Sunteți pe pagina 1din 11

Grup de suport pentru părinții copiilor care au Autism

Brașovianu Ana-Maria
Deacu Andriana
Fieraru Andreea Ionela

1. Identificarea nevoii sociale a grupului. Cărei nevoi i se adresează inițiativa? (1/2 pagini);

2. Justificarea nevoii sociale și descrierea contextului în care o întâlnim (1 pagină); ➔ Descrierea


problemei, cauzei/cauzelor, efectului/efectelor (arborele problemei), actorilor implicați.
3. Argumentați alegerea grupului: De ce este potrivit un astfel de grup pentru beneficiarii săi direcți? Există
beneficiari indirecți: care sunt aceștia și cum sunt ei influențați? (1/2 pagină);
4. Structura echipei: Care este echipa de specialiști care se ocupă de grupul propus și care este rolul fiecărui
membru? (1/2 pagină);
5. Scopul grupului și obiectivele de lucru: Care este scopul grupului? Care sunt obiectivele de lucru? Cum
sunt ele setate și ce valoare adăugată aduc acestea? (1/2 pagină);
6. Durata: Care este perioada în care acest grup va exista? (1/2 pagină);
7. Membrii grupului: Cum sunt ei aleși și ce caracteristici au? (1 pagină);
8. Regulile și principiile grupului: care sunt regulile grupului? Care sunt principiile de funcționare ale
grupului? Care este valoarea adăugată a acestor reguli și principii? (1/2 pagină);
9. Care sunt punctele forte/slabe ale grupului și care sunt oportunitățile/amenințările funcționării grupului
(SWOT) (1 pagină);
10. Activitățile (1 pagină); Activități Resurse disponibile Resurse interne/externe, modul de atragere
Perioada Responsabil Observații
11. Evaluarea riscurilor: care sunt principalele riscuri și cum sunt acestea adresate (1/2 pagină): Descrierea
riscului, Aprecierea riscului, (1-4, 1 probabilitate mică, 4 probabilitate mare) Soluții pentru prevenire,
Responsabil, Observații.
12. Evaluarea grupului: care sunt criteriile pentru a evalua dacă activitatea pe care am desfășurat-o este de
succes? Cum sunt colectate informațiile de care avem nevoie? Propuneți un plan succint de monitorizare și
evaluare (1/2 pagină).

1
Grup de suport pentru părinții copiilor care au Autism
1. „ Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică şi este considerată drept una
dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.” (Monica & Cecilia, 2018). Aceasta este
definiția autismului și explică efectele negative și ce anume afectează acesta.

Nevoia socială a grupului este reprezentată de faptul că părinții au nevoie sa înțeleagă cum se
manifestă aceste tulburări in dezvoltarea copiilor. Părinții din cadrul grupului nostru de suport provin atât
din mediul rural (stabiliți in București) cât și din mediul urban. Unii dintre ei au un loc stabil de muncă, în
timp ce alții se confruntă cu veniturile sporadice. Pe lângă nevoia principală cu care se confruntă, acești
părinți au și altele: unii dintre ei necesită un loc de muncă stabil prin care să asigure un venit pentru a
acoperi atât cheltuielile normale, cât și pe cele privind situația specială a copilului. Spre deosebire de
ceilalți părinți din comunitate, care nu au copii cu autism sau alte tulburări asociate, cei din grupul nostru se
deosebesc prin faptul că au nevoie de suport, sprijin și îndrumare pentru a înțelege particularitățile
sindromului de autism și pentru a reuși să aibă un comportament adecvat în relația cu copilul. De
asemenea, au nevoie să învețe cum să gestioneze situațiile problematice. Pentru acești părinți este dificil să
găsească cele mai bune soluții în momentul în care iși dau seama că fiul/fiica lor nu se dezvoltă la fel ca
ceilalți copii de vârsta lui/ei. Astfel, intervenția la o vârstă cât mai mică este foarte importantă pentru
recuperarea copiilor cu întârziere in dezvoltare.

„Uneori este nevoie de multă muncă din partea părinţilor, pentru a înţelege particularităţile stadiilor
de dezvoltare ale copilului, aspecte ale stării emoţionale şi ale integrării corespunzătoare a copilului în
mediul social.” (Teculeasa, 2018). Altfel spus, pentru a înțelege cât mai profund problema cu care se
confruntă copilul, un părinte are nevoie în principal de anumite calități: implicare, dedicare și dorință.
Trebuie avut în vedere faptul că un copil, cu atât mai mult cel care are autism, poate întâmpina un plus de
probleme legate de integrarea socială.

