STUDIU DE CAZ

Autism

Numele şi prenumele copilului: C.A.

Data şi locul naşterii: 23 aprilie 2006, în Constanţa
Sex: Masculin
Domiciliul: Constanţa
Tata: F., 37
Mama I. 35
Fraţi: nu
Diagnostic: autism; tulburare de afect
Anamneză personală
Copil dorit, sarcină fără probleme
Naşterea la 9 luni prin cezariană;3 kg.
-gânguritul :normal
-mersul :14 luni
Primele cuvinte: după 2,5 ani
Dezvoltarea somatică, staturală şi toracală în limitele normalului
La varsta de 2 an si 5 luni pronunta cuvintele “ma-ma” si “apa”, apoi dupa o luna
a pierdut aceste cuvinte si aliniatul jucariilor si televizorul au devenit ocupatia
preferata. Flutura mainile si alerga foarte mult, nu raspundea la chemarea pe
nume.
dificultatea interactiunilor sociale, dificultati de comunicare verbala si nonverbala,
precum si comportamente repetitive ori preocupari limitate, obsesive.
Anamneza familială
Este primul şi singurul copil din familie
La naştere mama avea 28 ani şi tatăl 30
Mama are 12 clase (în prezent casnică), tatăl a fost şomer şi în prezent este liber
profesionist .
Regimul de viaţă este ordonat, echilibrat, mama este o bună gospodină, devotată
copilului şi interesată de reuşita lui
în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună, de la slabă cooperare şi izolare
într-o lume a lui cu dese crize, la relaţii bune
Iniţial evaluarea posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani) îl plasa în
jurul vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni .
Recomandările
Mama a consultat intai medicul pediatru, care i-a recomandat un neuropsihiatru.
Pentru ca in urma tratamentului prescris de neuropsihiatru  mama nu a sesizat
nici un progres, au hotarat să îl ducă la ”Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr.
Alexandru Obregia”, unde a fost  diagnosticat cu retard mintal usor. Dupa
tratamentul medicamentos prescris, a inceput sa doarma mult mai bine, aproape
toate noptile integral. In jurul varstei de 3 ani parintii au consultat un alt medic din
Bucuresti, care a pus diagnosticul de “autism lights” si le-a recomandat terapia
ABA.
 La varsta de 3 ani şi 5 luni au mers la o clinica de la Targu-Mures, unde
au primit un tratament medicamentos. La 4 ani a inceput sa mearga singur la
olita, pentru pipi.
            A facut terapie la domiciliu, mama sesizand progresele, dar din lipsa
banilor s-a renuntat la terapie. Mama a continuat terapia singura.
Caracterizarea modului de manifestare a sindromului autist (la începutul
activităţii de terapie)
Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii: nu este ataşat de mamă (face
confuzii între mamă şi alte femei; nu reacţionează când mama se îndepărtează.
Rrâsul, plânsul, zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; atenţie labilă,
slabă putere de concentrare.
JOC:
- este atras de jucarii, dar timp foarte scurt, apoi le arunca;
- ii place jocul de puzzle;
- nu participa la jocuri de grup;
- ii place jocul social cu cantece si miscari, ii place muzica.
LIMBAJUL si posibilitatile de articulare:
- nu se constata anomalii buco-linguo-faciale;
- exista limbajul perceptiv, iar limbajul expresiv consta in cateva
onomatopee si cuvintele: apa, papa,
- incearca sa imite verbal, la cerere sau spontan;
- raspunde, dar nu intotdeauna, la solicitari simple;
- nu raspunde la DA sau NU;
- arata, dar nu intotdeauna, obiectele familiare cand sunt numite si nu le
da la cerere.
COGNITIV:
- introduce piese in planseta cu orificii;
- coloreaza cu creionul in interiorul conturului depasind conturul destul de
des;
- asociaza obiecte asemanatoare;
- suprapune cuburi;
- indica partile corpului;
- se arata pe ea in oglinda.
SOCIALIZARE:
- nu stabileste contact vizual;
- solicita ajutor in anumite situatii;
- plange, se agita si cauta sa exploreze imprejurimile;
- accesele de plans sunt dese, cu durata variabila;
- nu interactioneaza cu ceilalţi copii;
- nu imita spontan adultii si copiii;
- la cerere, imita cu intarziere;
- nu raspunde intotdeauna la solicitari;
