• Filimon Ana

• Ilascu Monica
• Ferbei Bianca
• Dominte Diana-Elena
Comisia Națiunilor Unite pentru Drepturile
Omului a definit discriminarea politic ca fiind
"orice distincție, excludere, restricție sau
preferință bazată pe opțiunile politice ale unei
persoane care are ca scop sau efect afectarea
sau anularea exercitării egale a drepturilor și
libertăților fundamentale în domeniile politic,
social, economic, cultural sau în orice alt
domeniu al vieții publice.„
În anul 1976 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit
că libertatea de exprimare protejează nu doar informațiile și i
deile considerate neofensive,ci și cele care pot fi ofensatoare,
șocante sau incomode pentru stat sau pentru o anumită parte a
populației. Astfel opiniile politice și opiniile controversate
sunt protejate de lege, iar statele nu
au dreptul să impună restricții asupra lor în mod arbitrariu.
Curtea a subliniat că libertatea de exprimare și dezbaterile pol
itice libere sunt fundamentale pentru orice societate
democratică. În consecință, orice restricție impusă de către gu
verne asupra discursurilor politice sau dezbaterilor publice tre
buie să fie foarte limitată și justificată în mod rațional.
o Ideologia politica reprezintă un ansamblu de idei,
convingeri deținute de o persoana sau un grup de
persoane, convingeri care pot fi sau nu fondate
politic,despre funcționarea aparatului de stat.

o Discriminarea ideologica apare in momentul in care

exista respingeri a oamenilor sau a grupurilor de
oameni din cauza faptului ca aceștia gândesc, au o
opinie sau o pozitie politica diferita sau
convingeri filosofice diferite/negative fata de
ideologia majoritara.
• Articolul 14 din CEDO (Conventia
Europeana a Drepturilor Omului)
interzice în mod explicit discriminarea
pe motive de „opinii politice sau de altă
natură
• Interzicerea discriminării pe bază de
„opinii politice sau orice altă opinie”,
sugerează că protecția va fi acordată
pentru activități care exprimă sau
demonstrează opoziția față de
principiile politice stabilite, sistem sau
conducători, sau pur și simplu
exprimarea unei opinii sau ideologii
diferite. Cu toate acestea, protecția
opiniilor politice nu se aplică în cazul în
care sunt utilizate metode violente
pentru a exprima sau demonstra aceste
opinii.
 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

ART.21 - Nediscriminarea
(1)Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul,
rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba,
religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența
la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea
sexuală.
Constituţia României

ART. 4-Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea
cetăţenilor săi.(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor
cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de
limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de
origine socială.
Din perspectiva unui asistent
social, este important să recunoaștem
că discriminarea politică sau ideologică
poate afecta viața cuiva și să încurajăm
toleranța și respectul reciproc în cadrul
comunității noastre. Este important să lucrăm
pentru a sprijini clienții noștri care ar putea
fi victime ale discriminării politice sau ideologice
și să luăm măsuri pentru a preveni discriminarea
în cadrul organizațiilor și comunităților noastre.
Impactul discriminării politice sau ideologică

Discriminarea politică sau

ideologică poate avea un impact
negativ asupra indivizilor și
comunităților, inclusiv probleme de
sănătate mentală, izolare și
vulnerabilitate. În plus, discriminarea
poate încuraja polarizarea socială și
politica, care pot împiedica dezvoltarea
unei societăți tolerante și respectuoase.
 Limitarea libertății de exprimare - Discriminarea politică poate limita
libertatea de exprimare și de asociere, creând un mediu de intimidare pentru
cei care se îngrijesc de opiniile politice și ideologice.

Diviziuni în societate - Discriminarea politică și ideologică poate crea

diviziuni în societate, împărțind oamenii în tabere diferite și creând tensiuni
și conflict.
• De exemplu, un individ ar
putea fi evitat sau izolat
social pentru opinia sa
politică, ceea ce ar putea
duce la singurătate și
probleme de sănătate
mentală.​
• De asemenea,
refuzul acordării unui sprijin
sau al unei finanțări
pentru organizații sau
grupuri care susțin anumite
valori sau ideologii politice.​
Personalitățile istorice

Există mulți lideri istorici care au promovat valorile

de toleranță și respect față de diferitele opinii
politice și ideologice. Iată câțiva dintre ei:

Nelson Mandela - Acest lider sud-african a luptat

împotriva discriminării rasiale și a promovat
valorile egalității și democrației. El a fost un
puternic susținător al libertății de exprimare și a
promovat toleranța față de diferitele opinii politice
și ideologice.
Mahatma Gandhi -
Liderul indian a promovat
non-violența și respectul
față de toate opiniile
politice și ideologice. El a
luptat pentru independența
Indiei și pentru drepturile
minorităților și a susținut
valorile toleranței și ale
respectului reciproc.
 Discriminari
ideologice de-a
lungul istoriei:
• Nazismul
Nazismul a preferat in
permanenta primatul actiunii
asupra gandirii. Ideologia national-
socialista afirma ca natiunea este
cea mai importanta creatie a unei
rase, de aceea marile natiuni sunt
creatiile unor mari rase.
De asemenea, ideile lui Hitler, s-au
intemeiat pe o conceptie rasista.
Acesta considera ca omenirea
poate fi impartita pe baza unei
ierarhii valorice a raselor si ca viata
nu reprezinta altceva decat
supravituirea celor adaptabili.
• Persoanele care recunosteau
aceste seturi de idei
erau denumiti ''lideri naturali,,
iar cei care nu le acceptau
deveneau ''sclavi naturali,,.
"Sclavii,, in special cei
inteligenti erau considerati raul
societatii deoarece erau
promotorii religiilor si ai
doctrinelor politice ''false''.
• August Landmesser a fost
singurul german care a refuzat să
îşi ridice braţul drept pentru
salutul nazist la o adunare din
1936. El era un nazist loial, care s-
a alăturat partidului în 1931. Doi
ani mai târziu, s-a îndrăgostit de
Irma Eckler, o femeie de
naţionalitate evreiască pe care a
cerut-o de soţie în 1935.
• După ce logodna lor a fost
descoperită, Landmesser:
1. a fost dat afară din partid
2. a fost reţinut şi acuzat de
”dezonorarea rasei” sau
”infamie rasială”.
3. condamnat la trei ani într-un
lagăr de concentarare.
• Prin falsificarea voturilor, in favoarea
comunistilor, a existat un nou model de
guvern. Treptat aceştia au eliminat orice
simbol al democraţiei în stat, folosind
violenţa, teroarea, manipularea
ş propaganda pentru a-şi atinge
scopurile.
• Mass-media a fost cenzurată si
controlată de stat. Sub pretextul
anihilării grupărilor fasciste şi a
asigurării ordinii publice, comuniştii au
eliminat sau condamnat la ani grei de
închisoare, de multe ori fără judecată,
pe oricine era considerat un potenţial
adversar. . Astfel, a fost proclamată
Republica Populară Română şi a fost
organizată după modelul U.R.S.S.-ului,
prin adoptarea Constituţiei din 1948.
Termenul "Gulag românesc" se referă la sistemul de lagăre de muncă forțată și închisori înființat de autoritățile
comuniste din România. Gulagul românesc a avut consecințe grave și de durată asupra societății românești. În
perioada comunistă, sistemul a fost utilizat pentru a distruge clasa politică din perioada interbelică și pentru a
epura intelectualitatea care nu susținea noul regim comunist. Un număr mare de persoane din toate categoriile
sociale au fost încarcerate, în funcție de cine era considerat periculos pentru regimul comunist.
Astfel, Gulagul românesc a lovit în toate părțile societății românești, având consecințe majore și pe termen lung.
Acest sistem de închisori și muncă forțată a dus la distrugerea vieții multor oameni, la suferințe și la pierderea
libertății și a demnității lor. Consecințele sale au afectat societatea românească și economia țării pentru mult
timp după căderea regimului comunist.
În anii 1962-1964, în România,
au avut loc eliberări înainte de termen a
deținuților politici însă aceștia
nu au primit o reintegrare corectă în societate. C
ei eliberați au avut dificultăți în găsirea unui loc
de muncă și nu
au primit ajutor din partea statului,
cum ar fi locuințe sau pensii.
De asemenea, legionarii erau considerați ostili de
către autorități și erau priviți cu neîncredere, chi
ar și după ce au fost eliberați din închisoare.Grați
erea lor a fost condiționată de gradul de periculo
zitate față de regim, iar această atitudine a autorit
ăților a creat probleme și discriminare pentru leg
ionari în viața de zi cu zi.
În conformitate cu datele statistice ale Ministerul
ui de Interne, între anii 1962 și 1964,
au fost eliberați 15.035 deținuți politici, dintre
care Anul Nr.
6.255 erau membri ai Mișcării Legionare. Distrib
uirea acestor eliberări pe ani:
Legionari eliberați
Astfel, la momentul grațierilor globale, legionarii 1962 1.805
reprezentau 42%
din totalul deținuților politici din 1963 1.118
România. Dintre aceștia, 5.990 (96%)
au fost monitorizați de Securitate,
care a înregistrat detaliat activitatea lor. Cei 265
1964 3.332
de legionari care
nu au fost monitorizați erau prea bătrâni sau prea TOTAL 6.255
bolnavi pentru a mai fi considerați o amenințare
pentru regim, iar dintre aceștia, 80
au decedat la scurt timp după eliberare.
După ce au fost eliberați, legionarii au fost foarte precauți să nu manifeste atitudini
politice și să nu se întâlnească cu foștii camarazi, în conformitate cu angajamentele
pe care și le-au luat față de autorități.
Cu toate acestea, Securitatea i-a urmărit pe liderii legionari care
au fost grațiați în 1964 pentru a se asigura că au fost sinceri în timpul "reeducării"
lor la Aiud. În plus, au avut instalată "tehnică operativă" în casele lor, chiar dacă loc
uiau inițial la prieteni sau rude. Legionarii au fost persecutați în mod constant
de regimul comunist, atât prin propaganda oficială, cât și prin acțiunile Securității.
De asemenea, menționarea detenției politice în dosarele personale a făcut imposibilă
integrarea lor pe piața muncii în calificările pe care le aveau înainte de arestare.
Foştii deţinuţi politic nu au putut fi reabilitaţi în mod real în timpul regimului comunist.
Propaganda oficială susţinea că regimul nu purta ranchiună împotriva foştilor adversari, î
nsă aceasta nu era realitatea, deoarece convingerile lor din trecut nu le-
au fost iertate. Discriminarea nu s- a manifestat doar asupra deţinuţilor politic,
ci şi asupra familiilor lor, mai ales a descendenţilor acestora, care
au avut dificultăţi în timpul studiilor sau la angajare din cauza biografiilor „pătate“
ale părinţilor lor. Prin urmare, foştii deţinuţi politic şi familiile lor
au suferit repercusiunile autorităţilor comuniste chiar şi după eliberarea lor
din închisoare.
Fascismul

• Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă

dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical ,de o putere
dictatorială, de suprimarea opoziției și de o puternică regimentare a
societății și a economiei. Fasciștii încearcă să organizeze o națiune în
conformitate cu perspectivele, valorile și sistemele corporatiste,
inclusiv sistemul politic și economic.
• Fasciștii cred că o națiune presupune
o conducere puternică, o singură
identitate colectivă și capacitatea de a
comite violențe și război, cu scopul
de a menține națiunea puternică.
Guvernele fasciste interzic și suprimă
opoziția față de stat.
• Fascismul respinge
conceptele de
egalitarism,
materialism și
raționalism în favoarea
acțiunii, disciplinei,
ierarhiei, spiritului și a
voinței.
 Violența fascistă
Italia

• Începând cu 1922,
paramilitarii fasciști și-au
escaladat strategia de la una
de atacare a birourilor
socialiste și a caselor
personalităților de conducere
socialiste, la una de ocupare
violentă a orașelor.
Necinste ideologică

• Fascismul a fost criticat

pentru că este necinstit din
punct de vedere ideologic.
Exemple majore de necinste
ideologică au fost
identificate în relația de
schimbare a fascismului
italian cu nazismul german.
Poziția fascismului italian
față de nazismul german s-a
schimbat de la sprijin, de la
sfârșitul anilor 1920 până în
1934 , la putere .
 • Mişcarea fascistă a apărut după
încheierea Primului Război Mondial, în
condiţiile în care Italia se găsea într-o
criză profundă.
Ideologia
fascistă şi practicile
politice • Aceasta era susţinută atât de populaţia
ale regimului.
debusolată de război şi de sărăcie, cât şi
de mulţi industriaşi şi bancheri,
care sperau ca noua formaţiune politică
să reprezinte o contrapondere eficientă
la ideile comuniste propagate în ţară.
• Prin măsurile adoptate, Italia
a fost transformată în
„stat corporatist”, în care nu
primau interesele individului, ci
ale „corporaţiei” din care
acesta făcea parte. Îndoctrinarea
cetăţenilor se făcea prin
propagandă şi prin
diferite organizaţii fasciste.
 Fascismul în România
• Partidul National Creștin a fost fondat în anul
1935, având o orientare fascistă și puternic
antisemită. În urma alegerilor din 1937,
Octavian Goga a fost desemnat premier pe
data de 28 decembrie a acelui an, guvernarea
sa terminându-se pe 10 februarie 1938. În
timpul acesteia, statul român a încălcat
aranjamentele internaționale, stricându-și
relațiile cu majoritatea țărilor, dar apropiindu-
se de Germania nazista si Italia fascista .
 • Guvernul Octavian Goga a rămas în istorie
Antisemitismul pentru antisemitism. În ciuda faptului că a condus
pentru doar puțin timp, acest guvern a adoptat o
varietate de măsuri antisemite, care au dus la
sărăcirea României. Evreilor le-au fost închise
afacerile, li s-a luat dreptul de a mai depozita bani
în bănci, de a intra în restaurantele care nu erau
făcute special pentru ei, de a mai avea un loc de
muncă, interzicerea ziarelor evreiești și multe
altele, punctul culminant fiind retragerea cetățeniei
române la o treime din populația evreiască locală.
România a fost a doua țară din lume care a luat
această măsură (după Germania), motiv pentru
care Octavian Goga și partidul lui au fost
considerați mai naziști și decât nemții. Văzând
toate acestea, Regele Carol al II-lea a dat jos
guvernul Goga și a instaurat dictatura regală.
• În ciuda căderii de la putere a lui Goga, antisemitismul a devenit prea
puternic pentru a fi ignorat de către viitoarele guverne. Punerea lui
Goga în funcția de premier a fost privită ca o aprobare a violenței
fasciste: evreii au ajuns să fie bătuți pe stradă zilnic, atât de civili sau
de legionari , cât și de lăncieri (organizația paramilitară a Partidului
Național Creștin). Guvernarea Goga a adus România în pragul unui
război civil.

