Suport PR Evaluare, Stimulare

Evoluam impreuna
SUPORT CURS
INTERVENTIE LOGOPEDICA
SI
TERAPIA ABA
Formatori:
Florinela Vasiclu
Ariton Camelia
_____________________________________________________________________________________________
Tel: 0774.616.539; Email: talkmindevolution@gmail.com
Strada Lugoj, 79, Bucuresti, Sector 1
Evoluam impreuna
INTERVENTIE LOGOPEDICA
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Introducere in logopedie
Comunicarea reprezinta activitatea fundamentala prin care o persoana face schimb de idei,
cunostinte, sentimente prin mijloace verbale sau nonverbale cu o alta persoana.
Comunicarea verbala este sustinuta si imbogatita de comunicarea nonverbala si de comunicarea

paraverbala. Cand vorbim de comunicarea nonverbala ne referim la totalitatea expresiilor mimice,
pantomimice, comportamente gestuale. Cand vorbim despre comunicarea paraverbala ne referim
la elemente de expresivitate de tipul intonatiei, accent, tonalitate, ritm si fluenta.
Logopedia este stiinta care se ocupa cu studierea si dezvoltarea limbajului cu prevenirea si

corectarea tulburarilor acestuia.
Logopedia isi propune o analiza integrala a limbajului avand un caracter teoretic care a izvorat din
nevoia de a elucida problema complexa privind rolul limbajului in viata psihica dar mai ales cu
caracter practic pentru necesitatea de a corecta tulburarile de limbaj.
Logopedia se orienteaza spre varstele de prescolari si scolari mici deoarece acestea sunt varstele
cand limbajul prezinta cea mai mare plasticitate fata de factorii ce favorizeaza evolutia normala a
acestuia
Obiectul logopediei il constituie cercetarea tulburarilor de limbaj, a deviatiilor de la limbaj ce

ingreuneaza vorbirea, depistarea si corectarea lor dar si prevenirea.
Pentru a putea fi intelese mecanismele functionarii limbajului normal si ale tulburarilor ce apar in
limbaj sunt necesare cunostinte din domeniul fiziologiei si al patologiei. In elaborarea unui
diagnostic correct privind stadiul dezvoltarii limbajului si defectele prezente sub aspect manifest
sunt necesare cunostinte de fonologie si fonetica.
Tulburarile de limbaj
Prin tulburari de limbaj intelegem toate abaterile de la manifestarile verbale unanim acceptate in
limba uzuala atat sub aspectul exprimarii si a receptiei verbale incepand de la dereglarea
diferitelor componente ale cuvantului sip ana la imposibilitatea verbala de comunicare orala sau
scrisa.
Tulburarile de limbaj se intind de la forme usoare la forme grave.
Delimitarea tulburarilor de variatiile individuale admise in limitele normalitatii se realizeaza prin:

_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
- Neconcordanta dintre limbajul si varsta cronologica;

- Caracterul stationar al tulburarilor care odata aparute au tendinta de a se consolida;
- Influente negative pe care tulburarile le exercita asupra conduitei si personalitatii
persoanei cu tulburari;
Cauzele tulburarilor de limbaj

Tulburarile de limbaj nu pot fi cercetate separate, izolat ci in functie de persoana, de gradul de
imaturitate al SNC si al organelor senzoriale de dezvoltare psihica, intelectuala si de
interdependenta cu mediul familial. Tulburarea este de cele mai multe ori conditionata de actiunea
unor factor ice se succeed sau actioneaza concomitent.
1. Cauze care actioneaza in perioada prenatala

In perioada sarcinii, toate afectiunile pot provoca leziuni ale creierului la fat ce se soldeaza cu
urmari negative asupra dezvoltarii limbajului cum sunt urmatoarele:
- Infectii in primele luni de sarcina;

- Unele infectii virale, bacteriene (exemplu rubeola, toxoplasma, TBC, radiatii);
- Carente nutritive ale mamei;
- Traumatisme mecanice;
- Incompatibilitatea factorului RH, traume psihice;
- Alcoolism, dependenta de substante toxice;
- Bolile psihice;
- Ingestia anumitor medicamente;
2. Cauze care actioneaza la nastere

Din aceasta categorie le mentionam pe urmatoarele:
- Nasteri dificile si prelungite;

- Asfixiile;
- Traume fizice;
- Orice alte complicatii;
3. Cauze care actioneaza dupa nastere

_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
- Unele boli ale primei copilarii ca meningita, encefalita etc;

- Traumatisme mecanice care afecteaza sistemul nervos, auzul sau organelle
fonoarticulatoare; deteriorari ale timpanului, anomalii dentomaxilopalatine;
- Tulburari ale proceselor de excitatie sau inhibitie;
- Tulburari nutritive;
- Deficiente ale auzului fonematic;
- Tulburari de atentie, memorie;
- Incurajarea vorbirii gresite ca amuzament;
- Pretentii exagerate si corectarea permanenta;
- Bilingvismul inainte de insusirea limbajului matern;
- Nestimularea copilului;
- Suprasolicitarea copilului;
- Expunerea la ecrane pe perioade indelungate de timp;
- Conditii de mediu si educatie (stari conflictuale, conditii de viata improprii, structura
familiei);
- Tulburari verbale ale parintilor;
- Modele insufieciente de vorbire;
- Relationarea cu adultul (lipsa afectiunii, abuz fizic/emotional);
- Regimul zilnic de viata (tipuri de activitati, alimentatie, odihna);
Clasificarea tulburarilor de limbaj

In literatura de specialitate exista o gama variata de clasificari insa cea care este de referinta
ramane clasificarea realizata de Verza si anume:
1. Tulburari de pronuntie sau de articulatie

a. Dislalie
b. Rinolalie;
c. Dizartrie;
2. Tulburari de ritm si fluenta

a. Balbaiala;
b. Logonevroza;
c. Tumultus sermones;
d. Tahilalie;
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
e. Bradilalie;
f. Aftongie;
g. Tulburari pe baza de coree;
3. Tulburari de voce
a. Afonie;
b. Disfonie;
c. Fonastenie;
4. Tulburari ale limbajului citit-scris

a. Dislexie-alexie;
b. Disgrafie-agrafie;
5. Tulburari polimorfe
a. Afazia – ca urmare a unui avc;
b. Alalia – surditate verbala, incapacitatea de a vorbi;
6. Tulburari de dezvoltare a limbajului

a. Retard de limbaj;
b. Mutismul psihogen;
7. Tulburari de limbaj bazate pe disfunctii psihice

a. Dislogii;
b. Bradifazii;
c. Ecolalii;
d. Jargonafazii – in schizofrenie – discurs fara sens incarcat de jargoane;
Cunoasterea unei astfel de clasificari prezinta importanta nu numai pentru activitatea de

cunoastere si terapie logopedica cat si pentru diagnoza tulburarilor de limbaj.
In activitatea de corectare, diagnosticul diferential corect faciliteaza stabilirea metodologiei de

