Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PROIECT

METODE ȘI TEHNICI DE INTERVENȚIE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ


LA NIVEL DE GRUP

STUDENT: DAN ANDREEA ELENA


ANUL II, SEMESTRUL I
Cuprins

1. Denumirea grupului și nevoia socială p1


2. Justificarea nevoii sociale și contextul întâlnit p2
3. Argumentarea alegerii grupului p3
4. Structura echipei p4
5. Scopul grupului și obiectivele de lucru p5
6. Durata grupului și membrii grupului p6
7. Regulile și principiile grupului p 6-7
8. Activități ale grupului p7
9. Evaluarea riscurilor și a grupului p8
10. Bibliografie p9
1. DENUMIREA GRUPULUI ȘI NEVOIA SOCIALĂ

Grupul părintelui singur

”Într-un fel toți părinții își iubesc copiii. Doar că unii părinți sunt prea zdrobiți de viață
pentru a putea să-i iubească așa cum ar trebui.” – Paul Young

Grupul ales este ”Grupul părintelui singur”, un grup de tratament terapeutic, destinat
părintelui(mamă sau tată) care, din diferite motive, a rămas să își crească copilul/copii singur.

Din ce în ce mai mulți copii ajung, încă de la vârste fragede, pe la centre de primire în
regim de urgență, centre de zi, să fie instituționalizați, crescuți de asistenți maternali, etc și
despărțiți de părintele său, deoarece mamele/tații nu se mai pot ocupa de educația lor într-un
mod adecvat și eficient, fiind rămași singuri, iar stresul, preocuparea mare de a-ți educa și
crește singur copilul este la putere, ajugând să renunțe la propriul copil, deoarece consideră că
așa le oferă un viitor mult mai bun.

Printre nevoile sociale, de care un părinte singur, are nevoie, se numără:

 Nevoia de apartenenţă (a unui grup, a unei comunităţi, etc.);


 Nevoia de a fi ascultat;
 Nevoia de a fi înţeles;
 Nevoia de suport;
 Nevoia de servicii psiho-sociale.

1
2. JUSTIFICAREA NEVOII SOCIALE ȘI CONTEXTUL
ÎNTÂLNIT

Definită în ”Dicționarul de Sociologie” 1 ca ”menaj parafamilial format dintr-un singur


părinte și copiii săi, familia monoparentală are meritul de a defini familia prin relația parentală
care este secundară în definițiile ”clasice” ale familiei, unde decurge din relația conjugală.
Noțiunea de familie implică două lucruri de acceptat: una sociologică și una juridică.
Astfel, din punct de vedere sociologic, ”familia monoparentală poate fi definită ca un grup
social constituit pe baza relațiilor de rudenie, între unul dintre părinte (părintele singur) și
copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune.”2
În sens juridic, familia reprezintă grupul de persoane între care există obligații și drepturi, și
se pot identifica prin acte juridice precum căsătoria, înfierea, rudenia, etc.
Acest grup al seniorilor intitulat „A treia tinereţe” a luat naştere pentru a preveni în primul
rând excluziunea socială privind această categorie de beneficiari, care tinde să fie exclusă din
punct de vedere social. Acest fenomen de excluziune socială reprezintă o problemă socială
importantă care vizează populaţia din întreaga lume. De asemenea, membrii grupului au
nevoie de socializare, de interacţionare cu ceilalţi membrii, dorind să se simtă apreciaţi şi
dorind să simtă realul sentiment ca sunt acceptaţi şi ca primesc suportul necesar.

Acest grup denumit „Grupul părintelui singur”, s-a născut din dorința de a preveni separarea
copilului de propria familie, prin ajutarea și acoperirea nevoilor fizice, psihice și sociale a
părintelui rămas singur. Persoanele care beneficiază de acest grup sunt mamele sau tații care
se confruntă cu multiple dificultăți ale vieții, precum:
-respingerea din partea familiei de origine sau extinse,
-lipsa veniturilor necesare acoperiri nevoilor de trai atât pentru părinte, cât și pentru copil,
-lipsa sprijinului din patea partenerului,
-decesul partenerului,
-mame adolescente.

