UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

PROIECT

METODE ŞI TEHNICI DE INTERVENŢIE ÎN ASISTENŢĂ SOCIALĂ LA NIVEL DE

GRUP ŞI COMUNITATE
CUPRINS

1. Denumirea grupului şi nevoia socială identificată.......................................................................3

2. Justificarea nevoii sociale identificate ………………………………………............................4

3. Argumentarea alegerii grupului ………………………………………………………..............5

4. Structura grupului................................................................................………………................6

5.Scopul grupului şi obiectivele de lucru.........................................................................................7

6.Durata Grupului…………………………………………………………………………............8

7. Membrii grupului.......................................…………………………………………………......8

8.Regulile si principile grupului......................................................................................................8

9.Activităţile grupului......................................................................................................................9

10.Detalierea unei sesiuni/activităţi a grupului..............................................................................13

11.Situaţii neprevăzute şi probleme care pot apărea pe parcursul desfăşurării grupului...............14

12.Evaluarea finală a grupului.......................................................................................................15

13.Bibliografie...............................................................................................................................16

2
GRUPUL „A TREIA TINEREŢE”

Motto : „Unii oameni, indiferent cât de mult îmbătrânesc, nu-şi pierd niciodata frumuseţea, ci
doar şi-o mută de pe feţe în inimile lor.” (Martin Buxbaum)

1.Denumirea grupului şi nevoia socială identificată

Grupul intitulat „A treia tinereţe”, este un grup de tratament de socializare, adresat

exclusiv persoanelor vârstnice.

Având în vedere că gradul de îmbătrânire a populaţiei devine din ce în ce mai ridicat,

nevoile sociale specifice ale persoanelor care trec de a doua tinereţe cresc. Pentru a le putea
satisface corespunzător, avem nevoie de specialişti pregătiţi în domeniu, în vederea oferirii unui
ajutor specializat, specific categoriei de beneficiari „persoane vârstnice”. Crearea si dezvoltarea
unor servicii adecvate nevoilor acestora reprezinta o prioritate pentru a creşte şi îmbunătăţii
calitatea vieţii.

Printre nevoile sociale ale persoanelor vârstice se numără:

 Nevoia de socializare;
 Nevoia de comunicare;
 Nevoia de interacţionare cu cei din jur;
 Nevoia de apartenenţă (a unui grup, a unei comunităţi, etc.);
 Nevoia de a fi ascultaţi;
 Nevoia de a fi înţeleşi;
 Nevoia de suport;
 Nevoia de incluziune socială.

3
2.Justificarea nevoii sociale identificate

Vârstnicii sunt, în prezent, o categorie socială cu probleme specifice complexe, iar stilul de
viaţă modern şi resursele financiare reduse marginalizează accesul persoanelor vârstnice la viaţa
socială. Din momentul în care bătrânii au devenit „pensionari, au apărut mai multe apelative
pentru a defini acest termen: „vârsta a treia”, „persoanele în vârstă dependente” şi, mai recent,
termenul de „seniori”1.

Acest grup al seniorilor intitulat „A treia tinereţe” a luat naştere pentru a preveni în primul
rând excluziunea socială privind această categorie de beneficiari, care tinde să fie exclusă din
punct de vedere social. Acest fenomen de excluziune socială reprezintă o problemă socială
importantă care vizează populaţia din întreaga lume. De asemenea, membrii grupului au nevoie
de socializare, de interacţionare cu ceilalţi membrii, dorind să se simtă apreciaţi şi dorind să
simtă realul sentiment ca sunt acceptaţi şi ca primesc suportul necesar.