lucru si fixarea cadrului general de recuperare. Ca atare, orice examen logopedic se coreleaza cu
alte investigatii de tip psihologic, medical.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Introducere
Comunicarea este un ansamblu de actiuni care au in comun transmiterea de informatii sub forma
de mesaje, gesturi, simboluri, texte scrise intre doi indivizi numiti emitator si receptor.
Limbajul este o metoda de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor prin care
acestia transmit ganduri, emotii.
Limbajul ca si proces psihic nu exista de sine statator. Nu este o actiune care se intampla pur si
simplu in sistemul psihic uman, el este in relatie si dependent de celelalte procese psihice
(gandire, memorie, imaginatie etc).
Functiile limbajului
Ca sa intelegem si mai bine cum functioneaza si cat de important este limbajul, mai jos facem
referire la ce functii indeplineste.
1. Functia de comunicare – functia prin care noi transmitem unei personae sau unui grup de
persone idei, informatii, cunostinte;
2. Functia afectiva – prin limbaj, noi transmitem stari, emotii. Datorita acestei functii
intervene rolul parintilor. Cand un copil comunica foarte putin sau este nonverbal,
succesul reusitei in obtinerea verbalizarii il constituie familia. Este nevoie ca parintii sa se
implice si sa lucreze impreuna cu specialistul deoarece ei sunt cei mai motivate sa obtina
rezultate. Familia are deja relatia afectiva pe care niciun specialist nu ar putea-o replica.
3. Functia cognitiva – reprezinta functia de invatare;
4. Functia practica – reprezinta functia prin care ne coordonam activitatile folosind limbajul
sa ne planificam;
5. Functia simbolic reprezentativa – functia prin care atribuim un nume obiectelor sau
fiintelor. Daca la inceput cand copilul invata limbajul are nevoie de un obiect sa il vada, sa
faca asocierea dintre obiect si cuvant, in timp, prin functia simbolic-reprezentativa, pot isa
vorbesti cu un copil despre un obiect si el sa stie la ce te referi.
6. Functia ludica – functia prin care cream jocuri; prin existenta acestei functii, jocul este
piatra de temelie prin care noi cladim limbajul;
7. Functia reglatorie – functia prin care putem sa intervenim asupra comportamentului
nostrum sau al altora;
Clasificarea limbajului
In continuare, pentru o si mai buna intelegere a limbajului, este necesar sa stim cum se clasifica.
Exista limbaj receptiv si limbaj expresiv. Din nefericire, nu exista un test standardizat pentru
logopezi care sa stabileasca nivelul de dezvoltare ale celor doua clasificari.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Stim ca limbajul receptiv se refera la ceea ce intelege copilul si, de regula, se evalueaza prin
modul in care el raspunde solicitarilor, cererilor noastre. Limbajul expresiv este ceea ce poate
efectiv copilul sa pronunte.
In momentul in care exista un decalaj foarte mare intre cele doua intervin de fapt problemele si
trebuie cautate exact cauzele care influenteaza dezvoltarea limbajului.
Exista limbaj extern si limbajul intern. Stim ca limbajul extern este sub forma vorbita – dialogul si
intern – atunci cand vorbim cu noi insine.
Cum apare limbajul?
Limbajul este unealta cu care copiii invata. Fiecare obiect din jurul nostru are o reprezentatie
simbolica cu ajutorul unui cuvant.
In primele luni de viata, bebelusul asculta vocile din jur, este foarte interesat de fetele celor din
jur. In jur de 6 luni, acestia incep sa gangureasca, intre 7-10 luni apare lalatiunea. Daca nu apare
in cursul acestor luni, deja ne putem pune semne de intrebare.
In jur de 8-11 luni apare ascultarea si intelegerea limbajului. Deja inteleg cuvinte simple, uzuale,
incep sa comunice nonverbal (fac pa, bat palma).
In jurul varstei de 1 an, copiii incep sa spuna cuvinte simple precum mama, tata, papa. Incep sa
raspunda la intrebari precum “unde este?” aratand. Intre 1 an si 1 an jumatate, incep sa foloseasca
onomatope (raspund la intrebari precum “cum face masina?” “brum” – vibrand buzele).
Dupa 1 an jumatate creste vocabularul, apar cuvintele cu sens (logatomi cu semnificatie).
Piramida comunicarii
Atunci cand ne gandim sa ajutam un copil sa vorbeasca, trebuie sa ne imaginam ca vrem sa

construim o casa. Fiecare etapa la randul ei, cumperi teren, construiesti fundatia, ridici ziduri,
ajungi la acoperis, apoi decorezi. Nu iti cumperi vaza dupa ce iti cumperi teren.
Asadar, incepem cu etapele de baza.
Ca un copil sa perceapa si sa invete notiuni, sa fie in contact cu elemente din mediul inconjurator,
acesta trebuie sa fie capabil sa isi focalizeze atentia.
Dupa ce isi poate focaliza atentia, copilul este capabil sa realizeze imitatia. Cea mai simpla si
eficienta metoda de a invata imitatia este prin intermediul jocului.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Odata insusite aceste trei abilitati, copilul este capabil sa inteleaga notiunile oferite de mediu.
Intelegerea are o importanta majora in dezvoltarea limbajului deoarece un copil va verbaliza doar
ceea ce el intelege.
Sternocleidomastoidian – maine nu vi-l mai aduceti aminte
Limbajul receptiv este cel care se formeaza primul. Stim ca un copil are limbajul receptiv
dezvoltat atunci cand face cereri si urmeaza instructiuni simple.
Abia dupa insusirea acestor abilitati putem vorbi despre aparitia limbajului expresiv.
In cazul in care una dintre aceste abilitati lipseste sau este afectata putem vorbi despre o posibila
cauza a intarzierii limbajului.
Fisa repere limbaj copii
Procesul de comunicare se dezvolta progresiv.
Plansul este unul dintre primele mijloace de comunicare ale noului-nascut. Copilul plange diferit
pentru a-si exprima stari si sentimente diferite. La o luna sugarul emite sunete guturale. Surasul
constituie un alt mijloc de comunicare nonverbala si apare pe buzele sugarului la 3-4 saptamani.
La bebelusii nascuti premature acest suras se instaleaza mai tarziu. La aproximativ 2-3 luni intra
in scena zambetul cu functie de relationare care este provocat de stimul extern. Tot in jurul varstei
de 2 luni, bebelusul incepe sa vocalizeze.
La 3-4 luni poate sa inceapa sa pronunte unele vocale iar ganguritul devine din ce in ce mai
complex si spontan indifferent de spatiul cultural. Tot in jurul varstei de 4 luni, bebelusul invata
sa rada si raspunde prin vocalize cand I se vorbeste.
La 5 luni apare lalatiunea (repetitia de silabe) si incepe sa inteleaga si sa practice intonatia,

