Sunteți pe pagina 1din 5

Fundamente ale Asistentei Sociale

(Rezumat) Vasile Miftode


Aceasta carte cuprinde sase capitol . Primul capitol se refera la perspectiva teoretic-aplicativa
asupra asistentei sociale. Importanta perspective asupra domeniului este primul subpunct din
acest capitol ,in care ne este prezentat faptul ca cea mai buna practica este , mai intai , o buna
teorie sic a nicio interventie corecta si niciun rezultat pozitiv , de mare eficienta , nu se pot
realiza in afara perspectivei teoretice asupra domeniului vizat.
In acest capitol ni se explica cum ca teoria are multiple forme de manifestare , atat la nivelul
constiintei comune , al explicarii nemijlocite a fenomenelor si faptelor din lumea
inconjuratoare, cat si la nivelul constiintei sistematizate ,al stiintei si explicatiilor mijlocite prin
demonstratii logice si investitii rational organizate .
Potrivit lui Merton , teoria reprezinta un sistem sau un ansamblu coerent de propozitii din care
se pot extrage consecinte legitime si demonstrabile prin confruntare cu datele observatiilor
directe de teren.
In acest subcapitol ni se arata ca teoria are doua acceptiuni fundamentale :teorie in sensul strict
al termenului si teoria sub forma de paradigma.Tot in acest subcapitol ni se explica amanuntit
cat de importanta este asistenta sociala ca profesie , iar asistentii sociali sunt mult mai buni
decat alti profesionisti ai serviciilor umane in intelegerea problemelor clientilor lor. Asistentul
social se afla in slujba apropiatului sau , indiferent de culcarea politica a conceptiilor sale si in
niciun caz nu poate face discriminari in exercitarea profesiei sale.
Transformarea asistentei sociale dintr-o ocupatie oarecare intr-o profesie si inca intr-o profesie
moderna , a impus si impune, in continuare , dezvoltarea explicita si sistematica a teoriei
domeniului . Tot in acest subcapitol ni se arata ca teoria asistentei sociale trebuie sa se afle
intr-un permanent contact cu practica si , mai mult, sub controlul acesteia. Teoria mareste
cuantumul de libertate al prefesionistului practician , dandu-I posibilitatea de a iesi din sfera
relativ ingusta a unor simple sfaturi pentru practica , cu care asistentul social sunt de regula
obisnuiti , dar daca prezinta un pericol real de plafonare si activitate rutinica.
Un alt subcapitol important al acestui capitol este :
Asistentul social profesionist si cercetator stiintific , care cuprinde la randul sau un subcapitol
intitulat : Exigenti metodologice in studiul fenemenelor sociale. Aici ne este explicat cum
analizele teoretice si metodologice preced in mod firesc anchetele de teren . In organizarea
cercetarii , etapa cea mai importanta este analiza prealabila care este cea mai ignoranta sau
subapreciata , iar determinarea domeniului si a obiectului de cercetare este mult mai necesara
in sociologie decat in alte stiinte .
In incheierea acestui subcapitol este mentionat ca toate aceste astepte teoretice ,
epistimologice si metedologice vizeaza in mod direct , domeniul asistentei sociale datorita
particularitatilor acestuia , obiectivelor dominant practic-operationale al anchetelor sociale
asupra populatiilor defavorizate sau marginalizate ,care au nevoie de ajutor de protectia
societatii.
Al doilea capitol intitulat Dimensiuni si Perspective ale Profesionalizarii in domeniul asistentei
sociale ni se arata zonele de interes , institutii , retelele de agenti si alte unitati de asistenti
sociali si despre Asistenta Sociala la niivel individual ,comunitar ,societal.
In al treilea capitol intiitulat : Fundamente ale Asistente Sociale sunt cuprinse sase subcapitole .
Primul intitulat Sistemul de cunostinte , in care sunt descrise cu lux de amanunte prebleme
de teorie si metoda in asistenta sociala , principii in asitenta sociala si organigrama , structura si
context organizational.
Al doilea subcapitol intitulat Sistemul de valori specifice asistentei sociale ne este aratat cat
de importante sunt valorile orientate spre individ , spre comunitate , pe practica asistentei
sociale si statutul asistentului social.
