UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea

Anul III, Grupa 2

Diagnoza social a persoanelor varstnice

Diagnoza socială sau psihosociala este un proces de analiză și sinteză a informatiilor pe

care asistentul social le obtine prin metodele și tehnicile specifice profesiei pentru a facilita
planificarea intervenției. Diagnoza socială vizeaza atât cauzele situației de dificultate cât și
resursele sistemului client.

Diagnoza socială permite evidențierea, procesarea şi evaluarea sistematică a informaţiilor

la care au acces factorii activi într-un caz dat şi care sunt considerate relevante pentru stabilirea
problemei şi analiza resurselor, în cazul unei situaţii specifice, construirea unei imagini globale a
situaţiei date, cu toate persoanele implicate.

Perioada de batranete aduce cu sine numeroase schimbari importante in modul in care

individul se percepe pe sine si lumea din jur, respectiv, au loc schimbari in viata profesionala, in
relatiile cu familia si prietenii. Perioada batranetii aduce cu sine numeroase probleme de sanatate.
Batranii au o lista lunga de plangeri privind sanatatea. Procesul imbatranirii include transformari
fiziologice, biochimice si comportamentale, declinul psihic fiind conditionat de o serie de factori
de natura subiectiva, de natura fiziologica precum si de conditiile de mediu, in concluzie,
imbatranirea se desfasoara gradual si difera de la o persoana la alta. Batranetea constituie o
problema individuala dar si sociala ce trebuie pregatita, anticipata, sprijinita material si uman. In
anii batranetii apare depresia din episoade scurte de tristete. Melancolia sau pierderea brusca a
energiei poate evolua spre o serioasa si indelungata conditie depresiva. Caracteristicile acestei
depresii include o durere continua, lipsa de interes, lipsa de speranta, reducerea increderii in sine,
o evaluare deformata a prezentului si viitorului. Persoanele varstnice depresive se confrunta
deseori cu dificultatea in a lua decizii si devin mai incete in gandire, mod de a vorbi si miscari.
Perioada batranetii, se caracterizeaza printr-o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica
functionalitatea psihica scazandu-i productivitatea. Iesirea din campul muncii, ca si plecarea
copiilor din casa parinteasca, creeaza modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor, a
stilului de viata. In plan verbal, exprimarea devine anevoioasa, lenta si incoerenta.
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Populatia varstnica inregistreaza peste tot in lume o crestere constanta in diferite ritmuri, cu
consecinte multiple: demografice, economice, sociale, medicale.

In ultimele decenii s-a constatat o crestere a duratei medii de viata, cu cresterea numarului
de persoane varstnice, aspect demografic cunoscut sub numele de imbatranirea populatiei. Ca o
privire de ansamblu asupra datelor demografice se poate aprecia ca populatia varstnica peste 65
ani reprezenta 5% in Europa Occidentala la inceputul secolului XX, pentru ca in anii '90 procentul
sa creasca la 15 %, o treime avand peste 75 ani.

In ceea ce priveste Romania, persoanele varstnice de peste 60 de ani, reprezinta 18,3% din
totalul populatiei, iar proiectiile demografice pentru anul 2030 arata o proportie a acestora de
22,3%.

Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi
de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare
a nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost
aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr. 886/2000, reprezinta situatia unei persoane
care, urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor
semnificativ si/sau ingrijire pentru a realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene.

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului

legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local,
a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a
organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor
varstnice.

Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza
luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea
de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum
si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
curente ale vietii.
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Pentru delimitarea din cadrul acestei categorii largi a subcategoriilor de varstnici cu/fara
handicap aflate in situatie de risc si dependenta, urmatoarele criterii sunt cele care le impart in
subgrupe:

o gradul de dependenta: dependenti; semidependenti; independenti;

o reteaua de sprijin: singuri, ajutati de vecini, rude sau familia care locuieste cu persoana
varstnica; varstnici care au familie si care locuiesc cu aceasta;

o contextul agravant: persoana varstnica a carui partener de viata este intr-un grad de
dependenta; persoana varstnica a carui sustinator legal este la randul sau dependent; persoana
varstnica a carui sustinator legal nu si-a asumat responsabilitatea ingrijirii;

o venit lunar si proprietati: varstnici ale caror venituri sunt mai mici decat baremul stabilit de
legea privind asistenta sociala a varstnicului; varstnici care depasesc baremul legal,dar au venituri
doar din pensii sau diferite alte ajutoare banesti acordate de stat; varstnici care pe langa veniturile
lunare in bani detin proprietati

In functie de aceste criterii se pot identifica subcategoriile de persoane varstnice care trebuie sa fie
cu prioritate beneficiari ai serviciilor socio-psiho-medicale:

o persoane varstnice care sunt singuri si fara venituri sau venituri mici;

o persoane varstnice dependente ai caror parteneri sau sustinatori legali sunt dependenti la
randul lor sau nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii, si care sunt fara venituri sau cu venituri mici;

o persoane varstnice semidependente care sunt singure si nu au venituri sau au venituri mici;

· persoane varstnice semidependente ai caror parteneri sau sustinatori legali sunt dependenti
sau nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii, si care sunt fara venituri sau cu venituri mici;

· persoane varstnice dependente sau semidependente care nu au retea de sprijin, nu au familie

sau sustinator care nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii si care nu au un venit lunar care sa le
permita accesul la servicii de ingrijirea
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Problemele sociale ale varstnicilor:

1. Stigmatizare;

2. Ignorare;

3. Acceptare;

4. Discriminare ;

5. Integrare .

Modul in care este perceput varstnicul:

- Dependent ;

- Autonom.

Modul in care este etichetat varstnicul

-Inutil ;

-Util .

Modul in care anturajul se comporta fata de varstnic:

-Marginalizat ;

-Acceptat.

Necesitati si probleme, cu care se confrunta generatia varstnica:

1. Starea sanatatii si capacitatea de munca modificata

Scaderea rezistentei la efort, absenta conditiei fizice, capacitatea de munca modificata

Starea sanatatii degradata, aparitia obstructionarii corporale si a tulburarilor functionale

Diminuarea capacitatilor psihice si fizice

UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Daca mai demult cei mai buni cunoscatori ai problemelor batranilor erau medicii, stiut fiind
faptul ca ei tineau evidenta problemelor lor de sanatate, si reprezentarea intereselor varstnicilor le
revenea indeosebi lor. Azi, conform principiilor de apropiere ale gerontologiei interdisciplinare,
este sarcina unei intregi echipe profesioniste de a se ocupa cu problemele varstnicilor si a le
rezolva: medici, psihologi, asistenti sociali se straduiesc sa creeze niste conditii de viata mai bune
pentru batrani.

2. Ingradirea relatiilor colective

Insingurare, izolare

Rarirea contactelor cu membrii de familie si prietenii

Absenta institutiilor, cluburilor, forumurilor create pentru pensionari

Functionarea organizatiilor si a institutiilor ce ajuta formarea inca nu este definitivata, iar reteaua
de legaturi informationale reprezinta pentru cei chestionati cea mai importanta retea de ajutor:
fundalul de ajutor este asigurat si in continuare de catre familie, prieteni, rudenii si cunostinte.

3. Carentele serviciilor pentru varstnici

Starea limitata a accesului la serviciile sanitare (ex. cabinete medicale greu de vizitat, medicatie
nesigura si costisitoare)

Lipsesc institutiile ce acorda ingrijire si asistenta (la domiciliu)

Serviciile de consiliere si informare, putine numeric, sunt concentrate la oras

Mijloacele de transport in comun locale si la distanta nu corespund nevoilor speciale ale batranilor
(costuri ridicate, statii si mijloace de transport nepotrivite etc.)