Conform Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, izolarea bătrânilor nu reprezintă o

consecinţă doar a retragerii din activitatea socială, ci şi o urmare a condiţiilor restrictive de
mediu (lipsa ocaziilor de a realiza întâlniri sau noi cunoştinţe, teama de a nu fi violentaţi); aceştia
pot fi însă ajutaţi prin recâştigarea încrederii în semnificaţia situaţiilor sociale fiind stimulaţi să
participe la diferite reuniuni pe diverse teme referitor la socializare 2. Ca rezultat al progresului
medicinei şi a scăderii natalităţii, s-a mărit considerabil durata medie de viaţă şi din ce în ce mai
mulţi oameni trăiesc peste vârsta de 65 ani. Această creştere reprezintă o povara din ce în ce mai
grea, atât la nivelul familiei, cât şi a societăţii ca intreg. Nevoile sociale specifice persoanelor
vârstnice cresc, sunt variate şi au condus la modificări ale atitudinii publicului larg şi a
profesioniştilor implicaţi, întinzându-se de la rejectie şi ignorare până la asumare şi implicare 3.
Organizaţia Naţiunilor Unite, publică un raport tehnic asupra trendului creşterii populaţiei
vârstnice şi a impactului asupra societăţii, conform căruia, persoanele în vârstă au probabilitatea

1
Caradec, Vincent, Sociologie de la vieillesse et du viellissement,, Paris, Nathan, 2001, p. 20
2
Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, Incluziunea socială a persoanelor vârstnice, 2013, p.7-9.
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf , Accesat la data de
09.01.2016
3
Vrasti, Radu, Ghid practic de intervenţie în criză, 2012, p.334-336, http://www.vrasti.org/Ghid%20Practic%20de
%20Interventie%20in%20Criza.pdf , Accesat la data de 09.01.2016

4
foarte mare să experimenteze izolare socială şi deprivare economica şi se asistă la creşterea
nevoii de suport specific pentru bătrâni4.

3.Argumentarea alegerii grupului

Un astfel de grup de socializare este necesar în viaţa vârstnicilor, deoarece prin activităţile
pe care le desfăşoară se permite menţinerea sau ameliorarea capacităţilor fizice şi intelectuale ale
persoanelor vârstnice şi stimulează participarea persoanelor vârstnice la viaţa socială.

Grupul vine în sprijinul persoanelor de vârsta a treia, prin creşterea confortului psihic, prin
implicarea în activităţi ce au caracter recreativ şi socio-cultural, precum şi prin dezvoltarea unei
atitudini de întrajutorare între semeni. În acest sens, bătrâneţea va fi văzută dintr-o altă
perspectivă, de acestă dată pozitivă, iar sintagma de „vârsta a treia” fiind definită în opoziţie cu
bătrâneţea. „Vârsta a treia” devine, astfel, o nouă „tinereţe” pentru membrii grupului5.

După ce a suferit schimbări drastice în viaţa sa personală, bătrânul se îndreaptă spre cei
mai tineri pentru a obţine indicaţii despre cum ar trebui să reacţioneze. Însă chiar faptul că
apelează la ceilalţi pentru ajutor este interpretat ca fiind un semn sigur al declinului capacităţilor
sale. În acest mod, etichetările exterioare îi sunt cel mai adesea defavorabile bătrânului, pentru că
este văzut ca o persoană dependentă, incompetentă, demodată şi uneori chiar fără valoare 6. În
vederea promovării unei îmbătrâniri sănătoase, evitând etichetarea, este necesar să se acorde o
atenţie specială nevoilor persoanelor vârstnice. O viaţă mai lungă şi mai sănătoasă este
condiționată de o mai bună calitate a vieţii şi de mai multă independenţă.

În cadrul grupului, vârstnicii se vor putea simţi într-un mediu lipsit de prejudecăţi,
familial, în care se pot exprima liber. Membrii vor putea interacţiona, vor lega prietenii, vor
socializa şi se vor putea elibera de stresul din viaţa acestora. Prin intermediul grupului, membrii
vor fi ajutaţi sa funcţioneze mult mai eficient în societate, în viaţa de zi cu zi.