Al treilea subcapitol Abilitati si deprinderi practice in asistenta sociala cuprinde abilitatile
coognitive , abilitati administrative in relatiile inter personale, abilitati in lumea deciziilor
,abilitati administrative si nu in ultimul rand abilitati in valorificarea resurselor. Alt subcapitol
extrem de important este : sistemul competentelor practice in asistenta sociala este produsul
cunoasterii ,al abilitatilor si al valorilor ,sintetizand ansamblul factorilor , indicatorilor si
dimensiunilor analizate deja mai sus . Iar in subcapitolul : Sisteme de reguli si exigente practice
ni se explica amanuntit numai cine nu vrea nu intelege despre particularitatile sistemelor de
referinta si elementele pentru un Ghid de practica destinat studentilor sectiei de asistenta
sociala , iar in ultimul subcapitol : Particularitati ale practicii asistentei sociale sun vizati pasii cu
care stuudentii vor intra in contact , potrivit obiectivelor si activitatilor din programul de
practica si avem foarte multe exemple si modele care ajuta studentul in desfasurarea
activitatilor practice.
Capitolul patru : Asitenta sociala si management social cuprinde trei subcapitole importante in
ceea ce priveste : Dimensiunea manageriala a asistentei sociale , Conceptul de management
social si Conducerea si decizia in sistemul serviciilor de protectiie si asistenta sociala. Un alt
capitol important este capitolul cinci Teorii ale asistentei sociale in care ni se arata importanta
intelegerii corecte si profunde a problematicii actiunii sociale presupune cunoasterea filozofiei
domeniului ,indeosebi a aspectelor vizand analiza limbajului si raporturile dintre societate ,
cultura si personalitate .Actiunea este insa considerata potrivit unor teorii , drept o entitate
derivata , izvorand din operatii complexe care sunt efectuate la nivelul observatiei si al
descrierii ,al insusiri si al atribuirilor subiectilor actiunii. Daca actiunea este o entitate derivata ,
aceasta implica , intre altele , ca insusi descrierea realitatii sociale in termeni de actiune
participa constitutiv la configuratia acestei realitati : Actiunea nu-si atinge intreaga dimensiune
decat prin caracterul ei etic ,care presupune , in acelasi timp , referiri privind binele si raul si o
intelegere a umanitatii care sa permita evaluarea celor 2 extreme.
O alta teorie importanta o intalnim in acest capitol :teoria retelelor . Despre aceasta teorie
putem afla ca termenul de retea s-a impus ca realitate din momentul in care , unii cercetatori si
lucratori sociali , intalnind si indentificand o entitate relationala de tip colectiv , nereductibila la
familie sau grup si-au dat seama ca pot nu numai sa actioneze la acest nivel , dar si sa obtina
rezultate pozitive .
Analiza de retea se plaseaza intre calitativ si cantitativ , contituind o forma operationala de
sinteza ; cooperare sau conciliere a macro-socialului cu micro-socialul , a structurilor cu
micro-structurile , a organismelor si elementelor formale cu sociogramele si manifestarile
informale alea realitatii sociale.
Tot in acest capitol ni se arata cat de importanta este teoria actiunii care delimiteaza actorul
spontan de actorul initiatorul constient care are atat capacitatea de a-si controla actiunea ,
indeosebi de a evita sau corecta deviatiile , cat si spiritul analitic de a specifica eventualele sub-
tipuri de actiune derivate , conditiile si functiile fiecaruia in parte.
Lipsa de profesionalism sau de experienta genereaza , de regula, greseli fundamentale in
realizarea actiunii . O alta teorie importanta este teoria sociologiica care , la randul ei ,
presupune capacitatea actorului de a plasa in locul celuilalt , adica al celui pe care-l studiaza
sau de care se intereseaza . O alta teorie importanta pe care o intalnim in acest capitol este
teoria ingrijirii o teorie care ocupa locul principal , fiind in imediata apropiere a obiectivului
fundamental al sistemului de asistenta sociala. Asistentul social este o persoana care incearca
sa ajute pe cineva care are o problema si care nu se poate ajuta singur m iar serviciul de
asistenta sociala acorda un prim ajutor si aduce mai ales usurare si alinare clientilor in
problemele lor , fara a reusi intotdeauna sa le rezolve . Teoria ingrijirii vizeaza individul in
situatia de risc si familia din care face parte , cat si mediul social degradat sau in curs de
degradare , grupul problema , comunitatea sau colectivitatea si actiuni practice , folosond
ansamblul abilitatilor deprinderilor si aptitudinilor de care dispune .