coborand si ridicand vocea adesea ca raspuns la modul in care ii vorbesc parintii.
In jurul varstei de 6 luni, vocalizeaza unele silabe clar conturate (da, pa, ma, ba, ta sunt primele
care apar).
Intre 7 si 12 luni gangureste din ce in ce mai divers facand noi combinatii de sunete si intonatii.
Incearca din ce in ce maim ult sa imite adultul. Apar si holofrazele (cuvinte cu rol de propozitie).
In jurul varstei de 12 luni apar primele cuvinte cu sens, de obicei mama, tata, apa.
De mentionat ca, pana la varsta de 12 luni, un bebelus poate avea un vocabular receptive destul de
bogat, fiind capabil sa recunoasca mai mult de 20 de obiecte/imagini.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
La 14 luni foloseste inflexiuni ale vocii (ridica vocea la finalul unui cuvant de exemplu) si
apeleaza la limbajul nonverbal pentru a complete discursul.
La 16 luni te cheama (mama, tata), aproba sau dezaproba, spune multe sunete continand consoane
(d, t, n, m).
La 18 luni are deja in vocabularul expresiv intre 10 si 20 de cuvinte. Poate incepe sa formeze
propozitii simple spontan (da apa de exemplu).
Intre 18 si 24 luni incepe sa foloseasca din ce in ce mai multe propozitii simple pentru a exprima
ce observa (mama merge/papa sau tata pa).
La 24 luni are deja in vocabular o medie de 50-100 cuvinte, incepe sa foloseasca pronumele
personal.
Intre 2 si 3 ani poate purta o conversatie simpla despre ceea ce se petrece in jur. Pune frecvent
intrebari simple si foloseste propozitii formate din 3-6 cuvinte.
Intre 3 si 4 ani apare intrebarea “de ce?”. La aceasta varsta adultul intelege clar ceea ce spune iar
copilul poate povesti ce s-a intamplat cat acesta a fost plecat in alta incapere.
Intre 4-5 ani comunica cu usurinta si iti poate pune o poveste simpla cu inceput, mijloc, sfarsit in
timp ce priveste imaginile. Poate folosi 4-5 propozitii pentru a descrie o imagine si foloseste
maim ult de un verb in propozitie. La aceasta varsta poate pronunta correct toate sunetele dar
poate intampina dificultati la unele consoane precum r, s.
Intre 5-6 ani poate descrie diferentele dintre doua obiecte, spune singur povesti fara ajutorul
imaginilor, foloseste elemente descriptive si notiuni precum ieri, maine.
Intre 6-7 ani copilul stapaneste deja toate abilitatile lingvistice, foloseste propozitii complexe in
mod correct si este capabil sa poarte o conversatie cu adultii.
Etape de interventie in terapia logopedica
In procesul insusirii limbajului oral, majoritatea copiilor prezinta mici dificultati. Unele trec
neobservate insa altele, netratate la timp, pot crea dificultati complexe, pot altera invatarea scolara
si pot constitui o piedica in procesul dezvoltarii personale.
Interventia in terapia logopedica are urmatoarele etape:
1. Evaluarea
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
2. Planificarea si organizarea interventiei

3. Implementarea planului personalizat
4. Monitorizarea continua si evaluarea periodica
5. Inchiderea cazului
Evaluarea in terapia logopedica
Evaluarea logopedica reprezinta un process complex la care este necesar sa fie prezente cunostinte
din aria psihologiei dezvoltarii copilului. Pe langa aceste cunostinte, un logoped are nevoie de un
simt bun al observatiei.
Evaluarea este de doua tipuri: evaluare initiala si evaluare detaliata.
Evaluarea initiala se poate realiza inca de la apelul telefonic, prin prima discutie pe care o avem
cu parintii. In acest prim pas putem afla detalii despre copil precum: varsta, daca are un
diagnostic, daca a facut sau nu interventie, de cand au sesizat dificultatile in limbaj, cum a evoluat
copilul pana in momentul prezent.
Evaluarea detaliata se face prin mai multe metode si anume:
- Observatie directa (de cand intra pe usa cabinetului, in multe cazuri ne putem da seama cu
ce situatie avem de-a face, urmand, in continuare sa observam: relatia cu parintii, cum se
joaca, cum se comporta);
- Evaluarea ariilor de dezvoltare;
- Joc;
- Interviul realizat cu parintii;
Inainte de intalnirea propriu-zisa cu copilul, este nevoie ca logopedul sa isi pregateasca
materialele si instrumentele de evaluare.
Asadar, pentru realizarea evaluarii trebuie sa avem pregatite urmatoarele:
- Fisa de evaluare logopedica;

- Paletar logopedic;
- Instrumente ce evalueaza respiratia (baloane de sapun, lumanari, morisca, fluier etc);
- Spatula;
- Imagini simple si complexe;
- Jocuri;
In cazul in care la evaluare este un copil mai mare, se pot pregati si jocuri cu reguli si imagini cu
cuvinte de citit;
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Fisa de evaluare
In timpul unei evaluari, cel mai important instrument este fisa de evaluare.
Ce contine fisa de evaluare
1. Date generale si familiale;

a. Nume, varsta, frati/surori, motivul pentru care solicita parintii evaluarea;
2. Date anamnestice care pot da informatii asupra factorilor care pot influenta limbajul;
3. Date obtinute din convorbirea cu parintii, din observatie;
a. Cum a decurs sarcina, evolutia copilului, dezvoltarea motorie, bolile suferite etc;
4. Date despre aparatul fonoarticulator
a. Se examineaza implantarea dintilor, limba, motricitatea faciala, capacitatea
respiratorie, calitatea respiratiei, tipul de respiratie – toracica sau abdominala
5. Date despre sunetele afectate
a. Se va construi o lista cu cuvinte care verifica totalitatea sunetelor;
6. Date despre vocabularul pasiv si activ:
a. Denumirea diferitelor imagini
b. Povestire dupa imagini;
c. Intrebari sociale;
d. Repetarea unor propozitii pentru testarea memoriei de lucru;
e. Povestirea unui text citit;
7. Se examineaza devierile de comportament
a. Agresiv, timid, necooperant etc;
Pentru a ne usura munca si pentru a structura intrebarile ce au relevanta in evaluare, putem
construi doua tipuri de fise de evaluare pentru doua categorii de varste (una pentru copii de 2-3
ani si una pentru 3-5 ani). Un tip de itemi sunt testati la un copil care are intarziere in dezvoltarea
limbajului si un altfel de itemi sunt testati la un copil cu tulburari de pronuntie.
Prima intrebare pe care o punem la evaluare este legata de motivul pentru care parintele a solicitat
evaluarea. Este necesar sa stim cum percepe acesta dificultatea pe care o intampina copilul. Este
posibil, din aceasta intrebare, sa aflam ca unii dintre cei care ne intra in cabinet nu sesizeaza o
problema si sunt trimisi de rude sau prieteni.
O alta intrebare importanta care trebuie inclusa in fisa de evaluare este legata de asteptarile
acestora. Ca specialist, este nevoie sa stim ce asteptari au parinti, sa vedem daca acestea sunt
realiste. De multe ori se intampla sa vina cu un copil de 2 ani care nu are in limbajul expresiv
decat 2-3 cuvinte si sa se astepte ca cel mic sa vorbeasca pana cand este integrat la gradinita.
Asadar, cand realizam cele doua fise de evaluare logopedica ar trebui sa avem in vedere
includerea unor anumiti tipuri de itemi.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Ce urmarim in special la copiii cu varsta pana la 3 ani?
- Informatii despre nastere (nastere la termen sau premature, utilizarea medicamentelor,

