Recenzie „Fundamente ale Asistentei Sociale” de Vasile Miftode

Student: Bahnă Laura, AS III, ID

Aceasta carte cuprinde sase capitol . Primul capitol se refera la perspectiva teoretic-
aplicativa asupra asistentei sociale. Importanta perspective asupra domeniului este primul
subpunct din acest capitol ,in care ne este prezentat faptul ca cea mai buna practica este , mai
intai , o buna teorie sic a nicio interventie corecta si niciun rezultat pozitiv , de mare eficienta ,
nu se pot realiza in afara perspectivei teoretice asupra domeniului vizat.

In acest capitol ni se explica cum ca teoria are multiple forme de manifestare , atat la
nivelul constiintei comune , al explicarii nemijlocite a fenomenelor si faptelor din lumea
inconjuratoare, cat si la nivelul constiintei sistematizate ,al stiintei si explicatiilor mijlocite prin
demonstratii logice si investitii rational organizate .

Potrivit lui Merton , teoria reprezinta un sistem sau un ansamblu coerent de propozitii din
care se pot extrage consecinte legitime si demonstrabile prin confruntare cu datele observatiilor
directe de teren.

In acest subcapitol ni se arata ca teoria are doua acceptiuni fundamentale :teorie in sensul
strict al termenului si teoria sub forma de paradigma.Tot in acest subcapitol ni se explica
amanuntit cat de importanta este asistenta sociala ca profesie , iar asistentii sociali sunt mult mai
buni decat alti profesionisti ai “serviciilor umane” in intelegerea problemelor clientilor lor.
Asistentul social se afla in slujba apropiatului sau , indiferent de “culcarea politica” a
conceptiilor sale si in niciun caz nu poate face discriminari in exercitarea profesiei sale.

Transformarea asistentei sociale dintr-o ocupatie oarecare intr-o profesie si inca intr-o
profesie moderna , a impus si impune, in continuare , dezvoltarea explicita si sistematica a teoriei
domeniului . Tot in acest subcapitol ni se arata ca teoria asistentei sociale trebuie sa se afle intr-
un permanent contact cu practica si , mai mult, sub controlul acesteia. Teoria mareste cuantumul
de libertate al prefesionistului practician , dandu-I posibilitatea de a iesi din sfera relativ ingusta a
unor simple “sfaturi pentru practica” , cu care asistentul social sunt de regula obisnuiti , dar daca
prezinta un pericol real de plafonare si “activitate rutinica”.

Un alt subcapitol important al acestui capitol este :

Asistentul social – profesionist si cercetator stiintific , care cuprinde la randul sau un

subcapitol intitulat : Exigenti metodologice in studiul fenemenelor sociale. Aici ne este explicat
cum analizele teoretice si metodologice preced in mod firesc anchetele de teren . In organizarea
cercetarii , etapa cea mai importanta este analiza prealabila –care este cea mai ignoranta sau
subapreciata , iar determinarea domeniului si a obiectului de cercetare este mult mai necesara in
sociologie decat in alte stiinte .

In incheierea acestui subcapitol este mentionat ca toate aceste astepte teoretice ,

epistimologice si metedologice vizeaza in mod direct , domeniul asistentei sociale datorita
particularitatilor acestuia , obiectivelor dominant practic-operationale al anchetelor sociale
asupra populatiilor defavorizate sau marginalizate ,care au nevoie de ajutor de protectia
societatii.

Al doilea capitol intitulat “Dimensiuni si Perspective ale Profesionalizarii in domeniul

asistentei sociale “ ni se arata zonele de interes , institutii , retelele de agenti si alte unitati de
asistenti sociali si despre Asistenta Sociala la niivel individual ,comunitar ,societal.

In al treilea capitol intiitulat : Fundamente ale Asistente Sociale sunt cuprinse sase
subcapitole . Primul intitulat “Sistemul de cunostinte” , in care sunt descrise cu lux de amanunte
prebleme de teorie si metoda in asistenta sociala , principii in asitenta sociala si organigrama ,
structura si “context organizational”.

Al doilea subcapitol intitulat “Sistemul de valori specifice asistentei sociale” ne este

aratat cat de importante sunt valorile orientate spre individ , spre comunitate , pe practica
asistentei sociale si statutul asistentului social.

