Sunteți pe pagina 1din 9

Drepturile bolnavului schizofrenic din Romania:

Art. 35
Ingrijirea persoanelor internate in unitati de psihiatrie sau admise in centre de recuperare si
reabilitare se realizeaza in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.
Art. 40
(1) Persoanele internate pot fi izolate temporar, fara contentionare, in vederea protejarii acestora,
daca reprezinta un pericol pentru ele insele sau pentru alte persoane. Aceasta masura trebuie
aplicata cu maxima precautie si numai in cazul in care orice alta modalitate s-a dovedit
ineficienta.
Art. 42
(1) Orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:
a) recunoasterea de drept ca persoana;
b) viata particulara;
c) libertatea de comunicare, in special cu alte persoane din unitatea de ingrijire, libertatea de a
trimite si de a primi comunicari particulare fara niciun fel de cenzura, libertatea de a primi vizite
particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant legal sau conventional si, ori de cate ori
este posibil, si ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile postale si telefonice, precum si
la ziare, la radio si la televiziune;
d) libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase.
(2) Mediul si conditiile de viata in serviciile de sanatate mintala trebuie sa fie pe cat posibil cat
mai apropiate de viata normala a persoanelor de varsta corespunzatoare.
(3) Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:
a) mijloace de educatie;
b) posibilitati de a cumpara sau de a primi articolele necesare vietii zilnice, distractiilor sau
comunicarii;
c) mijloace care sa permita pacientului sa se consacre unor ocupatii active, adaptate mediului sau
social si cultural, incurajari pentru folosirea acestor mijloace si masuri de readaptare profesionala
de natura sa ii usureze reinsertia in societate.

(4) Pacientul nu poate fi obligat sa presteze o munca fortata.


(5) Activitatea efectuata de catre un pacient intr-un serviciu de sanatate mintala nu trebuie sa
permita exploatarea fizica sau psihica a acestuia. 1

Bolnavii schizofrenici din Republica Moldova


Statistice oficiale arat c 90 % dintre bolnavii cu schizofrenie, din Republica Moldova nu au
acces la tratament adecvat, de cele mai multe ori, persoanele diagnosticate cu aceast boal ajung
s se confrunte cu probleme sociale i financiare.
Potrivit datelor, apte moldoveni din 100 de mii sufer de aceast maladie. n acela i
timp, estimrile Organizaiei Mondiale a Sntii demonstreaz c, la nivel global, aproximativ
1% din populaie sufer de aceast boal, iar peste 450 de milioane de oameni sunt afectai de
tulburri mintale, neurologice i de comportament.
n anul 2013, n Republica Moldova s-au nregistrat 255 cazuri, numrul lor fiind n
scdere uoar fa de cele 268 cazuri n 2012. Mai mult de jumtate din mbolnviri se produc
ntre pubertate i vrsta de 30 de ani. Schizofreniile tardive grupeaz cazurile cu un debut dup
vrsta de 40 de ani.2

Ce face asistentul social cu bolnavul schizophrenic?

1 Legea nr. 129/2012 pentru modificarea i completarea Legii sntii mintale i a proteciei
persoanelor cu tulburri psihice nr. 487/2002
2 http://mednews.md/cei-mai-multi-schizofrenici-se-imbolnavesc-pana-la-varsta-de-30-de-ani

Bolnavul schizofren are nevoie de un sistem ntreg de asistent medical si social, mai ales n
perioadele stabile ale bolii. Asistentul social