1
Zamfir C,Vlasceanu l, Dictionar de sociologie,ed Babel,Bucuresti1998

2
Cristina Ștefan Familia Monoparentală.Aspecte privind protecția socială, 2001, pag 7
3. ARGUMENTAREA ALEGERII GRUPULUI

Un astfel de grup de tratament terapeutic, este necesar în viața unei femei sau a unui bărbat,
rămas singură să-și crească copilul, deoarece la ședințele de grup va învăța cum să renunțe la
resentimentele față de partenerul care a plecat, va învăța cum să își gestioneze timpul în așa
fel încât să reușească să-și educe copilul într-un mod potrivit, le va stimula stima de sine, se
va simți înțeles/înțeleasă, iar unul dintre principalele lucruri pe care le va învăța, va fi cum să
compenseze lipsa celuilalt părinte lipsă.

Acest grup vine în sprijinul persoanelor aflat în această situație dificilă, ajutându-i în primul
rând să se resemneze la situația de a-ți crește copilul singur/ă, iar mai apoi, îi va ajuta să se
simtă într-un loc lipsit de prejudecăți, vor simți apartenența la un grup de oameni care trec
prin aceleași stări ca și ei, iar cel mai important lucru, acest grup le va da oportunitatea de a
simți că pot trăi o viață alături de propriul copil, fără a mai lua în considerare, vreodată,
abandonul copilului sau adopția lui de către altă familie.

Membrii acestui grup vor avea la dispoziție două proiecte3:

-proiect atelier de creație pentru incluziunea socială a familiilor monoparentale în risc social

-proiect servicii integrate de prevenire a separării și abandonului a copilului din familii


monoparentale defavorizate

3
https://www.protectiacopilului6.ro/implica-te-adopta-un-proiect_doc_1330_asociatia-pentru-o-comunitate-solidara-si-
interventie-sociala---acsis_pg_0.htm
4.STRUCTURA ECHIPEI

Echipa grupului este formată din cei mai apreciați specialiști în domeniile sale, și anume :
asistentul social cu pregătire în situații de acest tip, psihologul, medicul (în cazul aparițiilor
unor situații de urgență) și educatoarea.

Asistentul social are rolul de lider, de coordonator al grupului ți de mediator. El va facilita


atingerea scopului propus de la început, va organiza ședințele, va implementa proiecte
benefice acestui grup, precum și va propune activități menite să ajute mai mult atingerea
scopului. Asistentul social este cel care va cere feedback membrilor grupului, la inchiderea
acestuia, ți va fi principalul responsabil pentru atingerea obiectivului.

Psihologul are rolul de a consilia membrii grupului, care au trecut printr-un divorț ce a lăsat
traume, greu de depășit, persoanelor care au partenerul decedat, sau alte tipuri de membrii
care pot avea stima de sine scăzută, care trec prin începutul unei depresii, etc.

Medicul are rolul de a ajuta membrii grupului în cazul unor situații urgente, ca de exemplu:
mamele/tații care sunt obosiți fizic( au grijă de copil, se duc la muncă, și nu apucă să se
odihnească corespunzător) pot prezenta simptome necesare consultării de către un cadru
medical autorizat.

Educatoarea are rolul de a supraveghea și de a educa copii membrilor grupului, într-o sală
special amenajată pentru copii, diferită de sala de ședințe a membrilor grupului.