infectii ale mamei, daca au episode de boli, tratamente);
- Rutinele copilului; cum se joaca cu cei din jur; ce jucarii prefera si cum se joaca cu ele;
- Daca merge la cresa;
- Informatii despre alimentatie (alergii, cum se alimenteaza, daca are preferinte fata de
anumite alimente sau daca sunt alimente pe care nu le tolereaza);
- Cum obisnuieste sa comunice; cate cuvinte are in vocabular (receptive si expresiv);
- Ce activitati/jocuri realizeaza parintii acasa cu el;
- Cand a inceput sa mearga, sa vorbeasca, cum s-a dezvoltat de atunci pana in momentul
prezent;
- Deprinderi igienico-sanitare;
- Daca a mai facut sau nu terapie;
- Daca I se citeste;
- Daca are access la ecrane;
- Mobilitatea aparatului fonoarticulator prin exercitii de miogimnastica si examinarea
respiratiei;
- Capacitatea de a imita;
- Are notiuni in vocabularul receptiv? Indeplineste sarcini?
- Raspunde cand este strigat?
- Cum face cereri?
- Arata sau denumeste imagini din paletarul logopedic?
- Motricitatea fina si grosiera;
Ce urmarim in special la copiii mai mari:
- Feedbackul de la educatoare;
- Pronuntia sunetelor;
- Motricitatea aparatului fonoarticulator;
- Conceptele (obiecte uzuale, notiuni despre mediu, categorii, cantitate, cifre, litere, plural,
utilizarea articolului etc);
- Analiza fonetica (ce sunete se aud la inceputul unui cuvant, desaprtire in silabe);
- Modul in care se realizeaza comunicarea (discursul – daca este sarac);
- Interactiunea cu parintii;
La evaluarile logopedice se prezinta si copii care nu au numai o tulburare de vorbire. In multe
cazuri, la aceste evaluari vin si copii care au tulburari de spectru autist sau alte tulburari de
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
dezvoltare. Din acest motiv este necesar ca un logoped sa fie familiarizat cu notiunile de
dezvoltare pentru a le comunica parintilor ce anume a sesizat.
Dupa testarea itemilor din fisa de evaluare, urmeaza discutia cu parintele in care I se va oferi
feedback-ul.
De cele mai multe ori, parintii vin anxiosi la astfel de evaluari, le este teama de ce vor auzi astfel
ca este foarte important ca acestia sa plece lamuriti.
Chiar daca este vorba de sunete afectate sau poate chiar se sesizeaza elemente dintr-o tulburare de
dezvoltare, logopedul trebuie sa fie pregatit, informat, empatic in transmiterea feedback-ului si sa
vina cu explicatii despre cauze, recomandari.
Evaluarea logopedica trebuie sa fie privita ca o vizita la medic unde primesti un diagnostic, o
dieta, recomandari de interventie. Asadar este nevoie sa le transmiteti exact ce urmeaza sa se
intample.
Frecventa terapiei logopedice se recomanda in functie de gradul de afectare al copilului, niciodata

doar o sedinta pe saptamana. O sedinta pe saptamana aduce de la sine o multitudine de limite in
interventie.
Ce se intampla in momentul in care exista frecventa? Copilul se obisnuieste cu un program, isi

formeaza o rutina, accepta mai usor ideea de a lucra cu cineva, se obisnuiesc cu activitatile, incep
sa devina constienti de dificultatea lor si de modul in care pot sa si-o corecteze iar parintii se
responsabilizeaza.
Ce se poate intampla in cursul unei evaluari?
1. Copilul este cooperant – acesta situatie este ideala. Copilul sa coopereze, sa indeplineasca
toate sarcinile, sa accepte sa fie testat iar discutia cu parintele sa fie pe baza celor testate.
2. Copilul nu este cooperant – aceasta situatie este destul de intalnita, multi copii vin in
cabinet plangaciosi, nu vor sa se joace cu nicio jucarie, vor sa stea langa parinti, nu
accepta specialistul in preajma. In astfel de situatii nu este indicat sa fortam interactiunea,
mai degraba se discuta cu parintele despre ce il ingrijoreaza pe acesta, ce semne a
observant, cum se comporta de obicei copilul, ce recomandari aveti.
3. Parintele intreaba cat dureaza interventia/cand se vindeca – singurul “nu stiu” acceptat ca
raspuns in evalaure este la aceasta intrebare. Nu se poate raspunde la intrebarea aceasta
pentru ca nimeni nu stie durata in care un copil va ajunge sa invete/corecteze/dezvolte
limbajul. Exista cateva conditii pe care daca le respecti exista rezultate bune si anume:
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
a. Potentialul copilului – una este sa vina in evaluare un copil cu intellect normal si

alta este sa vina in evaluare un copil care are retard. Conteaza foarte mult
potentialul de invatare si varsta la care vine, de diagnostic associate;
b. Implicarea familiei – cat de frecvent lucreaza cu copilul acasa, cum isi respecta
temele date de specialist, cum asculta feedback-ul de la acesta, sa ia lucrurile in
serios, sa faca acasa activitatile recomandate;
c. Varsta copilului la intrarea in program;
d. Profesionalismul echipei;
4. Copilul nu se joaca decat cu o papusa – incepem cu ce ii place atat cat ne permite; daca ii
plac papusile, incepem sa ne jucam cu papusile apoi pe langa ele aducem fructi, legume, ii
dam papusii sa manance, includem o masina, plimbam papusa, aducem un cuptor,
preparam mancare si asa mai departe. Adaptam jocul la copil.
Planificarea si organizarea interventiei
Inca din timpul evaluarii se stabilesc cu parintii detalii despre interventie, ce inseamna aceasta, ce
presupune angajarea in intrarea in program, obiectivele interventiei, frecventa orelor de
interventie, costuri, ce se intampla daca se anuleaza sedintele si orice alte detalii ce ar putea avea
un impact asupra terapiei.
Cel mai important pas in planificarea si organizarea interventiei il reprezinta stabilirea regulilor ce
tin de modul dumneavostra de munca. Aici ma refer la reguli privind intrarea in sedinte, mai ales
dupa ce trece perioada de acomodare, acolo unde este cazul.
Sunt situatii destul de dese in care copiii sunt scosi din zona de confort sau sunt pur si simplu
opozanti. Sunt momente la inceputul terapiei in care si copilul si tu ca specialist incercati sa va
aratati suprematia.
In cazul in care este opozitionist, este necesar sa aveti o discutie cu parintii in legatura cu limitele
acestora pentru ca sunt parinti care sub nicio forma nu accepta sa le planga copilul. Im astfel de
situatii, se intampla sa intre in cabinet la cel mai mic oftat sa intervina sa isi calmeze copilul. Este
important de stiut ca in momentul in care acest lucru se intampla, parintele ii ofera copilului toata
puterea, copilul obtinandu-si ce isi doreste (superioritatea). Daca nu reuseste sa fie cat de cat
compliant copilul, inseamna ca in repetate randuri, situatiile din viata i-au aratat ca daca plange,
urla, tipa, loveste el obtine foarte usor lucrul dorit. Aici trebuie schimbat tiparul asadar trebuie
expuse regulile voastre de la inceput, sa le aduci la cunostinta.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Planul de interventie
Planul de interventie este personalizat in functie de nevoile fiecarui copil si de diagnosticul

logopedic. Bineinteles, pentru acelasi diagnostic (de exemplu, dislalie) recomandarile si
obiectivele planului pot fi repetitive.
1. Stimularea limbajului in intarzierea de dezvoltare a limbajului