- reactioneaza bine la recompense materiale si verbale.
INDEPENDENTA- AUTOSERVIRE:
- participa pasiv la imbracat/dezbracat;
- si-a insusit programul de toaleta, dar nu in totalitate;
 - se sterge cu prosopul;
- foloseste tacamurile.
MOTRICITATE:
- motricitatea relativ bine dezvoltata;
Examinarea a fost dificila– metoda de baza utilizata a fost observarea
(inregistrandu-se dezvoltarea motrica, cunoasterea partilor corpului,
recunoasterea formelor, culorilor, orientarea spatiala, temporala, notiuni,
raspunsuri la comenzi);
Principiul de bază în terapie a fost: a construi pornind de la ce poate
copilul (folosind chiar stereotipurile şi preferinţele. De asemenea s-a urmărit
reducerea treptată a ajutorului acordat copilului, stimularea şi recompensa
iniţiativelor ce vin din partea acestuia. Programul a fost foarte flexibil pentru a
asigura adaptarea la situaţii noi, neprevăzute în program sau la dispoziţia în care
s-a aflat copilul şi la posibile progrese.
Obiectivul fundamental al terapiei: formarea şi dezvoltarea abilităţilor de
comunicare.
În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi
simultan cu imaginea
Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul
în care ea se desfăşoară, perceperea succsesiunii momentelor zilei, formarea
motivaţiei, dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles,
dobândirea unei experienţe în legătură cu ceea ce este la un moment dat
semnificativ .
Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste
obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi: articulatoriu, limbaj, memorie,
atenţie, gândire, afectivitate. S-a urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui
tonus pozitiv.
Pentru memorarea, intelegerea, compararea notiunilor, folosirea
propozitiilor si orientarea spatiala si temporala am folosit mult material intuitiv si
demonstratia.
Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte, imagini,
demonstraţii. Propoziţiile au fost fost reluate, repetate de mai multe ori .
Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu
răspunzi”.
S-a tecut treptat la extensia propoziţiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte .
În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă s-a pus
din ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de
propoziţie, cuvânt, silabă.
Pe bază de imagini s-a trecut la însuşirea unor momente semnificative din
poveste .
Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite
corect cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimica şi
gesticulaţia, orientarea în schema corporală proprie şi a altuia, în spaţiu şi timp.
Fiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia
socializării. Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa
de a coopera şi de a fi remarcat. În prezent se simta bine în grup, comunică,
cooperează.
În relaţia afectivă evoluţia a fost excelentă (simte dorinţa de a fi luat în
braţe, mângâiat), îi place să fie lăudat şi evidenţiat. În cea mai mare parte,
stereotipiile au dispărut: nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul
ambiant.
Imitatia motorie a fost un program care i-a placut si in care a invatat relativ
repede sa imite adultul in activitati simple cum ar fi: batutul din palme, morisca,
ridicatul mainilor, tropaitul picioarelor. Imitatia motorie s-a imbunatatit substantial.

La fel s-a intamplat si cu instructiile fara suport gestual. De cand a inceput

terapia, un loc central i-a revenit jocului, caruia i-au servit mai multe programe:
cuburi, inele, puzzle, joc independent, joc simbolic, jocul cu mingea, jocul cu
mama.
De când face terapie ABA, bagajul de cuvinte al copilului s-a îmbunătăţit, evoluţia
este din ce în ce mai rapidă, copilul a invatat sa arate obiectele denumite de
adult.
Copiii care au tulburari din spectrul autist au adesea dificultati de
comunicare. Este esential sa intelegeti barierele pe care le puteti intampina si sa
va adaptati modului lor de a comunica pentru a-i putea ajuta astfel sa faca
progrese.