trebuie s lucreze adesea n colaborare cu ali

specialiti, cu medicul de familie sau cu medicul psihiatru.3


Colaborarea asistentului social trebuie s se extind si n sfera familiei, aceasta fiind n msur s
semnaleze orice eventual schimbare n comportamentul, dispozitia, sau gndirea pacientului,
care nu are ntotdeauna contiina tulburrilor sale.
Asistentul Social explic legislaia n vigoare, poate ntocmi ancheta social i poate
indentifica mijloace de ajutor pentru bolnav. Totodat asistentul sociala poate avea intervenii
cognitive care sunt utile n a nva persoana afectat cum ,,s ignore vocile, cum s testeze la
realitate ideile etc.
Ce am face noi in plus?
1. Sunt numeroase situaii n care pacienii cu schizofrenie pot fi ajutai. n primul rnd, cei
care nu si recunosc boala, pot fi ajutai de catre familie sau prieteni pentru a ajunge la
medic.
2. S organiz mai multe grupuri de self-help ,,nvare din experien celorlal i, este un
tip de intervenie util n terapia schizofreniei.
3. S efectuam campanii de sensibilizarea opiniei publice privind gravitatea i consecinele
schizofreniei. (pliante, workshop-uri, conferine).

ncadrarea n societate a bolnavului


Un rol la fel de important, ca i tratamentul medicamentos, l au acceptarea i integrarea
bolnavului cu schizofrenie n comunitate, implicarea lui n diferite activiti. Suferina produs
de stigmatizare este pentru multe dintre persoanele cu schizofrenie mai mare dect cea produs
de boal. Iar izolarea social, dificultatea n a-i gsi un loc de munc, pierderea suportului
social sunt adeseori cauze de recderi, atrage atenia dr Alexandru Paziuc.

3 Budson R.D. (1994). Models of supportive living: community residential care, in Handboock of
Schizophrenia, vol. 4, Edit. Elsevier, New York, 317-338.

Terapia ocupationala le ofera persoanelor cu schizofrenie posibilitatea de a-si imbunatati


abilitatile practice necesare pentru performarea sarcinilor pe care le au de indeplinit. Participarea
activa in sesiunile de terapie reprezinta o oportunitate de a lua decizii si de a dobandi mai mult
control asupra propriei situatii.

Concluzie:
Schizofrenia este o boal care afecteaza modul n care persoana gndete simnte i
acioneaza. Aceasta boal este tratabil i gestionabil. n postur de asistei sociali putem s
venim n sprijinul celor diagnosticai cu schizofrenie prin mai multe mijloace pe care le-am
amintit mai sus.
Aadar, persoanele care sufer de schizofrenie au nevoie de oamenii din jurul lor, familia,
prieteniii. Acetia trebuie s fie informai despre aceasta boal, cu cat stiu mai multe despre
aceast boala, evoluia i simptomele sale, cu att pot face viaa bolnavului i a lor mai usoar.

10 Mituri despre schizofrenie

Mit 1: Persoanele cu schizofrenie au personalitate multipl.


Fapt: Aceast credin reflect confuzia ntre schizofrenie i tulburarea de personalitate
disociativ, denumit n trecut tulburare de personalitate multipl, care presupunea coexisten a
mai multor personaliti n aceeai persoan. Persoanele cu schizofrenie nu au mai multe
personaliti, ns personalitatea lor a suferit deteriorri la nivelul gndirii, emoiilor i
motivaiei.

Mit 2: Toate persoanele cu schizofrenie sunt la fel.


Fapt: Persoanele cu schizofrenie sufer de o varietate de simptome. La unele persoane sunt
proeminente simptomele pozitive (halucinaiile, comportamentul dezorganizat, ideile delirante),
la altele sunt mai evidente simptomele negative (aplatizarea afectiv, lipsa voinei, lipsa
comunicrii, lipsa plcerii), iar o alta categorie pot suferi de tulburri cognitive n prim plan.
Majoritatea pacienilor au simptome din toate cele trei categorii.

Mit 3: Schizofrenia este cauzat de comportamentul i atitudinile familiei.


Fapt: n 1948 Frieda Fromm-Reichmann a introdus termenul de mam schizofrenogen ca factor
important in debutul schizofreniei, comportamentul acesteia fiind de ostilitate i hipercritic, iar
aceast idee a persistat decenii la rnd.