„ În România nu există o statistică exactă care să arate numărul de persoane cu autism, prevalenţa
sau rata de incidenţă. În România sunt aproximativ 30.000 de persoane care suferă de tulburări din spectrul
autist. Autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, statut social, religie sau nivel de
educaţie. Autismul nu este irecuperabil: aplicând o intervenţie timpurie intensivă, înainte de vârsta de 4 ani,
intervenţie ce poate ajunge la cca. 40 ore pe săptămână, 8 ore pe zi, astfel încât 47% dintre copii ar putea
avea o viaţă indepedentă.” (Monica & Cecilia, 2018)

2
Copilul va rămâne cu o formă de Copilul nu va
Copilul nu va autism accentuată beneficia de ajutor
avea parte de
specializat pentru
sprijinul necesar
dezvoltarea lui
EFECTE

Comportamentul părinților
este posibil să nu fie cel
potrivit pentru a
rezolva/diminua problema

Părinții nu știu cum să


se comporte cu un copil
ce are autism
CAUZE

Părinții nu au acces la Părinții nu apelează la


informații unitare atunci specialiști din motive
când suspectează o Părinții cred faptul că copilul financiare
întârziere în dezvoltare lor își va reveni singur
a copilului.

Primesc o gamă Părinții se Nu dispun de


largă si diferită de autoiluzionează resurse financiare
informații

3
3. Acest grup de suport se bazează pe acordarea unui sprijin specializat, emoţional şi informaţional
părinţilor în situaţii problematice. Părinţii pot beneficia, pe lângă ajutorul din partea coordonatorilor de
grup, şi de suportul oferit de ceilalţi părinţi, efectul benefic fiind simţit de fiecare părinte în parte. Grupurile
de suport reprezintă o modalitate de a-i ajuta pe părinţii copiilor cu TSA (tulburări de spectru autist ) să
facă faţă stresului simţit.

Pentru părinţii care au un copil cu tulburări de neurodezvoltare, focusul adulţilor ar trebui să fie
îndreptat către copil şi către nevoile acestuia (tipul de terapie pe care copilul trebuie să o urmeze, medicaţia
necesară, activităţile în care copilul trebuie implicat, modul în care copilul poate să beneficieze de cea mai
bună şi corespunzătoare educaţie). Aceste nevoi nu ar putea fi acoperite şi satisfăcute, dacă părinţii nu ar fi
echilibraţi emoţional şi psihic şi nu ar fi bine cu ei înşişi. Astfel, făcând parte din acest grup de suport,
părinții primesc consiliere si sprijin avand acces la alte experiențe si solutii. (Teculeasa, 2018)

„ Ceea ce este potrivit unui copil poate să nu fie o abordare potrivită pentru altul. Importantă este
foarte buna înțelegere a punctelor tari și a celor slabe ale copilului, precum și a nevoilor întregii familii.”
(Iacoblev & Dumitru, 2010). Prin urmare, trebuie înțeles faptul că nu se pot aplica aceleași modele de
intervenție pentru doi copii iar rezultatul să fie identic.

4. Echipa de specialiști care se ocupă de acest grup este reprezentată de: un psiholog, un asistent
social, o secretară.

Psihologul are rolul de a-i informa pe părinţi în mod corect cu privire la sindromul autist, ajutându-i
astfel să înţeleagă mai bine şi să facă faţă problemei. De asemenea, psihologul sprijină si explică părinţilor
toate stările psihice prin care ei trec la un moment dat. Faptul că propriul copil are autism poate fi foarte
greu de acceptat de către părinți.

Rolul asistentului social este în primul rând cel de facilitator al grupului. De asemenea, asistentul
social din cadrul grupului se ocupa cu toate etapele evaluării (inițiala, continuă, finală) susținand părinții
pentru a descoperi propriile lor resurse care să îi ajute să facă faţă problemelor; elaborarează un plan de
intervenție valabil pe toată perioada existenței grupului cu posibilitatea de a fi modificat; coordonează
toate activităţile; ia hotărârile importante şi răspunde de evoluţia grupului; asistentul social trebuie sa aibă
cunoștințe cu privire la ce resurse din comunitate pot accesa membrii grupului. În plus, conduce întâlnirile
grupului de sprijin, ține legătura cu media și cu personalul medical dispus să ajute, ține legătura cu
organizațiile locale, informează asupra progresului făcut de grup.