4
United Nation, World Population Ageing, 2009.
http://www.un.org/esa/population/publications/WPA2009/WPA2009_WorkingPaper.pdf, Accesat la data de
09.01.2016
5
Gîrleanu-Şoitu, Daniela, Vârsta a treia, Iaşi, Editura Institutul European, 2006, p. 22-23.
6
Direcţia de sănătate publică Bucureşti, COMUNICAT DE PRESĂ. Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice –
1 octombrie 2012, http://www.dspb.ro/diverse/20120926-ZMV.pdf , Accesat la 09.01.2016

5
 Studiile de specialitate au demonstrat că secretul unei îmbătrâniri sănătoase este
dependent de o activitate fizică şi mentală regulată, care poate să menţină organismul puternic,
protejând şi îmbunătăţind starea emoţionala şi cognitivă. Persoanele care evită sedentarismul,
sunt implicate în activităţi intelectuale şi comunică sunt mult mai puţin predispuse la anxietate,
depresie, pierderea memoriei şi îmbolnăvire în general7.

În ciuda faptului că vârstnicii „reprezintă în prezent, o categorie socială cu probleme

specifice complexe, care se accentuează”8 din cauza lipsei serviciilor specializate, aceştia nu
trebuie neglijaţi din punct de vedere social. Socializarea si celelalte nevoie sociale sunt
importante pentru ei, precum sunt şi în rândul tinerilor.

4.Structura grupului

Grupul este structurat dintr-o echipă multidisciplinară, fiecare specialist având rolul său
bine stabilit. Aceştia sunt: asistentul social, psihologul şi medicul sau asistentul medical (în
situaţiile de urgenţă).

Asistentul social are rolul de trainer, de formator, de mediator, de lider în interiorul şi în

afara grupului, pentru a facilita atingerea scopului grupului, în cazul nostru el este cel care oferă
sau solicită informaţii sau opinii, încurajeaza participarea membrilor la activităţi, coordonează şi
ghidează activităţile, facilitează comunicarea membrilor, evaluează progresul grupului (sau
regresul, iar in acest caz trebuie să îşi dea seama ce anume trebuie schimbat, dacă este nevoie de
strategii noi în coordonarea grupului), evaluează climatul emoţional şi rezolvă eventualele
conflicte apărute în condiţii neaşteptate (posibile divergenţe între membrii grupului, etc.).

Psihologul are rolul de a consilia membrii grupului, în cazul în care este necesar. Este
posibil ca unii membrii să aibă nevoie de consiliere, deoarece, aceştia pot prezenta anumite

7
Institutul Român de Educaţie a Adulţilor, Vârstnici din toată Europa învaţă în grup- mai 2011 Numarul 1,
http://www.irea.ro/ro/images/banners/seelernetz_newsletter.pdf Accesat la 09.01.2016

8
Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, Incluziunea socială a persoanelor vârstnice, 2013, p.7
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf , Accesat la data de
09.01.2016

6
tulburări, pot avea anumite probleme în viaţa de zi cu zi, pot avea o stimă de sine scăzută sau se
poate să fi rămas marcaţi de un eveniment nefericit din viaţa acestora.

Medicul si asistentul medical li se alătură echipei de specialişti, în cazul în care pot avea loc
situaţii sau evenimente nefericite sau de urgenţă. De exemplu, majoritatea membrilor din cauza
vârstei pot prezenta probleme de sănătate, iar în timpul întâlnirilor, în timpul unei activităţi există
probabilitatea să se simtă rău şi să aibă nevoie de consultare medicală, respectiv de ajutor
medical specializat.

5.Scopul grupului şi obiectivele de lucru

Scopul grupului „A treia tinereţe” este de a satisface nevoile sociale ale persoanelor
vârstnice, respectiv de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora, de a le oferi şansa să socializeze, să
cunoască oameni noi şi să îsi petreacă o parte din timpul lor într-un mediu familial, chiar dacă
este vorba doar de 2 ore pe săptămână. De asemenea, grupul urmăreşte eliminarea izolării
sociale, creşterea stimei de sine, îmbunătăţirea imaginii sociale a vârstnicilor şi a fenomenului
îmbătrânirii în general şi diminuarea riscului de excludere socială.