4
5. SCOPUL GRUPULUI ȘI OBIECTIVELE DE LUCRU

Scopul acestui grup este de a ajuta părintele rămas singur, să-ți crească copilul în
cel mai bun mod posibil, de a depăși traumele lăsate de partenerul lipsă și de a-și păstra
propriul copil, fără a apela la serviciile sociale.
Obiectivele acestui grup sunt următoarele:
-Activități și proiecte de grup
-Consiliere psihologică
-Consiliere juridică
-Ajutorul acordat pentru ca acestea să recapete stima de sine
La capitolul 3, am menționat 2 proiecte4 necesare unui grup pentru familiile monoparentale:
1. proiect atelier de creație pentru incluziunea socială a familiilor monoparentale în
risc social
Ce are ca scop dezvoltarea unei intreprinderi sociale in cadrul careia mame singure
aflate in dificultate sociala/risc de separare de copil si cu nivel scazut de calificare
profesionala sa obtina abilitati de lucru manual sau croitorie, sa isi formeze
responsabilitatea fata de munca si sa se angajeze, in conditiile unui suport social
adecvat.
2. proiect servicii integrate de prevenire a separării și abandonului a copilului din
familii monoparentale defavorizate
Ce are ca scop  imbunatatirea calitatii vietii mamei si copilului din familia
monoparentala, din punct de vedere profesional, social, si psihologic in vederea
prevenirii separarii copilului de familie sau a abandonului acestuia.

4
https://www.protectiacopilului6.ro/implica-te-adopta-un-proiect_doc_1330_asociatia-pentru-o-comunitate-solidara-si-
interventie-sociala---acsis_pg_0.htm
6. DURATA GRUPULUI ȘI MEMBRII GRUPULUI

Durata grupului părintele singur, va fi de 3 luni.

Ședințele vor fi de 2 ore, de două ori pe săptămână, de preferat în weekenduri,când părinții


nu sunt la serviciu, dar acest aspect va fi discutat mai amănunțit în prima întâlnire cu membrii
grupului.

Grupul va fi format din 9 membrii. Membrii grupului pot fi atât femei, cât și bărbați.

Criteriile de eligibilitate sunt următoarele:

 membrul să aibă vârsta cuprinsă între 18-50 ani


 să rezulte că persoana este un părinte singur
 persoana să nu sufere de boli contagioase sau psihice care pot afecta integritatea
celorlalte persoane care fac parte din grup.

7. REGULILE ȘI PRINCIPIILE GRUPULUI

Regulile grupului vor fi stabilite încă de la prima întâlnire și vor trebui respectate pentru o
bună funcționare a grupului.

 Fumatul este interzis în interiorul clădirii


 Se respectă ora întâlnirilor
 În cazul în care o persoană nu poate ajunge, se va anunța asistentul social cu cel puțin
o oră înainte, precum și motivul lipsirii
 În cadrul ședințelor se va folosit un vocabular adecvat
 Membrii grupului pot solicita să-și aducă copilul( acesta va sta alături de educatoare și
restul copiilor, într-o sală special amenajată pentru ei)
6
 În ultimele 10 minute ale fiecărei ședințe, unul dintre membrii va povesti câte o
povestioară pentru copii( în acest fel, ceilalți membri, vor putea povesti la rândul lor,
copiilor acasă).

8. ACTIVITĂȚI ALE GRUPULUI

Activități Resurse Resurse Perioada Responsabil Observații


disponibile interne/externe
, modul de
atragere

Consiliere Pixuri, Încurajări din Toate Psihologul și Psihologul


psihologică caiete, partea echipei ședințele câte asistentul va comunica
scaune, și a liderului 30 de min social deschis cu
membrii
grupului
Cum ne Pixuri, Filmulețe în 5 ședințe Asistentul Li se vor
educăm caiete, care li se vor social, arată
copilul? scaune, arată cum educatorul importanța
notițe despre afectează un educației
educația copil, lipsa unui copil,
copilului educației importanța
de a nu lipsi
de la școală
Atelier de Manechin, Învățând o 5 ședințe Instructor de
creație materiale, meserie, vor croitorie,
pentru un loc mașină de putea asigura
de muncă de cusut, pix, un trai mai bun
croitor caiet copilului
Întâlnirea cu Scaune, Fiecare 2 ședințe avocat Avocatul
un avocat mese, pix membru va răspunde
primi câte un întrebărilor
flyer membrilor şi
îi sfătuieşte
în funcţie de
caz

7
9. EVALUAREA RISCURILOR ȘI A GRUPULUI

Pe parcursul desfăşurării grupului pot apărea situaţii neprevăzute, evenimente neplăcute sau
unele probleme, precum:

Descrierea riscului Aprecierea Soluții pentru prevenire Responsabil


riscului (1-4,
1
probabilitat
e mică, 4
probabilitat
e mare)

Accidentarea unui membru al 3 O atenție mai sporită din partea Instructorul


membrilor de croitorie
grupului în timpul activității de
învățare croitorie

Divergenţe apărute între 2 Folosirea vocabularului adecvat, Membrii


pedepsirea celui care nu respectă grupului
membrii grupului (certuri, această regulă
violenţă etc.)