Rolul secretarei este: elaborarea documentelor; identificarea unor posibile fonduri de la diverși
sponsori; informarea membrilor/beneficiarilor despre posibile modificări ale întâlnirilor.

În cadrul grupului vor exista întâlniri cu diverși specialiști care se vor axa pe dezvoltarea abilităților
necesare dezoltării acestora, realizând un proces de educare al părinților raportat la specificul problemei.

4
5. Scopul acestui grup de suport este de a-i ajuta pe părinți să învețe cum se manifestă un copil cu
autism, cum să facă față stresului și cum să își dezvolte abilitățile necesare îngrijirii și educării copilului.

Obiectivele acestui grup sunt: Identificarea copiilor cu autism din sectorul 3; Îmbunătățirea continuă
a calității serviciilor către beneficiari prin căutarea altor resurse materiale, financiare, voluntare; Frecvența
prezenței membrilor grupului; Susținerea părinților în vederea înscrierii copiilor la grădiniță.

Obiectivele acestui grup cu privire la părinți sunt: Să își însușească pe parcurs rolul de terapeut în
procesul de îmbunătățire a dezoltării copilului; Să ințeleagă comportamentul copilului cu autism; Să învețe
tehnici utile în modelarea comportamentală a copilului; Să continue munca psihologului conform
sugestiilor primite; Să învețe să își gestioneze emoțiile; Să noteze în caietul de corespondența ce și cum
lucrează acasă cu copilul, pentru a putea primi feed-back și ajutor din partea echipei; Să ascultăm deschis
cele mai mari îngrijorări ale părinților și să oferim sprijin.

Obiectivele sunt setate pentru a fi atinse pe parcursul ședințelor. Unele obiective pot fi atinse de la
prima întâlnire, din evaluarea inițiala cum ar fi: obiectivul privind prezența la ședintele cu grupul este
propus chiar pentru etapa de evaluare. De asemenea, învațarea tehnicilor utile în modelarea
comportamentală a copilului sunt setate pentru a fi îndeplinite după o anumită perioadă întrucât acestea
trebuie învățate, explicate și în cele din urmă aplicate. Prin atingerea obiectivelor inițiate ne propunem să
răspundem nevoii de reabilitare continuă a copilului cu autism, depășirea și rezolvarea anumitor bariere
sesizate de părinții copiilor cu autism. De asemenea, la finalul programului nostru părinții vor dobândi
pregătirea necesară în vederea adoptării unui comportament care să răspundă intr-un mod pozitiv nevoilor
copilului, cum ar fi integrarea acestuia in societate.

Valoarea adaugată pe care aceste obiective se presupune că trebuie să o aducă, constă în învățarea
gestionării unei situații deosebite în mod cât mai corect, concret și util pentru situația dată. Am ales aceste
obiective, și nu altele, pentru că acestea vizează punctele forte, cele mai importante care prin atingerea lor,
conduc la o abordare mai potrivită a situației de către părinți.

6. Grupul va avea loc pe o perioadă de 12 luni cu posibilitate de prelungire, timp în care ne propunem
să îndeplinim toate obiectivele.

Întâlnirile vor avea loc in zilele de Sâmbătă, între orele 9:00 – 12:00, o dată la două săptămâni. Am
ales acest interval de timp în urma discuției cu membrii, bazându-ne pe disponibiliatatea lor și găsind astfel
o zi și un interval orar potrivit pentru fiecare. Grupul va activa timp de 12 luni întrucât pe această perioadă
am găsit o instituție non-guvernamentală dispusă ne asigure un spațiu disponibil pentru desfășurarea
activității, fară implicarea costurilor de închiriere.

Întâlnirile vor avea loc o dată la două săptămâni astfel încât părinții să aibă suficient timp pentru a
pune în practică informațiile acumulate în cadrul unei întâlniri, reușind astfel să iși dea seama dacă ceea ce

5
au înțeles este corect, dacă au acționat conform celor prezentate în interiorul ședințelor și dacă rezultatul
este favorabil.