Pe toată durata grupului se va ţine cont de următoarele obiective de lucru:

 activităţi de grup (socializare, reintegrare socială, etc.)

 intâlniri cu specialişti din diferite domenii care oferă beneficiarilor informaţii de ultimă
oră din domenii de interes pentru această categorie de beneficiari (psihologi, medici,
avocaţi etc.)
 promovarea autonomiei şi participării persoanelor vârstnice la viaţa comunităţii, prin
respectarea principiului “îmbătrânirii active”
 promovarea culturii şi acţiunilor formative care să favorizeze accesul la mijloacele de
cultură prin intermediul unor activităţi specifice (cultural educative și de animație)
 consiliere şi suport emoţional
 activităţi deosebite (în funcţie de momentul anului în care este format grupul): Ziua
Internaţionala a Vârstnicului, Crăciun, Paşte, Ziua „Mihai Eminescu”, Ziua Naţională a
României etc..

7
6.Durata grupului

Durata grupului „A treia tinereţe” va fi de 3 luni.

Întâlnirile vor avea loc o dată sau de doua ori pe săptămână, de preferabil la sfârşitul
săptămânii (în funcţie de disponibilitatea fiecărui membru, acest aspect stabilindu-se încă de la
prima întâlnire). Întâlnirile vor fi de 2 ore.

Am ales această durată deoarece am dorit sa observ dezvoltarea unui grup de acest gen mai
întâi pe o perioada scurtă de timp.

7.Membrii grupului

Grupul va fi format din 12 membrii. Membrii grupului „A treia tinereţe” sunt persoane
vârstnice cu varsta cuprinsă între 65-80 de ani.

Criteriile de eligibilitate sunt următoarele:

 membrul să aibă vârsta cuprinsă între 65-80 de ani;

 să rezulte, în urma evaluării sociale a persoanei vârstnice, ca nevoie principală includerea în
activităţi de socializare în vederea integrării sociale a acesteia;
 persoana vârstnică să nu sufere de boli contagioase sau psihice care pot afecta integritatea
celorlalte persoane care fac parte din grup.

8.Regulile şi principiile grupului

Grupul „A treia tinereţe” este bazat pe unele reguli stabilite încă de la prima întâlnire.

Fiecare membru al grupului trebuie să respecte aceste reguli, pe de o parte cu scopul unei
bune funcţionări ale grupului, iar pe de altă parte pentru a nu crea divergenţe între membrii
grupului (în acest caz, grupul poate suferi modificări privind dezvoltarea sa, unii membrii se pot
simti nerespectaţi iar alţii se pot simţi neînţeleşi).

8
 Regulile grupului sunt următoarele:

 Să se respecte ora stabilită pentru începerea întâlnirilor şi ziua/zilele stabilită(e) pentru

întâlnirile grupului
 Cine întârzie va aduce la întâlnirea următoare o ciocolată pe care o va împărţi cu ceilalţi
membrii ai grupului (acest moment/pedeapsă se va numi „Aşteptarea e dulce”)
 În cadrul grupului nu se va folosi un vocabular neadecvat, respectându-ne reciproc
 În cazul eventualelor divergenţe nu vom folosi nicio formă a violenţei (fizică sau verbală)
 Telefoanele mobile trebuie sa fie pe modul silenţios
 La fiecare întâlnire scaunele si mobila vor fi aranjate diferit, în funcţie de activitate iar
fiecare membru va avea un alt scaun, respectiv va sta în alt loc spre deosebire de data
precedentă
 În sala unde se vor ţine întâlnirile nu se fumează
 La finalul fiecarei întâlniri se va face câte o fotografie de grup
 Fiecare membru va avea o vestimentaţie adecvată pentru fiecare activitate (la fiecare
întâlnire se va spune activitatea care va avea loc întâlnirea următoare).