Primul pas in proiectarea planului de interventie pentru stimularea limbajului este sa evaluam
situatia in care ne aflam, sa stim clar care este radiografia momentului. Dupa ce stim acest lucru si
putem spune cu siguranta ca suntem in momentul A din cauzele identificate putem trece la
urmatorul pas si anume sa vedem ce avem nevoie sa trecem de la A la B.
Cum ne setam obiective?
Nu ne tintim obiective la mare distanta pentru ca sunt total nerealiste. Obiectivele devin realiste
cand stim exact care este situatia copilului, cand stim exact ce stie si ce nu stie copilul da faca. De
exemplu, daca avem un copil care are 3 ani dar varsta mentala este 1 an jumatate, realist este sa
selectam obiective de 1 an si 8 luni. Nu iti pui obiectiv sa faca propozitii sau sa zica 5 elemente
dintr-o anumita categorie. Mergi din aproape in aproape. Din aceasta cauza, este necesar sa avem
mereu in minte repere pentru anumite varste, ce ar trebui sa faca sau sa spuna un copil la vasrata
de 2, 3, 4 ani.
In continuare, ne gandim ca obiectivele noastre sa fie utile, precise. Obiectivele pe care le stabilim
in interventie trebuie sa aiba un sens pentru copilul cu care lucram. Daca are un vocabular de 10
cuvinte, ne gandim cum sa dezvoltam cu cuvinte utile pe care le poate folosi (ne gandim care este
dezvoltarea limbajului la un bebelus – bebelusii incep sa spuna prima data cuvinte precum mama,
apa, tata, pa, pipi).
Obiectivele trebuie sa fie atinse prin metode distractive. Niciun copil nu va refuza jocul. Jocul este
asociat de copil cu o activitate placuta. Daca activitatea este placuta copilul participa, este atent iar
cand este atent, invata. Daca nu i se pare interesanta, va cauta strategi isa scape de acea sarcina.
Asa cum diversificam mancarea diversificam si activitatile.
Daca ceva nu functioneaza, nu schimbi obiectivul, schimbi abordarea.
Obiectivele se schimba doar in cazul in care sunt mult prea avansate pentru copil, daca in cazul in
care pentru atingerea unuia dintre ele lipsesc anumite preachizitii.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Cum poti sa motivezi?
Motivatia este reprezentata de totalitatea starilor de necessitate care il determina pe un individ sa

si le satisfaca.
Nu exista activitate care sa nu fie determinate de o anumita motivatie. Inclusiv stimularile pe care
copiii cu tulburare de spectru autist au la baza o motivatie, o anumita nevoie care cere sa fie
satisfacuta ca acel copil sa se reglaze emotional.
Exista mai multe tipuri de motivatie precum:
- Motivatia pozitiva/negative – cea cunoscuta si sub forma de pedeapsa sau recompensa:

- Motivatie intrinseca/extrinseca – la un copil care are 2,3 ani nu exista motivatie intrinseca,
nu exista ceva ce vine din sinea lui; constiinta de sine apare mult mai tarziu, odata cu
motivatia intrinseca; de aceea functioneaza foarte bine recompensele (sociale, alimentare
etc);
- Motivatia cognitiva/afectiva – un copil mic functioneaza pe motivatie afectiva.
In prima sedinta, scopul este acela de a crea o relatie terapeutica si de a gasi motivatia sau ce il
face pe copil sa coopereze. Cautam sa gasim joculete, activitati, gesture care ii plac.
Paleta de recompense la un copil este foarte mare si se intinde de la alimente (a se vorbi cu

parintii inca de la evaluare despre tipurile de alergii daca este cazul) pana la pupici, imbratisari.
Motivatia extrinseaca functioneaza foarte bine pentru ca este imediata si ii arata copilului ca nu
trebuie sa depuna un effort foarte mare pentru a obtine ceva.
Cand incepe un copil sa vorbeasca?
Un copil incepe sa vorbeasca atunci cand din punct de vedere anatomic, toate componentele sunt
pregatite sa indeplineasca functiile, cand intelege ce sa spuna si cand are ce sa spuna.
Anatomic, portiunile care au o importanta deosebita in vorbire sunt: buzele, limba, regiunea
palatina, arcadele dentare, cavitatea bucala, faringele, laringele si traheea.
Buzele – de integritatea acestora depinde emisia unui grup de sunete fara de care inteligibilitatea
vorbirii ar avea considerabil de suferit.
Limba – este alcatuita din mai multi muschi ce permit realizarea a numeroase tipuri de miscari, in
toate sensurile, cu o importanta care nu poate fi neglijata, in masticatie, deglutitie, vorbire.
Vorbirea sonora are loc numai in timpul expiratiei care trebuie sa aiba o anumita intensitate pentru
a se produce sonorizarea vocii.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Respiratia are un rol foarte important in vorbire. In realizarea acestor exercitii se tine cont de
varsta copilului.
Aparatul respirator, pe langa functia sa de a asigura schimburile gazoase necesare intretinerii

vietii, are un rol hotarator si in actul vorbirii.
In timpul expiratiei suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica su prin subordonarea
acesteia se produce sunetul.
La nastere se poate identifica o respiratie diafragmatica care, spre varsta prescolara, se transforma
in respiratie toraco-abdominala.
Respiratia este ritmica insa ritmul respirator nu este uniform. Cu cat varsta este mai mica cu atat
labilitatea ritmului respirator este mai accentuata.
In respiratia neverbala, inspirul si expirul au o durata aproximativ egala iar in vorbire acest raport
se schimba. Expirul devine mai prelungit deoerece emisiile verbale se fac numai in aceasta faza.
Stabilirea acestui raport intre fazele de respiratie in decursul vorbirii este absolut necesar pentru a
se evita fragmentarea verbala.
Exercitiile de respiratie neverbala constituie o etapa premergatoare pentru respiratia verbala.