7. Membrii grupului sunt aleși în funcție de: numărul de locuri disponibile alocate grupului, respectiv
12; gravitatea problemei cu care se confruntă; să aibă domiciliul/reședința pe raza sectorului 3, București;
vârsta copiilor cu autism trebuie să fie cuprinsă între 3-5 ani.

În cazul în care există mai multe persoane care sunt interesate să se înscrie, vor avea prioritate cei
care se confruntă cu o situație mult mai deosebită, asta referindu-se la faptul că dacă avem de ales între o
persoană care ar avea posibilitatea financiară de a merge într-un alt centru și o persoană care nu ar putea să
facă acest lucru, o vom alege pe cea aflată în dificultate.

Membrii grupului pot fi: cupluri (nu este obligatorie prezența ambilor părinți), familie monoparentală.
În ceea ce privește mediul din care provin, membrii pot fi din mediul rural (stabiliți in București) și din
mediul urban. Nu se impune alegerea membrilor in funcție de numărul copiilor pe care il au,

Caracteristicile principale ale membrilor aleși sunt urmatoarele: disponibilitatea de a comunica deschis
în cadrul întâlnirilor; implicarea în asimilarea informațiilor necesare acestora.

Numărul copiilor membrilor variază între 1,5-3 ani. Cu privire la diagnosticarea copiilor, am aflat în
urma discuțiilor de grup, din relatările părințiilor cum a fost identificat acest sindrom și la ce vârstă.
Majoritatea membrilor au menționat că în jurul varstei de 2 ani au început să aibă suspiciuni cu privire la
dezvoltarea normală a propriului copil. Cele mai multe semne pe care aceștia le-au observat constau în
faptul că copilul nu răspundea vizual niciodată atunci când era strigat sau în urma unui zgomot. De
asemenea, au spus despre lipsa unor comportamente specifice vârstei, cum ar fi aplaudatul, zâmbitul și lipsa
capacității de a distinge între mamă și tată.

O mică parte a membrilor grupului au relatat faptul că și-au dat seama încă de la 1,3 ani -1,6 ani de
faptul că există anumite lacune în comportamentul copilului. Aceștia au mărturisit că au putut identifica
acest lucru la o vârstă atât de fragedă deoarece au observat un alt tip de comportament față de primul copil.

8. Reguli ale grupului: prezența la ședințele de grup; implicarea reală în soluționarea și îmbunătățirea
situației; respectarea membrilor grupului; exprimarea sinceră a credințelor proprii despre tot ce se discută și
se propune; propunerea unor noi alternative/planuri posibile potrivite în îmbunatațirea cauzei problemei;
punctualitatea.

În plus, în conformitate cu prevederile Codului Muncii – Legea Nr.53/2003 și cele ale legislației în
domeniu, „regulamentul de ordine interioară cuprinde politica de disciplină și organizarea muncii, igiena și
securitatea muncii, obligațiile conducerii, obligațiile și drepturile salariaților” (PARLAMENTUL ROMÂNIEI,
2011)

6
Grupul funcționează după următoarele principii: sprijinul reciproc (între toți participanții acestui
grup ( psiholog, asistent social, secretar, membrii inscriși în grup); implicare (atât din partea psihologului,
asistentului social, cât și a membrilor inscriși în grup); solidaritate; sinceritate; corectitudine; altruism.

Valoarea adaugată a acestor reguli și principii este reprezentată de o bună desfășurare a activităților.
De asemenea, pentru membrii grupului, respectarea acestor reguli și principii poate facilita procesul de
înțelegere a comportamentului și modului de gândire a copiilor cu autism, respectiv vor învăța cum trebuie
să procedeze în situații problematice.

9.
POZITIV NEGATIV

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- Crearea unui spațiu protectiv în care - Membrii participă la întâlniri până iși ating
individul are parte de susținere, încredere, interesul, obligativitatea frecventării pe tot
INTERN

ajungând astfel la identificarea unor noi parcursul existenței grupului fiind exclusă.
resurse pentru depășirea situației nefavorabile - Membrii pot avea rețineri în comunicarea cu
- Înțelegerea informațiilor de care membrii ceilalți
grupului au nevoie - Taxă pentru participare (20 de ron/ședința)

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- Existența sponsorizării - Un număr mic de persoane care se înscriu


- Existența unui număr mare de persoane care - Existența persoanelor cărora le este greu să se
EXTERN

vor să se informeze cu privire la ceea ce deplaseze la spațiul de întâlnire


înseamnă autismul - Existența mai multor grupuri de suport pentru
- Existența unui spațiu de întâlnire părinții copiilor cu autism pot duce la scăderea
- Prezența acelorași membrii la întâlniri numărului de membrii înscriși în grupul
nostru de suport.