9.Activităţile grupului*

Activitate Resurse Resurse – mod de atragere Perioada Responsabili Observaţii

materiale a participanţilor

1.Consiliere Pixuri, Încurajări din partea 2 întâlniri Asistentul La a doua

psihologică şi carneţele, asistentului social şi a social şi întâlnire va fi
foi, scaune psihologului;Recompense psihologul prezent şi un
joculeţe de grup
precum un bileţel cu un psiholog
(joculeţe de citat optimist. unde va avea
cunoaştere, de loc şi o
dezbatere
înviorare, etc.)
psihologică

2.Dezbateri pe Scaune, Un bol cu bileţele în care 2 întâlniri Asistentul

anumite teme mese, foi, sunt scrise teme de social, La a doua
9
(de exemplu: pixuri discuţie asistentul întâlnire va fi
„Viaţa la a treia medical şi prezent şi un
psiholog
tinereţe”, „Oare psihologul
cine sunt eu?”,
etc.)

3.Activităţi Scaune, Filmuleţe cu activităţi 1 întâlnire Asistentul

meşteşugăreşti mese, aţe şi pentru a facilita inspiraţia social şi
(terapie prin ace, lână, membrilor şi dorinţa de asistentul
mişcare): croşete, participare medical
goblen, cusut flori,
manual, croşetat, materiale
impletituri textile,
artistice si laptop, boxă
aranjamente (sistem
ornamentale din audio)
diferite
materiale sau
flori, etc.

4.Activităţi de Scaune, Fiecărui membru i se va 1 întâlnire Asistentul

gătit (vom forma mese, da un şorţ cu numele social şi
echipe iar tacâmuri, echipei din care face asistentul
fiecare echipă va veselă, parte medical
găti câte ceva reţetar,
rapid de preparat şerveţele
care nu necesită
coacere)

5.Întâlnire cu un Scaune, Fiecare membru al 1 întâlnire Asistentul Medicul

medic generalist mese, pixuri, grupului primeşte flyere social, răspunde
întrebărilor şi
de familie (oferă foi, laptop, şi vouchere din partea asistentul
curiozităţilor
membrilor boxă (sistem medical si
10
informaţii de audio) medicului medicul membrilor şi
ultimă oră din le oferă
sfaturi
domeniul
adecvate
medical)

6.Jocuri de Scaune, Filmuleţe cu reguli ale 1 întâlnire Asistentul

societate şi mese, cărţi joculeţelori pentru a social şi
activităţi ludice de joc, table, facilita inspiraţia asistentul
care să faciliteze remi, ţintar, membrilor şi dorinţa de medical
comunicarea şi şah, laptop, participare
relaţionarea atât boxă (sistem
cu persoane de audio)
aceeaşi vârstă,
precum şi cu
tânara generaţie
(jocuri de cărţi,
şah, ţintar, table,
remi, etc.)

7.Ziua de talent Scaune, La final, fiecare membru 1 întâlnire Asistentul Fiecare

în care fiecare mese, foi, va pleca acasă cu o social şi membru va fi
filmat în timp
membru îşi va creioane fotografie din care să asistentul
ce îşi va
pune în valoare colorate, reiasă talentul său medical prezenta
talentul ascuns, pixuri, talentul

precum: cântat, laptop, boxă

dansat, desenat, (sistem
recitat, etc. audio)

8.Întâlnire cu un Scaune, Fiecare membru al 1 întâlnire Asistentul Avocatul

avocat (oferă mese, pixuri, grupului primeşte flyere social, răspunde
întrebărilor
membrilor foi, laptop, din partea avocatului asistentul
membrilor şi
informaţii din boxă (sistem medical şi îi sfătuieşte
domeniul în funcţie de

