1.

Dezvoltare comunitară: clarificări conceptuale, definire

1.1. Dezvoltare economică versus creștere economică

Problema dezvoltării reprezintă o preocupare serioasă, deoarece, creşterea economică,
bunăstarea oamenilor şi progresul social, se obţin mai greu astăzi, în contextul economiei
globale, decât în trecut. Se poate observa că putem avea creştere economică la nivel naţional sau
regional şi în acelaşi timp dezechilibre importante între unităţile componente. Pe de o parte
înregistrăm creştere economică prin noi implantări industriale, creşterea numărului locurilor de
muncă, etc., iar pe de altă parte accentuarea sărăciei, şomajului, a numărului de asistaţi social,
degradarea mediului înconjurător. Creşterea economică nu înseamnă neapărat bunăstare
generală. Idealul dezvoltării ar fi ca aceasta să genereze bunăstare pentru toţi oamenii.
Dezvoltarea este un proces planificat prin care o anumită situaţie trece de la simplu la
complex, creşte, se împlineşte, devine mai bună decât a fost. Deoarece reprezintă un proces de
creştere, de transformare pe termen lung, procesul de dezvoltare are şi o conotaţie strategică.
Dezvoltare economică este un concept larg care reprezintă procesul în care diferiţi actori
(guvern, sectorul privat, sectorul neguvernamental, comunităţi) acţionează planificat în scopul
creşterii bunăstării oamenilor.
Este important şi relevant să subliniem diferenţa dintre dezvoltare şi creştere economică.
Creşterea economică se concentrează mai mult pe aspectele cantitative, măsurabile, cum ar fi
produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB), numărul locurilor de muncă, venitul pe cap de
locuitor, numărul de locuinţe, ş.a. îmbunătăţirea acestor indicatori nu înseamnă neapărat mai
bine pentru comunitate. Pe de o parte aceştia ar trebui corelaţi şi cu alți indicatori, din sfera
educaţiei, sănătăţii, sărăciei, pentru a avea o imagine a dezvoltării. Pe de altă parte contextele
pot să difere chiar în cadrul aceleiaşi regiuni, sau între urban şi rural. De exemplu aceeaşi
creştere a venitului mediu/locuitor poate însemna mai mult pentru un locuitor din mediul rural,
unde costul vieţii este mai scăzut, decât pentru unul dintr-un oraş mare, unde costul vieţii are mai
multe componente şi este în general mai ridicat.
Dezvoltarea implică schimbări complexe şi profunde în interiorul comunităţii. Acestea
cuprind atât schimbările economice necesare pentru creşterea bunăstării oamenilor, cât şi pe

1
cele care privesc funcţionarea instituţiilor şi organizaţiilor, gradul de implicare a oamenilor în
problemele locale, nivelul de viaţă, relaţia cu mediul înconjurător.

1.2. Comunitate versus societate

În definirea comunității distincția clasica rămâne cea cea inițiată de Ferdinand TONNIES
(1944) între comunitate (gemeinschaft) si societate (gesellschaft).
Comunitatea este un sistem social în care relațiile sunt personale, informale,
tradiționale si sunt bazate pe sentimente (sat, bloc, cartier, oraș mic, etc.).
Societatea este un sistem în care relațiile sunt impersonale, utilitare, formale,
raționale, bazate pe schimburi comerciale, politice, etc. “În comunitate omul se naște si e legat
de aceasta la bine si la rău ...
Exista o comunitate familiala de origine, de obiceiuri, de credințe.”William si Loureide
BIDDLE (1965) afirma “comunitatea este reprezentată de sentimentele pe care cetățenii
locuind într-o anumita zona le împărtășesc în comun”. Din aceasta afirmație se vede clar ca
limitele comunității nu sunt strict definite.
Comunitatea este definită ca tip particular de sistem social, în cadrul căruia oamenii
comunică şi desfăşoară acţiuni în colaborare, mobilul activităţii nefiind nici profitul nici
comanda ordonată, ci binele sau interesul comun. Astfel, comunitatea ca sistem se distinge de
alte tipuri de sisteme sociale prin următoarele caracteristici:
1) cei implicaţi în sistem au o parte din preocupări comune şi relaţionează între ei;
2) sistemul are longevitate, continuitate şi persistenţă;
3) acţiunile membrilor depind considerabil de cooperarea voluntară, sancţiunile sau
coerciţiile având un rol minimal;
4) sistemul este multifuncţional, dinamic, complex şi suficient de larg încât să
predomine relaţiile instrumentale, fără să fie excluse şi relaţiile afective;
5) de obicei există şi un element geografic asociat delimitării şi stabilirii graniţelor, însă
nu toţi cei care locuiesc într-o anumită arie geografică sunt neapărat părtaşi la
sistemul comunitar. Pe acelaşi teritoriu pot locui persoane neintegrate sistemului sau
pot convieţui simultan mai multe comunităţi.