Eficienta lor este mai ridicata daca se realizeaza la inceputul primei parti a sedintei sau chiar pe
parcursul activitatilor in momentul instalarii oboselii copiilor.
O problema destul de mare este ca noi, ca parinti, anticipam destul de mult nevoile copilului si
acest lucru actioneaza ca o frana in dezvoltarea limbajului. Este necesar sa acordam initiative
copilului. Nu vorbim pentru copil, ii dam timp sa faca pasi catre noi, asteptam sa vedem in ce mod
raspunde solicitarilor. Vorbind pentru ei copiii nu mai au loc sa raspunda. Copilul are nevoie de
timp sa inteleaga limbajul; el intelege care este sensul cuvintelor spuse apoi cauta raspunsul;
trebuie sa fie atent sa receptioneze mesajul, sa dea un sens, sa isi caute in propria lui experienta
raspunsul si abia apoi isi cauta forma in care sa o spuna. Numai expunandu-va pasii mi-a luat
cateva secunde bune, imaginati-va cat timp ii unui copil sa realizeze intreg procesul. Acest lucru
devine un stil in momentul in care o faci consecvent sit e autocontrolezi.
In momentul in care limbajul este afectat cu siguranta exista repercursiuni si asupra celorlalte
procese. De foarte multe ori, copilul are 3 ani, intelege tot insa nu vrea sa vorbeasca. In primul
rand, nu exista copil care nu vrea sa vorbeasca. Exista copii cu putina initiativa de comunicare,
exista copii care nu pot sa vorbeasca sau ceva ii opreste sa vorbeasca si trebuie analizate toate
cauzele.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Facand o analiza a situatiei, analizand cauzele care genereaza si mentin intarzierea in dezvoltarea
limbajului pot isa gandesti niste strategii si niste activitati care sa te ajyte in stimularea limbajului.
Stiind ca toate procesele sunt intr-o relatie stransa de dependenta, in momentul in care lucrezi vor
fi multe activitati care nu sunt strict legate de emiterea sunetelor si care pot sa se refere la
dezvoltarea cognitive, motrica, sociala.
Semne ale intarzierilor in dezvoltarea limbajului
Aria fonetica
• dificultati in pronuntarea unor sunete, absenta sau inlocuirea unor sunete cu altele
(dislalii);
• vorbire neinteligibila;
• simplificarea cuvintelor;
• dificultati de identificare a sunetelor in cuvant;
• confuzii intre anumite sunete;
Aria semnatica
• vocabular foarte sarac;

• primele cuvinte cu sens apar dupa 2 ani;
• nu intelege concepte de baza legate de experienta de zi cu zi;
• nu poate defini notiuni;
• nu poate sorta pe categorii;
• nu stie culori;
• nu intelege realatii cauzale;
• nu intelege cuvinte abstracte (marime, forma, culoare, cantitate, coordonare spatio-
temporala etc);
• nu sesizeaza absurdul in imagini;
Structura gramaticala
• limbaj telegrafic
• vorbire saturata de substantive;
• lipsesc prepozitii, conjunctii;
• foloseste tarziu si gresit pronumele;
• face frecvent dezacorduri gramaticale;
• greseli in folosirea singularului/pluralului;
• nu poate povesti intamplari/povesti;
• topica propozitiei este incorecta;
• frecvente ecolalii (repetarea de cuvinte/fraze);
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Printre cele mai intalnite cauze in intreaga experienta care duc la intarzierea in dezvoltarea
limbajului sunt:
1. Lipsa abilitatii de a imita – limbajul se formeaza prin imitatie. Daca nu este imitatie cu
greu putem vorbi despre un limbaj dezvoltat. Fara observatie, fara demonstartie, fara
imitatie nu trebuie sa avem asteptari de la un copil sa vorbeasca;
2. Copilul nu este stimulat corespunzator – toata lumea face lucrurile pentru ei, nu sunt lasati
sa vorbeasca, sa raspunda pentru ca vorbesti tu pentru ei.
3. Stilurile de parenting pot influenta major limbajul copilului – daca esti anxios, sa nu puna
mana, sa nu bage in gura, nu are voie sa atinga etc, nu ii dai voie sa invete; il expui pe
copil la cat mai multe experiente, pentru ca daca el invata cat mai multe lucruri, intelege
tot mai mult, imita ceea ce vede;
4. Suprastimularea – activitati nepotrivite varstei, multe activitati pe zi in fiecare zi, oboseala
cronica a copilului, le dam provocari sa faca mai mult, sa cunoasca mai mult;
5. Expunerea la ecrane – stim cu totii ca expunerea sub un an nu este indicata, invatarea se
face prin joc si prin interactiune cu copilul. Traim niste vremuri in care tehnologia este
peste tot. Important este sa nu ajunga sa stea lipiti de telefon/televizor. Expunerea
indelungata afecteaza conexiunile nervoase si devine un fel de hipnoza.
6. Prematuritatea – prematurii au in general achizitiile mult mai lente, ei ajung la kineto,
psihopedagog; nu toti vor avea o intarziere ;
7. Retard – daca vezi ca pentru anumite activitati dureaza foarte mult sa le invete si mai este
si sansa sa le piarda dupa ce nu le mai exersezi, ai putea sa te gandesti ca e posibil sa
prezinte retard;
8. Tulburare de spectru autist – nu toti copiii care nu vorbesc au TSA la fel de bine cum nici
toti copiii care au TSA nu vorbesc;
9. Apraxia – intalnim alalia senzoriala in clasificarea tulburarilor de limbaj care este
asemanatoare cu apraxia; apraxia este o tulburare neurologica care afecteaza miscarea de
la nivelul aparatului fonoarticulator. Imitatia verbala e 0 insa cand e vorba de spontan ies
cuvinte (simple – apa, papa etc). Aceasta e partea intriganta.
10. Probleme de auz – copilul care nu a avut o experienta auditive intrauterina cand incepe sa
se formeze limbajul clar va avea niste carente sau va avea o intarziere destul de mare daca
el nu este ajutat cu tehnologia – implanturi, proteze;
11. Hipotonie – tonus muscular scazut;
Prelungirea nedezvoltarii optime a limbajului pana la intrarea in scoala se manifesta prin:
1. Dificultati de diferentiere a sunetelor in cuvinte;

2. Probleme in cazul trecerii din vocabularul receptiv in cel expresiv;
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
3. Greutati in utilizarea cuvintelor cu grad mai mare de abstractizare;

4. Dificultati in alcatuirea propozitiilor, frazele avand o lungime si structura limitate,
subordonarea propozitiilor nu apare;
5. Greseli in utilizarea pluralului si singularului;
6. Utilizari excessive ale substantivelor si verbelor in naratiuni;
7. Adjectivele si adverbele apar extrem de rar in vorbire;
8. Aparitia cuvintelor parazitare si repetarilor;
Cand se recomanda interventie pentru stimularea limbajului?
Interventia pentru stimularea limbajului cat si interventia logopedica se recomanda cand copilul
poate imita, cand este cooperant, cand realizeaza instructiuni simple.
Daca nu are contact vizual, daca nu imita nu poti realiza exercitii de miogimnastica sau exercitii
de respiratie.
Daca aceste 3 abilitati nu sunt dobandite, este necesara terapia comportamentala pentru a-l invata
pe copil preachizitiile necesare interventiei logopedice.
Pana sa imite verbal, un copil trebuie sa imite gesturi!
Paleta cazurilor logopedice este destul de larga, poti avea copii care au nevoie de corectie de
sunete sau la fel de bine poti avea copii cu tulburare de spectru autist sau orice diagnostic asociat.
Este necesar sa ne adaptam copilului din fata noastra si particularitatilor lui.
Studiu de caz
Date despre copil:
- X, 2 ani jumatate;
- Stie tot, nu vorbeste;
- Raspunde la nume;
- A spus primele cuvinte la 2 ani (mama, tata, pa);
- Nu merge la cresa;
- Acces ecrane;
- Nu este implicat in activitati acasa;
- Nu I se citesc povesti;
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
In timpul evaluarii:
- Jocul nu este functional, scoate tot, nu foloseste nimic;