11
juridic) audio) avocatul caz

9.Activitatea Scaune, Vizionarea unor filmuleţe 1 întâlnire Asistentul În cadrul

numită „Buna şi mese, pixuri, cu caracter educativ social, acestei
întâlniri va fi
Bunul”, foi, laptop, adecvat temei de discuţie asistentul
prezent şi un
respectiv un boxă (sistem medical şi psiholog
training audio) psihologul
psihologic
pentru bunici
privind creşterea
şi educarea
nepoţilor

10.Activităţi Scaune, Vizionarea unor filmuleţe 1 întâlnire Asistentul Fiacare

pentru „Ziua mese, pixuri, specifice evenimentului social şi membru al
grupului va
Naţională a foi, laptop, asistentul
aduce câte un
României”, boxă (sistem medical preparat de
precum: recitat audio), mancare
tradiţională
poezii, cantat baloane in
românească
cantece culorile gătit de el
patriotice, tricolorului
ascultat muzică şi drapele
românească şi mici din
mancat mancare hârtie
tradiţională

11.Activitate Fiecare membru va primi 1 întâlnire Asistentul Atât membrii

cultural- o diplomă de participare social, grupului, cât
Scaune, şi echipa de
educativă şi un album cu asistentul
mese, pixuri, specialişti
(ultima întâlnire) fotografiile făcute la medical şi sunt
foi, laptop,
care constă într- fiecare întâlnire psihologul mulţumiţi de
boxă (sistem evaluarea
o expoziţie cu
finală a
toate creaţiile

12
membrilor de pe audio) grupului care
parcursul tocmai s-a
încheiat.
întâlnirilor şi
fotografii de la
fiecare întâlnire
+ un chestionar
şi un feedback
atât de la
membrii, cât şi
de la asistentul
social şi
psiholog

*În cadrul fiecărei întâlniri va fi prezent în afara sălii un asistent medical (uneori şi un medic)
care va sta la dispozitia oricărui membru al grupului în cazul eventualelor evenimente neplacute
(leşin, căderi de calciu, ajutor specializat, etc.)

10.Detalierea unei activităţi a grupului

„Ziua de gătit” este una dintre activităţile care va avea loc în a patra sau a cincea întâlnire.

În cadrul acestei activităţi fiecare membru al grupului îşi va pune în valoare sau îşi va face
cunoscută pasiunea de a găti. Probabil sună ciudat, deoarece printre membrii grupului se pot afla
şi bărbaţi, însă există mulţi bărbaţi pasionaţi de gătit (de unde provine şi zicala „bărbaţii sunt cei
mai buni bucătari”). Membrii grupului vor forma echipe de cate 3 persoane, iar fiecare echipă va
avea un nume semnificativ tematicii noastre (de exemplu: Echipa Prajiturelelor, Echipa
Fructelor, Echipa Legumelor şi Echipa Bucătăreilor).

Din cauza faptului că întâlnirile grupului nu vor avea loc într-o bucătărie pentru a avea acces
la electrocasnice (aragaz, cuptor cu microunde, robot de bucătărie, etc.), fiecare echipă va trebui
să gătească un preparat care nu solicită coacere şi care se prepară relativ uşor şi rapid, precum:

13
salată de fructe, salată de boeuf, salată orientală, salată bulgărească, tort de biscuiţi, salam de
biscuiţi, etc..

Echipele se vor forma încă de la întâlnirea precedentă prin intermediul unor bileţele pe care
le vor extrage la finalul întâlnirii. Acest lucru are ca scop faptul că pe parcursul unei săptămâni
membrii echipelor vor trebui să comunice (în acest sens vor socializa) pentru a stabili ce preparat
sau ce reţetă vor gati şi îşi vor împărţi sarcinile pentru a forma o echipă omogenă. Activitatea va
dura 1 ora şi jumătate, iar echipele sunt foarte silitoare, la final având rezultate „delicioase” la
propriu. Membrii grupului sunt foarte fericiti, simţindu-se apreciaţi şi crescându-li-se stima de
sine.

