculare
 scala de evaluare a dezvoltării psiho-sociale, adaptare după H . Gunzburg
 observația spontană și dirijată,
 convorbiri cu familia;

Socializare:

 acceptă despărțirea de mamă relativ ușor;

 acceptă contactul fizic și îl inițiază;
 se lasă antrenată pentru scurt scurt timp în cadrul jocurilor de grup conduse de un adult;
 acceptă prezența altor copii fără să interacționeze cu aceștia;
 zâmbește ca răspuns la zâmbetul adultului, uneori;
 ocazional respectă interdicția;
 reacționează cu plăcere la recompensa socială;
 capacitatea de imitare se află într-un stadiu incipient de dezvoltare:
– nu imită spontan adulții și copiii;
– a imitate la cerere comportamente simple, de tipul bătutul din palme;
– imită, uneori, mișcările adultului în cadrul jocului inițiat de acesta
– la nivelul imitației verbale, nu a imitate niciun sunet la cerere

Psihomotricitate: nu sunt probleme semnificative de dezvoltare în raport cu vârsta cronologică

având o coordonare motorie în general adecvată situațiilor concrete.

  Motricitatea grosieră:
–sare cu ambele picioare deodată;
–prinde, aruncă mingea cu ambele mâini;
–în timpul mersului nu trage o jucărie după ea;

 Motricitate fină:
– introduce obiecte mici în planșeta cu orificii, ex: pioneze.
– refuză să realizeze activități cu plastilina;
– trasează linii cu pensula sau creionul.

Nivelul de dezvoltare intelectuală:

Q. I . 45;

V. M. 4 ani.

Gândirea:

 operațiile cognitive sunt efectuate de particularitățile autismului reușind să opereze

aleatoriu analizele și sintezele simple (puzzle, incastru);
 participă activ, împreună cu adultul, la activitățile de sortare pe culori (nu sortează pe
culori dar acceptă ajutorul adultului);
 potrivește obiecte identice;
 nu colorează;
 răsfoiește o carte;
 poate realiza o activitate la masa de lucru uneori dacă sarcina îi trezește interesul sau
atrage, rămâne un timp îndelungat la masă, realizând sarcina de nenumărate ori;
 nu-și cunoaște propria schemă corporală (indică accidentale elementele schemei
corporale; nu manifestă interes pentru activități în fața oglinzii, demonstrând că nu
conștientizează identificarea de sine în oglindă).
Memoria:

 memorează poziția unor obiecte care o atrag și traseele pe care le parcurge frecvent;
 reacționează pozitiv la prezența anumitor adulți din echipa de lucru și a unora dintre
copii;

Atenția:

 capacitatea de menținerea atenției voluntare slab dezvoltată;

 atenția voluntară centrată pe anumiți stimuli din mediul ei cotidian.
 lipsa de concentrare a atenției în majoritatea sarcinilor propuse.

Imaginație:

 ruperi frecvente de realitate;

 mișcări bizare ale corpului ca și când ar dansa după o muzică auzită doar de ea (ca și când
ar purta o conversație);
 găsește soluții pentru a-și satisface dorințele.

Limbaj:

Limbaj receptiv:

 răspunde accidental la solicitări verbale simple de genul: ridică-te sau stai jos.
 nu indică la cerere elemente din mediul înconjurător, de exemplu imagini cu obiecte,
animale, părțile corpului etc.
 își exprimă nonverbal nevoile: ia adultul de mână, cerându-i ajutorul sau arătându-i ce
dorește;
Limbajul expresiv:

 emite sunete neinteligibile;

 în cadrul unui joc ce necesită să emite sunetul “aaaa”, și-a modelat gura specific emiterii
sunetului, fără să-l imite;
 nu emite la cerere,vocale,consoane, silabe și cuvinte.

Afectivitate:

 nu încearcă să fie în centrul atenției, simțindu-se confortabil atunci când nu este solicitată
social;
 manifestă preferințe pentru anumiți adulți și pentru anumite locuri (s-a atașat de persoana
care a întâmpinat-o în prima zi);
 observată fiind în sala de clasă și cabinetul logopedic, manifestă preferința pentru cea
care a stat în care a stat prima oară – sala de clasă;
 manifestă o gamă relativ redusă de emoții: răspunde cu zâmbet atunci când i se oferă ce-i
place, plânge când se simte frustrată .