Posibilitatile de recreere si locatiile sunt prea putin accesibile pentru media celor de varsta
inaintata.
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Serviciile sociale ce ofera o ingrijire personala, modernizarea si dezvoltarea serviciului de
consiliere si informare sunt de o importanta primordiala, avand in vedere cresterea interesului fata
de sursele de informare. Majoritatea celor chestionati aduna informatii din presa scrisa si de la
radio, de la TV. Extinderea serviciului de ingrijire la domiciliu ar asigura in multe cazuri o
rezolvare a problemelor batranilor. Aceasta categorie de servicii este cea care promoveaza in
primul rand mentinerea capacitatii de intretinere a individului.

4. Probleme de servici si materiale

Saracire (pensie relativ mica, preturi in crestere, cheltuieli de intretinere tot mai mari)

Tratarea bolilor cronice ale senectutii este tot mai costisitoare (preturile medicamentelor si tariful
consultatiilor in crestere)

Rezolvarea problemelor sociale ale varstnicului

In mediul rural si urban apar in structuri diferite atat posibilitatea accesului la informatii si
servicii, cat si insesi problemele sociale, asadar este necesara elaborarea unei strategii de rezolvare
diferentiate. La oras ar constitui o rezolvare a problemelor celor in varsta mai ales perfectionarea
institutiilor si a serviciilor deja existente si informarea cu privire la acestea. La tara este deopotriva
necesara organizarea si transmiterea serviciilor centrate pe individul varstnic. In ambele medii,
serviciile complementare din sfera statului si civila ar fi liniile directoare.

Activitati necesare:

Crearea si/sau cresterea functionabilitatii centrelor multifunctionale;

Organizarea activitatilor cu norma intreaga si partiala, respectiv a celor voluntare (intermedierea

intre angajatori si angajati, crearea unei baze de date cu acest scop);

Crearea/perfectionarea retelei de servicii pentru batrani (ingrijirea bolnavilor, cumparaturi,

consiliere, afaceri, activitati in timpul liber);
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
Perfectionarea functionarii unor birouri de informare si consiliere pentru batrani (consiliere
juridica, sociala, terapeutica, medicala, economica);

Crearea unor centre de ajutor familial;

Accesibilitatea la serviciile unor ingrijitori si asistenti specializati, centrati spre batrani;

Crearea unor mijloace de circulatie performante si trasee sigure;

Inceperea unor cursuri si stagii de pregatire ce vizeaza batranii;

Crearea posibilitatilor unor schimburi de experienta intre batrani si tineri (ascultare de povesti,
cursuri culinare, de mesterit, utilizarea calculatorului etc.).

Serviciile oferite sunt:

Asistenta sociala;

Consiliere psihologica, consiliere juridica;

Ergoterapie si petrecere a timpului liber;

Asistenta medicala curenta si terminala;

Gazduire, hranire, ingrijire si igiena personala;

Siguranta si accesibilitate in comunitate;

terapie ocupationala, creatii: epigrame, poezii

Alte servicii: spirituale, religioase, in caz de deces

Una dintre marile schimbari ale secolului XXI va fi reprezentata, asadar, de cresterea foarte
mare a numarului de persoane de peste 65 de ani, deci a grupului reprezentat de varstnici. Datorita
acestui lucru, institutiile sociale incluzand sistemele de ingrijire a sanatatii, educatie, mentinerea
veniturilor si a programelor de asigurari sociale, a locurilor de munca si serviciilor sociale private
(ONG-uri), vor fi obligate sa suporte modificari radicale.

Toate acestea conduc implicit si la cresterea numarului de persoane care se ocupa in mod
special, de problemele generate de fenomenul imbatranirii populatiei, asadar cresterea numarului
de specialisti in gerontologie.
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
In vederea incadrarii in grade de dependenta, se realizeaza o evaluare a statusului
functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale,
economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta
sociala justificata de situatia de fapt constatata.

Pregatirea pentru pensionare ar fi una din sarcinile asistentului social profesionist.