- Nu sta in sarcina;
- Arata la cerere imagini din paletar;
- Realizeaza instructiuni simple;
- Nu sufla, mobilitatea aparatului fonoarticulator scazuta;
- Comunica mai mult prin semne;
- Arata atunci cand isi doreste ceva;
- Plange cand nu obtine imediat;
- Vocabularul expresiv este sarac;
- Are pampers;
Ne intoarcem la fisa de repere.
Care sunt obiectivele pe termen lung?
1. Cresterea compliantei si dezvoltarea tolerantei la frustrare;

2. Dezvoltarea mobilitatii aparatului fonoarticulator;
3. Dezvoltarea calitatii respiratiei;
4. Dezvoltarea jocului functional;
5. Imbogatirea vocabularului expresiv;
Exemple de activitati pentru fiecare obiectiv
1. Cresterea compliantei si dezvoltarea tolerantei la frustrare – cele mai bune exercitii pentru
acest obiectiv sunt exercitiile de motricitate.
a. Pictura cu degete;
b. Modelarea de plastilina;
c. Sortarea diferitelor obiecte mici (dintr-o cutie de orez alegi boabele de porumb);
d. Insiruire pe siret a diverselor obiecte;
e. Tija cu cercuri;
f. Sa puna banuti in pusculita;
g. Cu ajutorul unei pensete sa mute bucati de hartie sau pom-pom de pe o farfurie pe
alta;
h. Intr-un cos se arunca mingi de la distanta;
In aceasta etapa, ne gandim si la ce cuvinte, gesturi il vor face pe copil sa reduca frustrarea. In
cazul in care are o nevoie pe car enu o poate exprima, incercam sa o identificam si ne setam ca un
obiectiv secundar invatarea cuvantului apa de exemplu.
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Orice comportament are la baza o nevoie nesatisfacuta.
2. Dezvoltarea mobilitatii aparatului fonoarticulator – se realizeaza prin exercitii de

miogimnastica;
a. Scoatrerea limbii incordata afara;
b. Miscari laterale ale limbii;
c. Gura larg deschisa;
d. Exersarea zambetului;
e. Vibrarea buzelor;
f. Miscari circulare ale limbii pe suprafata buzelor;
3. Dezvoltarea calitatii respiratiei:
a. Sa sufle in fluier;
b. Sa faca baloane de sapun;
c. Sa sufle in lumanare;
d. Sa sufle in morisca;
e. Sa sufle cu paiul intr-un pahar cu apa;
f. Sa sufle cu paiul bucatele de hartie pe masa;
4. Dezvoltarea jocului functional – urmarim sa vedem ce jucarii prefera copilul. Fiind forma
naturala de invatare, jocul este eficient si are rezultate introtdeauna bune. Prin joc putem
testa sim asura in care intelege functionalitatea jucariilor si obiectelor din jur. Daca ii dam
copilului un joc de-a bucatarul, vedem ca daca are un nivel de intelegere destul de
dezvoltat, ne va face mancare, va lua o oala si o va pune pe aragaz, va lua farfurii sau va
bea din cana. In jocurile copiilor, adaugam elemente de limbaj, adaugam ce ne intereseaza
sa invatam. Daca vrem sa invatam sa spuna vocale si el se joaca cu un tren, nu ne
intereseaza ca trenul nu face a, e, i, o, u ci integram in jocul lui aceste sunete.
Jocul simbolic implica 3 tipuri de abilitati de joc:
- Jocul animat:
o Implica folosirea papusilor si a animalelor de jucarie ca si cand ar fi vii;
o Exemplu: papusa poate ridica o cana iar animalul isi perie blana;
- Substitutia simbolica:
o Implica utilizarea obiectelor ca si cum ar fi alte obiecte decat sunt in realitate;
o Copilul foloseste pe post de lingura pentru a amesteca in cana un bat;
- Combinatii simbolice:
o Implica asamblarea diferitelor acte ale jocului simbolic in scopul crearii unei scene
mai complexe;
o Exemplu: copilul amesteca in apa imaginara dintr-un ceainic, aseaza capacul, pune
ceaiul in cesti si apoi inghite imaginar, utilizeaza lingurita pentru a amesteca;
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Beneficiile jocului:
- Dezvolta abilitatile de comunicare;

- Permit copilului sa exploreze, investigheze, experimenteze;
- Dezvolta abilitatile sociale;
- Copiii sunt incurajati sa empatizeze;
- Incurajeaza copilul sa isi exprime ideile si trairile intr-un mediu relaxant;
- Dezvolta creativitatea si imaginatia;
- Copilul invata abilitati necesare in situatii reale (negocierea, munca in echipa, dezbaterea,
cooperarea);
- Dezvolta atentia;
- Dezvolta motricitatea (setarea spatiului de joaca dezvolta motricitatea grosiera,
manipularea obiectelor mici dezvolta motricitatea fina);
- Copiii invata reguli, invata sa conduca sau sa se lase condusi de ceilalti coechipieri;
- Dezvolta abilitatile matematice;
5. Imbogatirea limbajului expresiv – dupa ce ne-am asigurat ca cel mic este in acord cu
varsta cronologica si intelegerea si ca varsta cronologica urmatorul pas este acela de a
adauga cuvinte in vocabular.
a. Emisia diferitelor onomatope:
i. Cum fac animalele? (mu, piu, be, iha, miau, ham etc);
ii. Cum fac mijloacele de transport?
iii. Cum se aude vantul?
b. Exersarea unor silabe – intotdeauna se incepe de la simplu la complex; se emit
silabe din care, mai apoi, se formeaza cuvinte simple pentru ca ulterior acestea sa
fie integrate in cuvinte mai complexe;
c. Denumirea unor imagini (cuvinte simple, actiuni, membrii familiei);
d. Jocuri de rol in care sunt integrate elemente verbale;
De ce avem nevoie in continuare sa implementam planul de lucru?
Avem:
1. Cabinetul cu materialele necesare (jucarii pentru bebelusi – care au lumini, sunete,

cantecele; zornaitoare, jocuri, papusi, fructi, legume, animale, jocuri cu reguli,
trenulete, masini etc);
2. Am organizat camera de lucru pentru planul si nevoile copilului (la fiecare sedinta
pe care o avem, inainte de a adduce copilul in cabinet avem grija sa punem la
indemana doar acele materiale care ne sunt de ajutor in lucrarea obiectivelor
stabilite pentru a nu pierde timp din ora de lucru);
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
3. Ne-am gandit la strategii pentru cresterea motivatiei – am pus la indemana

recompensele, joculetele care i-au atras atentia la evaluare;
4. Avem planul de interventie individualizat;
In continuare avem nevoie de copil pentru a realiza interventia.
Care sunt cele doua situatii cu care ne putem intalni? Sa planga sau sa fie cooperant.
In cazul in care este cooperant, trecem direct la implementarea planului. In situatia in care copilul
plange, vom lasa access parintilor in camera de lucru pentru a trece prin perioada de acomodare.
Acestia vor parasi sala treptat, cat da voie copilul. Noi stabilim cu parintele sa iasa intr-o sedinta
cu 5 minute inainte de finalizarea acesteia pentru o perioada, apoi crestem la 10 minute, la 15
minute, pana cand ajungem sa stam singuri cu copilul in cabinet.
Dupa ce perioada de acomodare s-a terminat si am inceput sa lucram cu copilul, monitorizam

