Sunteți pe pagina 1din 6

RAPORT

de evaluare privind perioada de supervizare

Studiu de caz

2020
I. Starea prezentă a pacientului
A. Adaptarea la situaţiile existenţiale
Mircea B în vârstă de 2 ani și 11 luni, este adus de părinții acestuia, Ana B. (29 ani) și Dan
B.(31 ani) în Asociația N. la recomandarea medicului neuropsihiatru,M. Georgiana , specialist în
psihiatria infantilă care în urma evaluării , a pus diagnosticul de„ Întârziere în apariția și dezvoltarea
limbajului expresiv cu note autiste”, făcând recomandarea pentru tratament medicamentos (tonotil ,
ulei de pește) și terapie comportamentală ABA.
Din anamneză rezultă faptul că nu au fost prezente anomalii în timpul dezvoltării intrauterine,
nașterea declanșându-se la 37 săptămâni,scorul Apgar 9. Nu au fost semnalate dificultăți în
dobândirea primelor deprinderi: stat în fund:6 luni; mers :1 an și 3 luni; starea de sănătate : bună;
M.B. este copil unic al familiei legal constituită, părinții au o mică afacere în care investesc foarte
mult timp, de copil ocupându-se mai mult bunica maternă care fiind supraprotectivă , de cele mai
multe ori , nu acționează in interesul copilului.

Problematica comportamentelor simptomatice


Mama se plânge de capriciile alimentare a copilului care refuză mâncarea gătită, acceptând
doar biscuiți, pâine și iaurt. Tatăl este singurul care se impune, în relația cu copilul ,dar este
inconsecvent și alocă prea puțin timp activităților de învățare sau joacă cu acesta. În timpul evaluării
realizate la Asociația Nagual, s-a putut observa că M. este interesat obsesiv de unele jucării cauză –
efect sau activități repetitive, retragerea acestora provocându-i copilului crize de afect (țipă, bate din
picioare se aruncă pe jos). Pe tot parcursul evaluarii care s-a realizat la masa de lucru, M. a avut
contact vizual redus,nu a verbalizat,nu a răspuns la nume și nu a făcut cereri. Acesta a activat de
câteva ori întrerupătorul de lumină,s-a învârtit în cerc privind într-un punct fix, nu a manifestat
manierisme ale mâinilor.nu a executat gesturi simple,nu a indicat imagini dintr-o carte,nu a indicat
acțiuni când acestea sunt numite,nu a aratat spre sine atunci când a fost întrebat„ Unde–i Mircea?”
Rezultatele evaluării efectuate cu scala de dezvoltare psihomotrică Portage stabilesc
următoarele:
Limbaj: 6 luni
Socializare : 1 an și 1 lună
Autoservire :2 ani
Cognitiv : 1 an și 2 luni
Motor : 2 ani și 4 luni
Vârsta mentală 1 an și 5 luni
2
Vârsta cronologică: 2 ani și 11 luni
DQ:49 ( retard moderat în dezvoltare)
Rezultatele evaluarii efectuate cu scala de dezvoltare Carolina Curriculum stabilesc
următoarele:
1.Personal-Social
Autocontrol și responsabilitate :21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Abilități interpersonale:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Dezvoltarea conceptului de sine:12 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Autonomie personală- Mâncatul :18 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Autonomie personală- Îmbrăcatul:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Autonomie personală- Spălatul:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Autonomie personală- Toaleta:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
2. Cogniția
Atenție și memorie: vizuală/spațială:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Percepție vizuală :cuburi și puzzle:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Percepție vizuală : potrivire și sortare: sub 21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Utilizarea funcțională a obiectelor și joc simbolic :15 luni( sub nivelul cronologic de
dezvoltare)
Rezolvarea de probleme/raționalizarea:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Conceptul de număr:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
3. Cogniție/comunicare
Concepte / vocabular:receptiv:9 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Concepte /vocabular :expresiv:9 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Atenție și memorie auditivă:15 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
4. Comunicare
Înțelegere verbală:9 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Abilități de conversație :9 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Structura gramaticală: sub 18 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
5. Motricitate fină
Imitație verbală:6 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Imitație motrică:9 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Prindere și manipulare:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Abilități bilaterale:18 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Folosirea uneltelor:30 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Abilități vizual motrice:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
6. Motricitate grosieră
Postură și locomoție: la nivelul cronologic de dezvoltare
Menținerea echilibrului:24 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)

3
Jocul cu mingea:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Jocul în parc:21 luni( sub nivelul cronologic de dezvoltare)
Informațiile necesare evaluării au fost colectate prin metoda observației directe și prin metoda
interviului care s-a realizat cu mama.