Asistentul social inarmat cu informatii nu numai din domeniul activitatii sale, ci si din domeniul
geriatriei, psihiatriei si igienei trebuie sa-si asume rolul de management de situatie intr-un cadru
institutional care sa-i permita initiativa si desfasurarea unei activitati preventive. (am curajul sa
afirm cu convingere si exemplificand concretlegislatia pentru protectia sociala a persoanelor
varstnice este inca incompleta si ambiguua, in momentul de fata, la noi in tara).

Dar important este ca o persoana varstnica trebuie sa se opuna sentimentului de inutilitate,

in sensul unei alte utilitati sociale, valorificarea experientei acumulate, a intelepciunii sedimentate
in folosul celorlalte generatii.

Asistentii sociali pot initia programe informative referitoare la organizatiile care ofera
anumite gratuitati pentru bunuri si servicii sau referitoare la cel mai ieftin loc in care se pot face
cumparaturile.

Ingrijirea persoanelor virstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala care se

dispune numai cu titlu de exceptie.

Multi varstnici, nu au experienta administrarii propriilor venituri(partenerul decedat sau

unul dintre copii obisnuiau sa tina evidenta banilor), sau si-au pierdut aceasta obisnuinta datorita
diminuarii capacitatilor intelectuale specifice varstei. Pentru astfel de situatii, asistentii sociali pot
initia programe de planificare a cheltuielilor(stabilirea prioritatilor, esalonarea platilor, adaptarea
cuantumului pentru cosul zilnic e.t.c), astfel incat resursele oricum limitate sa nu fie risipite.

O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a subventiona
de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si fundatiile romane care
infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest sens, a fost adoptata Legea nr.
34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate
juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit Normelor
Metodologice din 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii
UAIC, FSSP, Asistență Socială Gabriela Elena Giurgea
Anul III, Grupa 2
asociatiile si fundatiile romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in cadru
organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala acordate de
aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc urmatoarele conditii: se incadreaza
in liniile de subventionare prioritare in domeniul asistentei sociale; se desfasoara intr-un spatiu
adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru acordarea
serviciilor de asistenta sociala.

In prezent, asistenta sociala gerontologica in Romania este practic inexistenta, daca luam
in considerare faptul ca nu exista nici o forma de invatamant superior care sa formeze asistenti
sociali gerontologi (o cercetare realizata la nivel national, in prima jumatate a anului 2006, a
dovedit ca din totalul asistentilor sociali care lucreaza in institutiile sociale pentru varstnici doar
un procent de 41 % au studii universitare de asistenta sociala, 56% au studii medii - cursuri de 6
luni - , 3% au studii universitare in alte domenii - sociologie, psihologie, drept - , in timp ce asistenti
sociali cu studii universitare de specialitate in asistenta sociala gerontologica nu exista) si ca
majoritatea serviciilor pentru varstnici se centreaza pe aspectul medical si foarte putin pe cel social.

Interesele si nevoile specifice acestui important segment de populatie au fost abordate,

pana in prezent, cu accent principal asupra sistemului de pensii. O serie de aspecte esentiale nu au
fost luate in considerare, cum ar fi faptul ca varsta inaintata este acompaniata de singuratate,
izolare, precum si de riscul crescut de a prezenta boli, generatoare de dizabilitati, implicit de
dependenta. Fara o asistenta sociala si medicala de lunga durata, oferita din partea specialistilor
(asistenti sociali gerontologi, medici geriatri etc.) existenta insasi a persoanelor varstnice poate fi
compromisa.

Acestea sunt doar cateva din realitatile care evidentiaza importanta si necesitatea de
specialisti in domeniul gerontologiei in Romania. Prin intermediul unui program de masterat care
sa formeze, atat la nivel teoretic, cat si la nivel practic, personal calificat in munca directa si/sau
indirecta cu persoanele varstnice, va fi posibil ca acest segment de populatie sa beneficieze de
servicii profesioniste bazate pe calitate.