7
Resurse
Resurse
Activități interne/externe, Perioada Responsabil Observații
disponibile
modul de atragere
Spațiul oferit de Psihologul,

11.01.2020
un alt ONG, asistentul
Are loc în prima întâlnire prin jocul
1. Cunoașterea membrilor resurse temporale social si
interactiv “pânza prieteniei”
și umane. membrii
Ghem de sfoară înscriși în grup
Asistentul
Materiale precum: social, Se va face o primire călduroasă, vom
Spațiul oferit de creioane colorate, psihologul și lua contact cu copiii, le sunt

25.01.2020
2. Activitate educativă copil-
un alt ONG, lipici, hartie membrii prezentate materialele si tema zilei.
părinte cu tema “Ziua Unirii”
resurse temporale creponată, stegulețe, înscriși în Pe tot acest parcurs, specialiștii
(24.01.2020)
și umane recompense grup, voluntar observă și analizează particularitățile
(stickere) de la centru de copiilor, având loc evaluarea inițială
zi pentru copii
3. Asistență în demersurile de Spațiul oferit de
Asistentul social prezintă legislația în

08.02.202
obținere a unor documente un alt ONG, Asistentul
vigoare și beneficiile pe care le pot
necesare pentru încadrarea în resurse temporale social
accesa părinții
grad de handicap a autismului și umane

0
Psihologul are o prezentare power-
4. O bună înțelegere a Spațiul oferit de

22.02.2020
point prin care explică pe înțelesul
gândurilor, emoțiilor și un alt ONG, Necesitatea unui
Psihologul tuturor anumite teorii legate de
comportamentelor copilului cu resurse temporale video-proiector
emoțiile copiilor. La final le oferă
autism și umane
membrilor materiale sugestive temei.
Materiale necesare Pe tot parcursul desfășurării activității,
Spațiul oferit de
07.03.2020
5. Activități părinte-copil cu pentru asistentul social analizează abilitățile
un alt ONG, copiilor în raport cu diagnosticul
tema “mărțișorul și ziua mamei confecționarea unor
resurse temporale Asistent social acestora. De asemenea, observă modul
“ (1 și 8 martie) felicitări, pentru în care părinții gestionează situația
și umane
crearea de mărțișoare având în vedere capacitățile copilului.

8
Specialiștii poartă o discuție în
Spațiul oferit de

21.03.2020
6. Oferirea informațiilor Psihologul si direcția nevoilor copilului autist,
un alt ONG,
necesare cu privire la asistentul observând astfel dificultățile
resurse temporale
acoperirea nevoilor copilului social părinților în legătură cu perceperea
și umane
corectă a acestora
Speaker motivațional În cadrul acestei întâlniri, părinților li
(voluntar) – a se va explica faptul că un copil autist
acceptat invitația Asistentul nu deține abilitățile de comunicare
Spațiul oferit de

04.04.2020
7. Dezvoltarea unor noi deoarece înțelege social și precum un copil sănătos din punct de
un alt ONG,
abilități de comunicare cu problema cu care se psihologul, vedere al dezvoltării. Vor fi
resurse temporale
copilul confruntă acești speaker-ul informați cu privire la faptul că
și umane
părinți , el însuși motivațional pentru o bună comunicare este
având un frate cu nevoie de o ascultare eficientă a
autism. mesajelor transmise de copil.
Ouă vopsite,
Se va realiza o activitate dinamică în

18.04.2020
8. Activitate părinte-copil cu mascotă iepuraș de
Parcul IOR din Asistentul care copii împreună cu părinții vor
tema sarbătorilor Pascale Paște (voluntar),
sectorul 3 social participa la “Vânătoarea ouălor de
(19.04.2020) recompense
Paște”
(baloane)
Spațiul oferit de Li se oferă un chestionar cu privire la
Diplomă de

09.01.2021
un alt ONG, Asistentul activitățile desfășurate în cadrul
9. Întâlnire cu părinții la finalul participare la
resurse temporale social, întâlnirilor și a progresului obținut în
programul programul “Glasul
și umane, psihologul urma punerii în aplicare a
Autismului”
chestionare informațiilor dobândite.

