Toți oamenii, înzestrați cu raționament și conștiință, trebuie să accepte o
responsabilitate față de rase, națiuni și religii în spirit de solidaritate. Metodele și tehnicile de ajutor pot fi diferite, începînd de la ascultare pînă la rezolvarea problemei concrete. Orice om este capabil să ajute în felul său.Chiar din perioadele cele mai străvechi oamenii au avut grija aproapelui său la vremuri grele. Diferitele forme de grijă regăsim în codul lui Hammurabi, cu aproape patru milenii în urmă, annona civica la romani, iubirea creștină ca argument de ajutorare,toate ca demers empiric. Apoi apare necesitatea omului bine instruit care poate și trebuie să intervină pentru aplanarea problemelor și înbunătățirea vieții semenilor lui. Forța lui fiind oferirea posibilităților de cunoaștere și de acces la serviciile specializate. Persoana ajutătoare ar trebui să fie sensibilă la preocuparea pentru alții să posede priceperi cognitive și interactive avînd o bază de cunoștințe teoretice, împărtășind valori personale și profesionale, având un punct de vedere privitor la natura schimbării. Capacitatea creatoare a dorinței de a ajuta, a curajului, sensibilității, sunt de asemenea calități reprezentative pentru cel care ajută. Iar o persoană matură, realizată, atât pe plan profesional cât și personal are abilitatea de a se exprima și confrunta cu alții în mod constructiv, având totodată capacitatea de a risca în favoarea altora. Rolul asistentului social este acela de a ajuta clientul să înțeleagă nu numai dreptul său de autodeterminare, ci și responsabilitetea socială. El trebuie să-și folosească autoritatea pentru a ajuta clientul să-și înțeleagă consecințele comportamentului. Tot asistentul social trebuie să accepte responsabilitatea în privința celor care nu se pot proteja singuri. Munca prin care un asistent social oferă asistență indivizilor cu probleme este un proces complex, în care este mai mult decât necesară respectarea unor etape, metode și tehnici de intervenție specializate, în care construirea unei relații de durată între asistentul social și asistat este bazată pe încredere și speranța de depășire adificultăților. O intervenție asistențială eficientă se bazează pe un ansamblu de instituții, programe, măsuri,activități profesionalizate, servicii de protejare a comunității și chiar pe fiecare individ în parte iar forțele ajutătorului vin din acest culum. Asistența socială are ca aspirație realizarea unei societăți nu numai prospere, dar și înalt inclusive pentru toți cetățenii ei, aceasta referindu-se și la cei care, din motive subiective sau obiective, se află în situații de viață dificile și poziții sociale marginale.
Cu stimă și respect Olariu Mariana
Asistența Socială, F.F Eseu ”În ce constă forțele persoanei care ajută”