Motivaţia pentru tratament clinic şi concepţia despre sănătate şi boală

Mama își dorește ca Mircea să se adapteze mai ușor în colectivitate, să verbalizeze mai mult,să
comunice ce dorește, să fie mai autonom să accepte o gama mai diversă de alimente. Ea speră
că urmând de trei ori pe săptămână programul
de intervenție cognitiv- comportamentală,ABA,M se vor recupera o parte din deficitele
copilului de la
nivelul cognitiv,coportamental și de comunicare.

D. Modul în care pacientul apare în faţa noastră (setting-ul clinic)


Mircea a participat cu interes la activitățile propuse, comportamentele de protest au fost reduse
ca numar și intensitate(plâns ușor),manifestă crize de afect doar în prezența mamei sau bunicii.

II. Personalitatea manifestă


A. Particularităţile biologice
Dezvoltare somatică ,staturală și toracală în limitele normalului; aspect atrăgător, corp
proporționat, expresie inteligentă.

Temperamentul
M. este încăpățânat, noncompliant,refuză ajutorul ,preferă solitudinea angajându-se în activități
repetitive,stereotipe .

Trăsături manifeste
M. este activ și dorește să cunoască împrejurimile . Acesta își ia singur jucăriile din cutii și
inițiază o activitate lângă adult.Acesta încearcă să depășească obstacolele pentru a ajunge la
jucăriile dorite,arată afecțiune,anticipează acțiunile care au loc frecvent în jocurile familiare.

Comportament interpersonal
M. nu manifestă dorința de a împărtăși plăcerea, interesul sau realizările cu alte persoane, nu
interacționează în joc cu alți copii, se izolează în jocuri stereotipe,nu cere ajutor, nu stabilește
contact vizual atunci când dorește ceva , nu arată cu degetul obiectul dorit ci folosește mâna
adultului ca pe o unealtă pentru a obține ce-și dorește.

4
Structura si dinamica personalităţii
Afecte, emoţii, motivaţii
Alcătuirea unei liste care să includă atăt interese și puncte forte , cât și preocupările mai bizare,
este o strategie utilizată pentru extinderea treptată a repertoriului de abilități și interese, iar
încorporarea acestora în procesul de învățare susține motivația , cooperarea și poate deveni o
modalitate de relaționare cu copilul. M. este motivat de jocurile cauză- efect , baloane de săpun,
instrumente muzicale,si alimentul preferat(biscuiți).

III. Determinanţii sociali si situatii actuale de viată


A. Calitatea de membru al diferitelor grupuri şi rolurile jucate
Mircea frecventează grădinița cu program prelungit de 2 luni. Mama spune că sunt aspecte
pozitive în comportamentul copilului de cand a început terapia ABA și în paralel s-a făcut și
integrarea în mediul preșcolar, unde participă la activitâți comune cu alți copii.
Familia
Mama și bunica maternă sunt cele care se implică activ în educarea copilului,dar ineficient ,
nestabilind și neimpunând reguli simple pe care M. să le respecte,se tem de crizele de tantrum
ale copilului și încearcă să le evite fiind extrem de permisive.Tatăl ,deși are apariții meteorice în
viața lui M.reușește să se impună, copilul fiind foarte ascultător în prezența lui.

Etiologie socială

Părinții copilului nu au studii superioare, ei menegeriază cu succes o mică afacere de familie.

Stresurile majore şi potenţialul de coping al pacientului


Părinţii se confruntă cu dificultăţile de comunicare şi învăţare ale copilului, cu necesitatea de a
fi mereu vigilenţi şi de a aborda adecvat comportamentele disruptive şi stereotipiile, cu slaba
dezvoltare a independenţei personale a copilului, cu nevoia constantă de a apăra drepturile
copilului în societate şi de a înlătura stigma care adeseori îi însoţeşte. Părinții transmit
involuntar copilului tensiunea psihică la care sunt supuși aceștia , zilnic, în încercarea de-a face
față problemelor diverse .M. manifestă o ușoară anxietate atunci când rămâne singur la cămin(
suge orice material textil din bumbac pe care o are la îndemână, cămașa proprie sau lenjeria de
pat)
Recomandări :
Continuarea programului de intervenție cognitiv comportamentală în vederea recuperării
deficitelor de la nivelul funcțiilor cognitiv comportamentale și de comunicare.Stimularea și încurajarea
verbalizărilor cu sens de comunicare în familie.Îmbunătățirea abilităților de autonomie personală.
Stimularea jocului social. Stabilirea unui set de reguli in cadrul familiei si respectarea acestuia.

5
6