La începutul fiecărei întâlniri se vor aloca 15 minute pentru a discuta dacă au aplicat informațiile asimilate până la momentul prezent și ce
rezultate au avut acestea. La sfârșitul fiecărei întâlniri alocăm timp pentru a clarifica eventualele nelămuriri cu privire la cele prezentate.

9
11 .
Aprecierea
Descrierea riscului Soluții pentru prevenire Responsabil Observații
riscului
Existența unei taxe de 20 Gratuitatea primelor 2 Ocuparea tuturor locurilor disponibile (12
2 Secretar
ron/ședință ședințe membri)
Existența altor grupuri de
Promovare mass-media, Număr scăzut de membri care renunță la
suport pentru părinții copiilor 1 Secretar
broșuri, anunț în ziar întâlnirile acestui grup
cu autism
-Informații noi
Renunțarea la grupul de Psiholog,
-Activități interactive Menținerea constantă a numărului de membri
suport după atingerea 4 Asistent
- Activități părinte – copil, prin îmbunătățirea continuă a activitătilor
interesului social

12 . Monitorizarea se face prin utilizarea urmatoarelor instrumente: caietul de corespondență în care părinții își notează situațiile pe care le
consideră importante în evoluția copilului sau, dimpotriva, momentele dificile; lista de prezență, notițele asistentului social și ale psihologului
referitoare la activitățile desfășurate și la progresul făcut de grup pe parcursul întâlnirilor, chestionarul de satisfacție de la întâlnirea finală.

Ne asigurăm că obiectivele sunt îndeplinite, în primul rând prin colectarea informațiilor necesare de la participanți. Membrii iși vor nota în
jurnal situațiile concrete în care au folosit noțiunile primite în cadrul întâlnirilor. Astfel, putem observa momentele în care aplicarea informațiilor a avut
atât un rezultat pozitiv, cât și unul negativ, cel din urmă dezvăluind o problemă în transmiterea sau perceperea cunoștințelor. De asemenea, în urma
întâlnirii finale, prin completarea chestionarului referitor la activitățile desfășurate în cadrul întâlnirilor, ne dăm seama dacă obiectivele noastre au fost
atinse. Acest chestionar are ca finalitate evaluarea progresului obținut în urma punerii în aplicare a informațiilor dobândite. Tot în cadrul ultimei
întâlniri va avea loc o evaluare de grup prin discuții libere în care fiecare membru își va expune părerea cu privire la derularea programului, respectiv la
creșterea pozitivă a relației cu copilul. Evaluarea complexă se va realiza prin discuția asistentului social cu educatoarele din grădinițele unde merg
copiii pentru a afla informații despre relația pe care o are părintele cu copilul. Vom pune întrebări potrivite pentru a înțelege dacă se observă o
schimbare, îmbunatățire reală a modului în care părintele abordeaza anumite situații cu copilul său.

10
Bibliografie
Iacoblev, L., & Dumitru, S. (2010). Copilul meu cu autism. Mini ghid pentru părinți. Romănia: Autism.

Monica, C., & Cecilia, B. (2018, aprilie 2). Ziua Internațională a Conștientizării Autismului. Preluat pe 01 16, 2020, de pe
http://www.asphd.ro/: http://www.asphd.ro/index_files/birau/aut2018.pdf

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. (2011, mai 18). LEGE Nr. 53 din 24 ianuarie 2003 *** Republicată. Codul muncii. Preluat pe
01 16, 2020, de pe http://www.mmuncii.ro/:
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L53R-2003.pdf

Teculeasa, F. (2018, ianuarie 14). Grupurile de suport – un sprijin necesar pentru părinţii copiilor cu tulburări de
neurodezvoltare. Preluat pe decembrie 03, 2019, de pe www.icasi.ro: http://icasi.ro/grupurile-de-suport-un-
sprijin-necesar-pentru-parintii-copiilor-cu-tulburari-de-neurodezvoltare/

11

S-ar putea să vă placă și