Cercetrile moderne au infirmat aceast teorie, stilul parental nu determin debutul schizofreniei,
ns multe studii coreleaz criticismul familiei cu riscul de recdere.

Mit 4: Bolile psihice nu sunt boli medicale ca cele cardiovasculare sau diabetul. Persoanele
care au probleme de sntate mental sunt pur i simplu nebune.
Fapt: Bolile psihice, ca i diabetul sau bolile cardiovasculare, sunt probleme medicale la fel ca i
celelalte. Cercetrile arat c exist cauze genetice i biologice pentru tulburrile psihatrice i c
ele pot fi tratate eficient.

Mit 5: Persoanele cu boal psihic, cum sunt cele cu schizofrenie, sunt n general
periculoase i violente.
Fapt: Statistica arat c incidena actelor de violent este mai sczut la persoanele cu probleme
mentale dect n cazul persoanelor fr diagnostic psihiatric. Persoanele care sufer de
schizofrenie sunt de cele mai multe ori mai degrab anxioase, confuze i retrase.

Mit 6: Dac ai o boal psihic ine de voina s te faci bine. Dac e ti tratat pentru o astfel
de problem nseamn c eti slab i ai euat.
Fapt: O problem de sntate mintal nu poate fi vindecat doar printr-un efort de voin , ns
nici a ignora problema nu ajut n rezolvarea ei, este nevoie de curaj s ceri ajutor de
specialitate.

Mit 7: Schizofrenia nu este tratabil

Fapt: Cu toate c schizofrenia nu este vindecabil n momentul de fa , ea este tratabil i


gestionabil. Este nevoie ca fiecare persoan s primeasc tratamentul adecvat pentru
simptomatologia proprie.

Mit 8: Persoanele cu schizofrenie nu pot s i rectige funcionarea normal de dinainte


de boal.
Fapt: Spre deosebire de demen, care se acutizeaz cu trecerea timpului, schizofrenia este o
afeciune care se poate trata, iar individul i poate regsi starea de echilibru.

Mit 9: Schizofrenia apare brusc, fr nici un avertisment.


Fapt: La aproape jumtate dintre persoanele diagnosticate cu schizofrenie debutul bolii este
insidios, simptomele se instaleaz treptat, n decursul a cteva luni sau ani.
Perioada prodormal este o perioad n care comportamentul persoanei ncepe s devin diferit
fa de trecut i abilitile generale de adaptare i funcionare ncep s scad, fr s intre n
episod psihotic. Aceast perioad dureaz n medie ntre 2 i 5 ani.

Mit 10: Dac persoana este inteligent va nelege c este bolnav i nu ar mai trebui s fie
deranjat de halucinaii sau delir.Fapt: Indiferent de gradul de inteligen personal persoana
cu schizofrenie va tri din plin experiena halucinaiei sau a delirului, fiind convins c
experiena s perceptiv este adevrat. Aceast convingere genereaz o anxietate foarte greu de
suportat. 4
4http://www.scientificamerican.com/article/living-with-schizophernia/?
page=1http://psychcentral.com/lib/illuminating-13-myths-of-schizophrenia/0002709
Myths, Half-truths, and Common Misconceptions about Schizophrenia and Severe and Persistent Mental Illness

Bibliografie:

1. Budson R.D. (1994). Models of supportive living: community residential care, in


Handboock of Schizophrenia, vol. 4, Edit. Elsevier, New York, 317-338.

2. Legea nr. 129/2012 pentru modificarea i completarea Legii sntii mintale i a


proteciei persoanelor cu tulburri psihice nr. 487/2002

3. Myths, Half-truths, and Common Misconceptions about Schizophrenia and Severe and
Persistent Mental Illness
4. http://mednews.md/cei-mai-multi-schizofrenici-se-imbolnavesc-pana-la-varsta-de-30-deani

5. http://psychcentral.com/lib/illuminating-13-myths-of-schizophrenia/0002709

6. http://www.scientificamerican.com/article/living-with-schizophernia/?page=1