Asistentul socialeste reprezentantul societatii in aplicarea propriului sistem de ingrijire umana :
in repartizarea resurselor alocate pana la nivelul clientului individualizat in evaluarea cazurilor
luate spre ingrijire si exercitarea controlului solutiilor si eficintei activitatii finantate si in
dezvoltarea capacitatilor de autoingrijire si de reusita individuala prin fortele proprii ale
clientului .
Teoria ingrijirii reprezinta pentru asistentul social nucleul statutului sau in societate , oferindu-I
astfel campul de actiune cel mai reprezentativ si centrat pe problemele si exigentile
fundamentale ale profesiei .
In acest capitol intalnim si teorii specifice si de rang mediu cum ar fi : teoria participarii , a
atasamentului , a identitatii si teoria pierderii.
Aceasta teorie a participarii vizeaza experienta practica din domeniul protectiei umane si al
programelor de ajutor destinate populatiilor defavorizate sau vulnerabile si arata ca eficienta
activitatilor intreprinse in acest sens se gaseste in raport cu gradul de implicare si participare al
beneficiarilor la organizarea si realizarea lor.
Teoria atasamentului are menirea sa deschida calea intelegerii corecte a procesului de
dezvoltare psiho sociala normala a personalitatii in general si al copiilor in special.
Atasament inseamna apropierea preferentiala , dezinteresata si aproape incontienta a unei
persoane de o alta persoana. Atasamentul are un caracter dinamic , care apare, se formeaza ,
se maturizeaza , atinge apogeul in anumite conditii ale copilariei ,se poate deteriora sub
incidenta unor factori , slabeste si chiar dispare atunci cand persoana atasata dispare si ea.
Intalnim mai multe tipuri de atasament :sigure , nesigure ,sau anxioase si foarte nesigure sau
ambivalenta.
Despre teoria identitatii din aceasta carte aflam ca problema identitatii a aparut in stransa
legatura cu aspectele si mai ales cu efectele adoptiei sau ale impartirii responsabilitatilor
privind cresterea si educarea unor copii intre mai multe familii . Despre teoria pierderiii deriva
din teoria atasamentului si este sora buna cu teoria deja mentionata a anxietatii.Practic nu
exista am care sa nu piarda ceva sau pe cineva foarte drag . Aceasta teorie este implicata in
ansamblul activitatilor si al programelor de asistenta sociala , intrucat cea mai mare parte a
clientilor au suferit pierderi afective , ceea ce a generat situatia in care se afla sau a agravat
starea de dependenta ori cea de persoana vulnerabila la care a ajuns.
Ultimul capitol : Metode generale ne pune in legatura cu problema sociala ce urmeaza a fi
rezolvata sau investigata , despre situatia problemei , relatia sistem asistent social , relatia
sistem client sau beneficiul actiunii seriale . Un alt subcapitol important ar fi Metoda
Retelelor in asistenta sociala care ne evidentiaza importanta retelei de interventii speciale in
asistenta sociala . In acest capitol ne este descris cu lux de amanunte despre : Tehnicile
specifice in interventia sociala in care un rol important il are grupul de sprijin care de fapt este
o echipa interdisciplinara de profesionisti (a.s. , sociologi, psihologi , medici de familie, sau
medici sociali , juristi,ecologi , etc.) care se reuneste potrivit unui program de munca pentru a
analiza cazurile specifice pe care le au in atentie si pentru a reflecta in comun asupra muncii ,
iar in perspectiva interventiei in retea.
Acesta carte trebuie citita deoarece contine foarte multe teoorii , metode ,tehnici specifice si
exemple practice destinate profesionistilor din serviciile sociale.