Al treilea subcapitol “Abilitati si deprinderi practice in asistenta sociala” cuprinde

abilitatile coognitive , abilitati administrative in “relatiile inter personale, abilitati in lumea
deciziilor” ,abilitati administrative si nu in ultimul rand abilitati in “valorificarea resurselor”. Alt
subcapitol extrem de important este : sistemul competentelor practice in asistenta sociala este
“produsul cunoasterii ,al abilitatilor si al valorilor ,sintetizand ansamblul factorilor , indicatorilor
si dimensiunilor analizate deja mai sus . Iar in subcapitolul : Sisteme de reguli si exigente
practice ni se explica amanuntit numai cine nu vrea nu intelege despre particularitatile sistemelor
de referinta si elementele pentru un Ghid de practica destinat studentilor sectiei de asistenta
sociala , iar in ultimul subcapitol : Particularitati ale practicii asistentei sociale sun vizati pasii cu
care stuudentii vor intra in contact , potrivit obiectivelor si activitatilor din programul de practica
si avem foarte multe exemple si modele care ajuta studentul in desfasurarea activitatilor practice.

Capitolul patru : Asitenta sociala si management social cuprinde trei subcapitole

importante in ceea ce priveste : Dimensiunea manageriala a asistentei sociale , Conceptul de
management social si Conducerea si decizia in sistemul serviciilor de protectiie si asistenta
sociala. Un alt capitol important este capitolul cinci “Teorii ale asistentei sociale” in care ni se
arata importanta intelegerii corecte si profunde a problematicii actiunii sociale presupune
cunoasterea filozofiei domeniului ,indeosebi a aspectelor vizand analiza limbajului si raporturile
dintre societate , cultura si personalitate .Actiunea este insa considerata potrivit unor teorii ,
drept o entitate derivata , “izvorand din operatii complexe care sunt efectuate la nivelul
observatiei si al descrierii ,al insusiri si al atribuirilor subiectilor actiunii. Daca actiunea este o
entitate derivata , aceasta implica , intre altele , ca insusi descrierea realitatii sociale in termeni de
actiune participa constitutiv la configuratia acestei realitati : “Actiunea nu-si atinge intreaga
dimensiune decat prin caracterul ei etic” ,care presupune , in acelasi timp , referiri privind binele
si raul si o intelegere a umanitatii care sa permita evaluarea celor 2 extreme.

O alta teorie importanta o intalnim in acest capitol :teoria retelelor . Despre aceasta teorie
putem afla ca termenul de retea s-a impus ca realitate din momentul in care , unii cercetatori si
lucratori sociali , intalnind si indentificand o entitate relationala de tip colectiv , nereductibila la
familie sau grup si-au dat seama ca pot nu numai sa actioneze la acest nivel , dar si sa obtina
rezultate pozitive .

Analiza de retea se plaseaza intre calitativ si cantitativ , contituind o forma operationala

de sinteza ; “cooperare “ sau conciliere a macro-socialului cu micro-socialul , a structurilor cu
micro-structurile , a organismelor si elementelor formale cu sociogramele si manifestarile
informale alea realitatii sociale.

Tot in acest capitol ni se arata cat de importanta este teoria actiunii care delimiteaza
actorul spontan de actorul initiatorul constient care are atat capacitatea de a-si controla actiunea ,
indeosebi de a evita sau corecta deviatiile , cat si spiritul analitic de a specifica eventualele sub-
tipuri de actiune derivate , conditiile si functiile fiecaruia in parte.

Lipsa de profesionalism sau de experienta genereaza , de regula, greseli fundamentale in

realizarea actiunii . O alta teorie importanta este teoria sociologiica care , la randul ei , presupune
capacitatea actorului de a plasa in locul “celuilalt” , adica al celui pe care-l studiaza sau de care
se intereseaza . O alta teorie importanta pe care o intalnim in acest capitol este teoria ingrijirii – o
teorie care ocupa locul principal , fiind in imediata apropiere a obiectivului fundamental al
sistemului de asistenta sociala. Asistentul social este o persoana care incearca sa ajute pe cineva
care are o problema si care nu se poate ajuta singur m iar serviciul de asistenta sociala acorda un
prim ajutor si aduce mai ales usurare si alinare clientilor in problemele lor , fara a reusi
intotdeauna sa le rezolve . Teoria ingrijirii vizeaza individul in situatia de risc si familia din care
face parte , cat si mediul social degradat sau in curs de degradare , grupul –problema ,
comunitatea sau colectivitatea si actiuni practice , folosond ansamblul abilitatilor deprinderilor si
aptitudinilor de care dispune .