Stări de rău ale membrilor 4 Stabilirea orelor de ședință de Asistentul


comun acord din partea tuturor social
grupului din cauza problemelor membrilor pentru a nu deveni prea
medicale apărute în urma obositor

oboselii și extenuării (leşin,


greaţă, căderi de calciu)

Lipsa unui membru al grupului 3 Monitorizarea medicală a copiilor medicul


de către un medic specialist
din cauza îmbolnăvirii copilului
său

Nerespectarea regulilor propuse 1 Explicarea detaliată pentru ca Membrii


fiecare membru să înțeleagă exact grupului
încă de la prima ședință regulile

8
10.BIBLIOGRAFIE

 Descrierea ocupației și conținutul muncii a profesiei de asistent social


http://www.ciasdumitrualexe.ro/cabinet-de-asistenta-sociala/ce-este-asistentul-social/
 https://www.protectiacopilului6.ro/implica-te-adopta-un-proiect_doc_1330_asociatia-
pentru-o-comunitate-solidara-si-interventie-sociala---acsis_pg_0.htm
 https://www.clinicadefericire.ro/articole/familia-monoparentala
 Cristina Ștefan Familia Monoparentală.Aspecte privind protecția socială, 2001, pag 7
 Zamfir C,Vlasceanu l, Dictionar de sociologie,ed Babel,Bucuresti1998
 Lector univ.dr. Mihaela Popa Metode și tehnici de lucru la nivel de grup și comunitate
curs pentru anul II

9
TEME

Tema 1: Descrieți o comunitate rurală, respectând cadrul de analiză propus


Comunitatea rurală pe care am ales-o este comunitatea din comuna Grădiștea,
județul Călărași, satul ales este cel în care trăiesc bunicii mei de aproximativ 17 ani, în care
eu am copilărit.
Membrii comunității sunt formați din:

varstnici
familii formate din 2 sau mai
multi copii
adolescenti
adulti singuri
alte grupuri de persoane

*menționez că schema este aproximativă, neavând acces la date exacte*


Conform informațiilor primite de la primarul satului, din anul 2018 , populația
vârstnică a întrecut populația adolescentă, motiv pentru care consider că, în această comună,
persoanele vârstnice se identifică ca unul dintre principalele grupuri vulnerabile.
Beneficiarii principali și majoritari de servicii sociale sunt persoanele de etnie rromă
și persoanele de peste 70+ ani.
În comună există o gradiniță, o școală, 9 magazine alimentare/mixte, 2 baruri, 1 parc,
o primărie, o poștă, o fermă, toate aceste locuri reprezentant joburi pentru cei ce trăiesc în sat.
Orașul Călărași se află la aproximativ 20 km de sat, adulții fiind nevoiți să facă naveta pentru
un loc de munca. Ceea ce lipsește din acest sat, consider că ar fi lipsa unui liceu, un cămin sau
afterschool, pentru părinții ce lucrează de dimineată până seara și au nevoie sa lase copii
undeva în siguranță.
Conform informațiilor primite de la bunicii mei, comunitatea din care aparțin este
destul de unită, marea majoritate a persoanelor vârstnice, și nu numai, care au nevoie de
asistență și suport la domiciliu de orice fel (ajutor pentru a găti o masa, ajutor pentru
grădina/solar, ajutor pentru cumpărăturile de la magazin/farmacie etc), cer ajutorul vecinilor.
Toți membrii comunității (indiferent de vârstă), sunt dispuși să acorde *o mână de ajutor*.
Din relatarile a 37 de persoane cu vârstele cuprinse intre 16-73 ani, discriminarea este aproape
inexistenta in acest sat. Studiu realizat chiar de către mine în anul vara anului 2022.