Prin intermediul acestei activităţi, membrii vor putea socializa, se vor putea cunoaşte, vor
putea face schimb de reţete, de experienţe petrecute în bucătărie şi de asemenea îşi vor da seama
că au această pasiune în comun.

11. Situaţii neprevăzute şi probleme care pot apărea pe parcursul desfăşurării grupului

Pe parcursul desfăşurării grupului pot apărea situaţii neprevăzute, evenimente neplăcute sau
unele probleme, precum:

 Accidentarea unui membru al grupului în timpul unei activităţi

 Decesul unui membru al grupului în timpul unei întâlniri (ţinând cont de faptul că
persoanele vârstnice pot suferi de afecţiuni medicale grave)
 Divergenţe apărute între membrii grupului (certuri, violenţă etc.)
 Stări de rău ale membrilor grupului din cauza problemelor medicale (leşin, greaţă,
căderi de calciu)
 Încălcarea regulilor stabilite încă de la prima întâlnire

12. Evaluarea finală a grupului

A venit momentul ca asistentul social să analizeze fişele de observaţie, notiţele,

chestionarele şi rapoartele acumulate pe parcursul desfăşurării grupului (a sesiunii). Prin

14
intermediul acestora, dar şi a feedback-ului se poate observa dacă grupul a dat randament sau nu,
sau dacă obiectivele au fost atinse sau nu.

În acest caz, obiectivele principale au fost atinse, iar în urmadesfăşurării activităţilor din
fiecare întâlnire, membrii grupului au observat o schimbare la ei înşişi, promovându-se astfel
principiul “îmbătrânirii active”. Feedback-ul dat de aceştia la ultima întâlnire a fost foarte
important, acesta fiind unul pozitiv. Membrii grupului au fost chiar dezamăgiţi că timpul a trecut
foarte repede iar întâlnirile nu vor mai avea loc deoarece durata grupului s- a încheia. Seniorilor
li s-a oferit şansa prin intermediul grupului să socializeze, să li se ofere consilierea de care aveau
nevoie, crescând în acest sens stima de sine dar şi calitatea vieţii. Persoanele vârstnice au plecat
cu o nouă imagine socială de ansamblu a vârstnicilor şi a fenomenului îmbătrânirii, aceştia fiind
acum mai plini de viaţă şi cu o viziune nouă a celei de a treia tinereţe, precum numele grupului.

Concluzionând, scopul grupului a fost dus la bun sfârşit, iar grupul se poate relua în viitor
pentru viitorii seniori pretendenţi şi doritori, deoarece a funcţionat. În acest moment se ştiu exact
punctele forte şi punctele slabe, respectiv se ştie exact ce anume trebuie făcut pe parcursul unui
nou grup si ce nu.

13.Bibliografie

 Caradec, Vincent, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Paris, Nathan, 2001

 Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, Incluziunea socială a persoanelor vârstnice,
2013,

15
 http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.
pdf , Accesat la data de 09.01.2016
 Direcţia de sănătate publică Bucureşti, COMUNICAT DE PRESĂ, Ziua Internaţională a
Persoanelor Vârstnice – 1 octombrie 2012, http://www.dspb.ro/diverse/20120926-
ZMV.pdf , Accesat la 09.01.2016
 Gîrleanu-Şoitu, Daniela, Vârsta a treia, Iaşi, Editura Institutul European, 2006
 Institutul Român de Educaţie a Adulţilor, Revista Vârstnici din toată Europa învaţă în
grup- mai 2011 Numarul 1,
http://www.irea.ro/ro/images/banners/seelernetz_newsletter.pdf , Accesat la 09.01.2016
 United Nation, World Population Ageing, 2009,
http://www.un.org/esa/population/publications/WPA2009/WPA2009_WorkingPaper.pdf
, Accesat la data de 09.01.2016
 Vrasti, Radu, Ghid practic de intervenţie în criză, 2012, http://www.vrasti.org/Ghid
%20Practic%20de%20Interventie%20in%20Criza.pdf , Accesat la data de 09.01.2016

16
17