Asistentul socialeste reprezentantul societatii in aplicarea propriului sistem de ingrijire

umana : in repartizarea resurselor alocate pana la nivelul “clientului individualizat” in evaluarea
cazurilor luate spre ingrijire si exercitarea controlului solutiilor si eficintei activitatii finantate si
in dezvoltarea capacitatilor de autoingrijire si de reusita individuala prin fortele proprii ale
clientului .
 Teoria ingrijirii reprezinta pentru asistentul social nucleul statutului sau in societate ,
oferindu-I astfel campul de actiune cel mai reprezentativ si centrat pe problemele si exigentile
fundamentale ale profesiei .

In acest capitol intalnim si teorii specifice si de rang mediu cum ar fi : teoria participarii ,
a atasamentului , a identitatii si teoria pierderii.

Aceasta teorie a participarii vizeaza experienta practica din domeniul protectiei umane si
al programelor de ajutor destinate populatiilor defavorizate sau vulnerabile si arata ca eficienta
activitatilor intreprinse in acest sens se gaseste in raport cu gradul de implicare si participare al
beneficiarilor la organizarea si realizarea lor.

Teoria atasamentului are menirea sa deschida calea intelegerii corecte a procesului de

dezvoltare psiho –sociala normala a personalitatii in general si al copiilor in special.

Atasament inseamna apropierea preferentiala , dezinteresata si aproape incontienta a unei

persoane de o alta persoana. Atasamentul are un caracter dinamic , care apare, se formeaza , se
“maturizeaza” , atinge apogeul in anumite conditii ale copilariei ,se poate deteriora sub incidenta
unor factori , slabeste si chiar dispare atunci cand persoana atasata dispare si ea. Intalnim mai
multe tipuri de atasament :sigure , nesigure ,sau anxioase si foarte nesigure sau ambivalenta.

Despre teoria identitatii din aceasta carte aflam ca problema identitatii a aparut in stransa
legatura cu aspectele si mai ales cu efectele adoptiei sau ale impartirii responsabilitatilor privind
cresterea si educarea unor copii intre mai multe familii . Despre teoria pierderiii deriva din teoria
atasamentului si este “sora buna “ cu teoria deja mentionata a anxietatii.Practic nu exista am care
sa nu piarda ceva sau pe cineva foarte drag . Aceasta teorie este implicata in ansamblul
activitatilor si al programelor de asistenta sociala , intrucat cea mai mare parte a clientilor au
suferit pierderi afective , ceea ce a generat situatia in care se afla sau a agravat starea de
dependenta ori cea de persoana vulnerabila la care a ajuns.

Ultimul capitol : Metode generale ne pune in legatura cu problema sociala ce urmeaza a

fi rezolvata sau investigata , despre situatia problemei , relatia sistem – asistent social , relatia
sistem – client sau beneficiul actiunii seriale . Un alt subcapitol important ar fi “Metoda Retelelor
in asistenta sociala” care ne evidentiaza importanta retelei de interventii speciale in asistenta
sociala . In acest capitol ne este descris cu lux de amanunte despre : Tehnicile specifice in
interventia sociala – in care un rol important il are grupul de sprijin care de fapt este o echipa
interdisciplinara de profesionisti (a.s. , sociologi, psihologi , medici de familie, sau medici sociali
, juristi,ecologi , etc.) care se reuneste potrivit unui program de munca pentru a analiza cazurile
specifice pe care le au in atentie si pentru a reflecta in comun asupra muncii , iar in perspectiva
“interventiei in retea”.
 Acesta carte trebuie citita deoarece contine foarte multe teoorii , metode ,tehnici
specifice si exemple practice destinate profesionistilor din serviciile sociale.