Tema 2: Dați exemple de grupuri de tratament și de grupuri centrate pe sarcină,


respectând clasificările din curs.

Exemple grupuri tratament:


- Grupuri recreative
- Grupuri terapeutice
- Grupuri de auto-ajutorare
- Grupuri de socializare
Scopul acestor tipuri de grupuri este de a rezolva problemele de natură emoțională, de
acoperire a nevoilor sociale. Discuțiile în cadrul acestor grupuri se mențin private, în grup, iar
procedurile de obicei sunt destul de flexibile. Persoanele participă la acest grup cu scopul de a
diminua simptomele sau problemele cum ar fi depresia, dificultăți de natură sexuală,
anxietatea, tulburări psihosomatice, etc. acordând atenție atât elementelor din subconștient,
cât și restructurărilor de personalitate.

Exemple grupuri centrate pe sarcină:


- Orientate către nevoile organizațiilor, beneficiarilor( persoanelor), comunităților, etc
Acest tip de grup centrat pe sarcină funcționează prin influența simultană a trei lucruri:
situație, sarcină și animator. De cele mai multe ori natura sarcinii determină dinamica
grupului. Funcționarea și determinarea grupului depinde de sistemul de reguli aplicate și
norme, de mizele personale si colective, precum și rețeaua de relații formale și informale.

Tema 3. Argumentați care este importanța fiecărei componente a dinamicii grupurilor

Comunicare de grup este un proces foarte important, prin care persoanele pot transmite
emoții, idei și gânduri personale între ei. Unul dintre cele mai importante tipuri de comunicare
este cea interpesonala, într-un grup, deoarece are loc în multe contexte diferite și are un
impact puternic asupra persoanelor și a vieților de zi cu zi.
Consider că pentru ca un proces de comunicare de grup să funcționeze corect și precis, este
nevoie ca participanții să aibă cel puțin un lucru în comun.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale unei componente dinamice a unui grup este
sentimentul de apartenență la aceeași comunitate din partea tuturor persoanelor prezente în
grupul respectiv.
Persoanele cu cel puțin un lucru în comun cu alte persoane, tind să se identifice cu cei care
impărtășesc sentimente, trăsături sau chiar și contexte similare.
Din punctul meu de vedere, pentru ca schimbul de informații, în cadrul unui grup, să se
dezvolte cât mai corect și benefic, trebuie să existe relații între membrii comunității, precum
ierarhia fiecăruia dintre ei, trecutul lor împreună, credințele și atitudinile fiecăruia.

Tema 4: Analizați un grup conform clasificării lui Tuckman.

Ca și grup de analiză pe baza clasificării lui Tuckman, am ales un grup din care eu, personal,
fac parte, și anume grupul de la locul de muncă prezent(Vodafone). Ceea ce am relatat mai
jos, este ceea ce consider că s-a intamplat în momentul în care eu m-am angajat într-o echipă
de agenți de vânzări, precum și ceea ce s-a întâmplat pe parcurs.

În etapa de forming, s-a putut observa politețea accentuată a tuturor membrilor grupului de la locul
de muncă, lider activ și membrii complianti, dornici să învete cât mai repede demersurile din grupul
respectiv. Prima impresie și prima întâlnire cu toți colegii, precum și cu liderul de echipa, este printre
cea mai importantă etapa. Este momentul în care se incearcă stabilirea de socio-relații, a viitoarei
atmosfere de lucru, etc.

În etapa de storming, încep certuri, discuțiile contradictorii atât între colegii, cât și între membrii-
lider, pe masură ce ne dăm seama de dificultatea proiectului ce trebuie realizat, de termenul scurt pe
care îl avem la dispoziție. Deși, pare o etapă dificilă , deloc plăcută, este necesară în cadrul unui grup
de muncă, deoarece astfel membrii grupului învață să lucreze în echipă, relațiile de colegialitate se
întăresc, iar liderul observă că se poate baza pe echipa sa în proiecte dificile.