activitatea.
De ce monitorizam?
Intr-un caietel (caietel care se concepe la inceputul interventiei logopedice si care va ramane in
cabinet se vor nota absolut toate activitatile realizate, toate reactiile pe care copilul le-a avut, de
cate ori a emis corect un sunet, ce cuvant a spus in sedinta pe care am avut-o, daca a participat la
joc si alte detalii care sunt relevante in progresul terapiei.
Monitorizam sa ne dam seama in cat timp progreseaza, ce anume se lucreaza (mai ales daca se
lucreaza si cu alt specialist vedem daca generalizeaza, daca raspunde la amandoi la fel). De multe
ori tindem sa punem accent atat de mult pe lucrurile pe care copiii nu le fac iar in felul acesta
observam mai bine si ce pasi fac fie ei cat de mici.
Totodata, monitorizam dupa fiecare sedinta pentru a ne fi mai usor feedback-ul de la finalul
sedintei. Putem merge cu caietul la parinte pentru a putea spune exact ce s-a lucrat si pentru a nu
omite ceva important ce necesita informarea.
De ce alegem anumite programe de interventie?
Selectarea activitatilor de lucru atat pentru stimularea limbajului cat si pentru orice alt diagnostic
logopedic trebuie sa aiba sens. Logopedia este foarte matematica, exista principii, etape, reguli pe
care le urmezi dar in acelasi timp este si foarte creativa (tine foarte mult de felul in care gasesti
materialul potrivit, exercitiul, fisa potrivita.
Exercitiile de miogimnastica -> pregatesc aparatul fonoarticulator pentru emiterea corecta a

sunetului
_____________________________________________________________________________________________
Evoluam impreuna
Exercitiile de respiratie -> pregatesc cantitatea de aer necesara emiterii unui sunet;
Emiterea onomatopeelor -> educarea auzului fonematic;
Emiterea silabelor -> pregatirea copilului de a spune sunetul in diverse combinatii;
Emiterea cuvintelor simple -> pregatirea copilului de a da o reprezentatie celor mai des intalnite
obiecte; ajuta sa faca cereri verbal;
Emiterea verbelor -> pregatirea copilului pentru realizarea propozitiilor;
Motricitatea fina –> creste timpul de stat in sarcina, atentia, cooperarea, rezistenta la frustrare;
Framantari de limba -> automatizarea sunetelor;
Orice tip de joc (rol, reguli etc) – invata copilul sa se joace functional, sa manipuleze jucariile in
modul in care acestea au fost create, sa le foloseasca conform functiilor lor;
_____________________________________________________________________________________________

Suport PR Evaluare, Stimulare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport PR Evaluare, Stimulare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evoluam impreuna

Comunicarea verbala este sustinuta si imbogatita de comunicarea nonverbala si de comunicarea

Logopedia este stiinta care se ocupa cu studierea si dezvoltarea limbajului cu prevenirea si

Obiectul logopediei il constituie cercetarea tulburarilor de limbaj, a deviatiilor de la limbaj ce

Tulburarile de limbaj se intind de la forme usoare la forme grave.

Delimitarea tulburarilor de variatiile individuale admise in limitele normalitatii se realizeaza prin:

- Neconcordanta dintre limbajul si varsta cronologica;

Cauzele tulburarilor de limbaj

1. Cauze care actioneaza in perioada prenatala

- Infectii in primele luni de sarcina;

2. Cauze care actioneaza la nastere

- Nasteri dificile si prelungite;

3. Cauze care actioneaza dupa nastere

- Unele boli ale primei copilarii ca meningita, encefalita etc;

Clasificarea tulburarilor de limbaj

1. Tulburari de pronuntie sau de articulatie

2. Tulburari de ritm si fluenta

4. Tulburari ale limbajului citit-scris

6. Tulburari de dezvoltare a limbajului

7. Tulburari de limbaj bazate pe disfunctii psihice

Cunoasterea unei astfel de clasificari prezinta importanta nu numai pentru activitatea de

In activitatea de corectare, diagnosticul diferential corect faciliteaza stabilirea metodologiei de

Cum apare limbajul?

Dupa 1 an jumatate creste vocabularul, apar cuvintele cu sens (logatomi cu semnificatie).

Atunci cand ne gandim sa ajutam un copil sa vorbeasca, trebuie sa ne imaginam ca vrem sa

Asadar, incepem cu etapele de baza.

Sternocleidomastoidian – maine nu vi-l mai aduceti aminte

Fisa repere limbaj copii

Procesul de comunicare se dezvolta progresiv.

La 5 luni apare lalatiunea (repetitia de silabe) si incepe sa inteleaga si sa practice intonatia,

Etape de interventie in terapia logopedica

Interventia in terapia logopedica are urmatoarele etape:

2. Planificarea si organizarea interventiei

Evaluarea in terapia logopedica

Evaluarea este de doua tipuri: evaluare initiala si evaluare detaliata.

Evaluarea detaliata se face prin mai multe metode si anume:

Asadar, pentru realizarea evaluarii trebuie sa avem pregatite urmatoarele:

- Fisa de evaluare logopedica;

Ce contine fisa de evaluare

1. Date generale si familiale;

Ce urmarim in special la copiii cu varsta pana la 3 ani?

- Informatii despre nastere (nastere la termen sau premature, utilizarea medicamentelor,

Ce urmarim in special la copiii mai mari:

Frecventa terapiei logopedice se recomanda in functie de gradul de afectare al copilului, niciodata

Ce se intampla in momentul in care exista frecventa? Copilul se obisnuieste cu un program, isi

Ce se poate intampla in cursul unei evaluari?

a. Potentialul copilului – una este sa vina in evaluare un copil cu intellect normal si

Planificarea si organizarea interventiei

Planul de interventie este personalizat in functie de nevoile fiecarui copil si de diagnosticul

1. Stimularea limbajului in intarzierea de dezvoltare a limbajului

Cum ne setam obiective?

Daca ceva nu functioneaza, nu schimbi obiectivul, schimbi abordarea.

Cum poti sa motivezi?

Motivatia este reprezentata de totalitatea starilor de necessitate care il determina pe un individ sa

Exista mai multe tipuri de motivatie precum:

- Motivatia pozitiva/negative – cea cunoscuta si sub forma de pedeapsa sau recompensa:

Paleta de recompense la un copil este foarte mare si se intinde de la alimente (a se vorbi cu

Cand incepe un copil sa vorbeasca?

Aparatul respirator, pe langa functia sa de a asigura schimburile gazoase necesare intretinerii

Exercitiile de respiratie neverbala constituie o etapa premergatoare pentru respiratia verbala.

Semne ale intarzierilor in dezvoltarea limbajului

• vocabular foarte sarac;

Prelungirea nedezvoltarii optime a limbajului pana la intrarea in scoala se manifesta prin:

1. Dificultati de diferentiere a sunetelor in cuvinte;