2
 1.3. Dezvoltarea comunitară: definire
Existenta unei comunități este însoțită si determinată de sentimentul apartenenței la
respectiva comunitate. În aceasta perspectiva “dezvoltarea comunitară” poate fi definita ca un
proces social prin care indivizii dintr-o comunitate controlează tot mai bine si se adaptează tot
mai bine la aspectele specifice ale unei lumi în permanenta schimbare.
După DUNHAM (1970) dezvoltarea comunitara este: “procesul conștient de
interacțiune socială si acea tehnica specifica domeniului social care au cel puțin unul din
următoarele obiective:
(2) rezolvarea nevoilor de baza si obținerea si menținerea unui echilibru între
nevoile si resursele unei comunități;
(2) ajutarea oamenilor de a trata mai eficient problemele si scopurile lor, prin
sprijinirea lor pentru a-si dezvolta, întări si menține calitățile de participare, autocontrol si
cooperare;
(3) obținerea de schimbări în cadrul relațiilor comunitare si de grup precum si la
nivelul centrelor de decizii comunitare.
Asociația Naționala a Asistenților Sociali din SUA (NASW) a stabilit ca obiective ale
dezvoltării comunitare următoarele:
1. Oferirea de posibilități pentru comunitate de a-si mobiliza resursele în scopul
rezolvării problemelor sociale si prevenirii cronicizării lor:
a. Oferirea către cetățeni a mijloacelor pentru a-si mobiliza, exprima si pune în
acțiune în mod eficace responsabilitățile lor specifice fata de comunitate.
b. Oferirea de mijloace către agențiile sociale pentru a pune în acțiune în mod
eficace responsabilitățile lor specifice fata de comunitate.
c. Oferirea de mijloace pentru asistenții sociali profesioniști pentru a-si îndeplini
responsabilitățile comunitare.
2. Oferirea unor mijloace de interacțiune între diferitele segmente ale comunității:
a. Între diferiți cetățeni si grupuri specializate ce se preocupa de bunăstarea
comunitara.
b. Între diferiții specialiști si între practicieni si conducerea comunității.
c. Între profesioniști si forțele instituționale cum ar fi sistemul școlar, sistemul
medical, sistemul juridic, etc.

3
 3. Oferirea de servicii de planificare sociala către comunitate prin:
a. Crearea de planuri de dezvoltare sociala.
b. Punerea acestora în aplicare.
c. Influențarea politicilor de bunăstare sociala si a altor domenii strategice care pot
influenta bunăstarea populației.
d. Asistenta în mobilizarea unei finanțări adecvate guvernamentale sau private
(National Association of Social Workers, Inc. New York, 1964).
Dezvoltarea comunitara - împărțită uneori în planificare comunitara, organizare
comunitara si dezvoltare propriu-zisa urmează în linii mari practica obișnuită a intervenției în
asistenta sociala. De aceea o parte importanta a expunerii noastre se va referi la procesul de
assessment (evaluare initiala).
Practica dezvoltării comunitare poate fi si ea descrisa ca un proces de rezolvare de
probleme cu etape clare si necesare pentru atingerea unui obiectiv dorit pentru prevenirea sau
ameliorarea problemelor comunității.
Din perspectivă sociologică şi operaţională, dezvoltarea comunitară: reprezintă un demers
global de punere în mişcare şi în sinergie a actorilor locali care valorifică resursele umane şi
materiale de pe un teritoriu dat, în relaţie negociată cu decidenţii.
Astfel, dezvoltarea comunitară este un demers: global şi local, strategic şi pedagogic,
partenerial, prospectiv, descendent (statul, puterile publice instituite propun orientări, proceduri,
incitări la activitate, resurse financiare şi privilegiază operaţii sectoriale sau specifice,precise) și
ascendent (articulând nevoile, cererile, iniţiativele, problemele şi soluțiile, acţiunile grupurilor de
pe un teritoriu în jurul unui proiect propus în cadrul unui program).