În etapa de norming, membrii grupul dezvoltă un sentiment de apartenență, de coleziune, de


armonie. În această etapă, grupul deja lucrează mai eficient, mai productiv , iar liderul se multumește
cu echipa sa. Astfel apare și respectul față de lider, și de deciziile sale majore.

În etapa de performing, fiecare persoană în parte, deja știe ce are exact de făcut și de ce. Există
respect reciproc, grad ridicat de autonomie, implicare totală din partea tuturor, sentiment de
mândrie din partea liderului.

Tema 5: Descrieți și argumentați rolurile și responsabilitățile unui lider în asistența


socială.

Personal, nu lucrez în domeniu social, așa că am descris , în viziunea mea, cum ar trebui sa fie
un lider responsabil.
-Liderii creează și comunică o viziune motivatoare asupra viitorului și îi angajează pe ceilalți
în urmărirea ei. Oamenii lucrează cu  mai  mult devotament  când sunt ghidați de o viziune și
cred că eforturile lor contează.

-Oamenii sesizează ceea  ce liderii spun sau fac  luându-și indicii  din comportamentul
acestora. Liderii modelează comportamente ceea ce creează un mediu propice pentru
participare și lucrul în echipe.

- Când nu sunt siguri cum să se comporte, majoritatea oamenilor se ghidează după ceea ce fac
ceilalți. Acest tip de recunoaștere socială  tinde să devină un pilot automat care dirijează
comportamentul majorității. Această majoritate dezvoltă o gândire de grup.

Tema 6: Descrieți cât mai detaliat o activitate pe care o recomandați potrivită unui grup
educativ în etapa de mijloc.

În cadrul unui grup de sprijin pentru persoanele LGBTQ+, în etapa de mijloc, liderul grupului
observă că unele persoanele încă au resentimente față de persoanele de la care au primit
bullyng, așa că liderul propune următoarea activitate:

Toate persoanele se așează cu scaunele într-un cerc, iar liderul aruncă o minge aleatoriu la
unul dintre persoanele așezate. Persoana la care se află mingea trebuie să vorbească despre
calitățile sale, în timp ce restul persoanelor îl urmăresc cu privirea. Una din modalitățile
elementare în care oamenii crează legături este să se uite pur și simplu unul la fața celuilalt în
timp ce vorbesc. După ce acesta a terminat de vorbit, mingea se dă mai departe persoanei
următoare.

Tema 7: Descrieți și argumentați o modalitate de închidere a unui grup.

O modalitate prin care aș încheia un grup de sprijin, ar fi prin pregătirea acestora cu 3 ședințe
înainte.

În prima ședintă, din cele 3, aș realiza ultimele activități necesare pentru îndeplinirea
obiectivului inițial( motivul pentru care s-a format grupul).

În a doua ședintă, aș da vestea că urmatoarea ședintă va fi și ultima, de altfel. Aș ruga să vină


pregătiți cu feedback-ul și aș discuta cu fiecare în parte, pentru a îmi da seama dacă într-
adevăr sunt toți pregătiți pentru închiderea grupului, sau dacă unii dintre ei au nevoie și de
serviciile altor specialiști.
În ultima ședintă, aș încerca să o fac să fie cea mai memorabilă, în care voi recapitula
fiecăruia tot parcursul său. Pornind de la prima ședință, în care existau anumite sentimente,
anumite emoții, până la ultima ședință, unde voi accentua parcursul său impresionant.

Din punctul meu de vedere, aș cere de două ori feedback persoanelor din grupul meu, o dată
în ziua în care se inchide grupul:

-aș cere pe o foaie un feedback sincer , anonim sau nu(la libera alegere), atat despre mine ca si
lider, cat si ca grup per-total.

Iar a doua oară, aș cere feedback, după 3-4 saptamani de la închiderea grupului:

-aș suna telefonic fiecare persoană pe care am avut-o în grup pentru a cere feedback, pentru a
afla dacă grupul de sprijin din care au făcut parte, au dat roade sau nu, dacă i-au ajutat pe o
perioadă mai lungă de timp (nu doar in perioada în care veneau la ședințele de grup).

S-ar putea să vă placă și