• Cu toate acestea, Octavian Goga a fost reabilitat în România, fiind

considerat unul dintre poeții naționali ai țării. Numeroase școli, străzi
și biblioteci sunt numite după el, iar cariera sa politică parcă a fost
uitată.
Romania de astazi, o
''Democratie
deficitara''
România este pe ultimul loc în rândul
ţărilor Uniunii Europene la capitolul
democraţie şi pe locul 62 în lume, cu un
scor de 6,45 – potrivit indexului anual al
democraţiilor întocmit de grupul britanic
The Economist.
Democrațiile deficitare sunt națiuni în
care alegerile sunt corecte și accesibile,
iar libertățile civile fundamentale sunt
onorate, dar pot avea probleme (de
exemplu, încălcarea libertății presei și
suprimarea minoră a opoziției politice
și a criticilor). Alte caracteristici
democratice ale acestor țări o
reprezinta o cultură politică
subdezvoltată, un nivel scăzut de
implicare politică și probleme cu
guvernanța.
 Orice gând contează

• Campania se desfășoară în cadrul

Colegiului National, Colegiului
Național ,,Costache Negruzi,, și a
Colegiului Național „Emil
Racoviță” din Iași, având grup
țintă elevii cu vârste cuprinse între
14-18 ani. Campania se desfășoară
pe parcursul a nouă luni, din
septembrie până în mai, timp
în care ne propunem să informăm,
educăm și sensibilizăm 600 de elevi
din cadrul liceelor.
 #oricegândgcontează
www.oricegândconteză.com
@oricegandcontează
 Obiective Scopuri

Creșterea gradului de conștientizare

cu privire la problemele legate Creșterea gradului
de discriminare politică și ideologică de conștientizare și
. prevenirea discriminării pe baza
opiniei politice sau ideologice
Sensibilizarea opiniei publice cu
privire la efectele negative ale
discriminării politice și
ideologice asupra indivizilor și
comunităților.

Promovarea valorilor și principiilor
de
respect și toleranță față de diferitele
opinii politice și ideologice.
Educarea publicului și
promovarea unui mediu tolerant
și respectuos pentru toți membrii
societății, indiferent de afilierea
politică sau ideologică.
 Activități prin care campania își propune să
îndeplinească scopurile și obiectivele:

Septembrie :
• Lansarea campaniei
• Organizarea unui activități de informare a
elevilor în legătură cu discriminarea politică

Octombrie:
• Organizarea unui atelier practic
de lucru manual, pictura, poezie, etc. În care elevii
sa exprime ce au înțeles în urma informării despre
discriminarea politică.
 Noiembrie:
• Organizarea unei expoziții tematice în liceu, în care
să se
regăsească lucrările elevilor, date istorice si actuale
despre discriminarea politică

Decembrie:
• Activitate de strângere de fonduri pentru o organizație
care
promovează
drepturile civile și nondiscriminarea politică. Elevii
să realizeze decorațiuni
pentru Crăciun, pe care să le vândă în cadrul târgului de
Crăciun, banii strânși ajungând la o organizație non-
guvernamentală împotriva discriminării politice
 Ianuarie:
• Organizarea la clasă a unor dezbateri,
pe temele discriminării politice și ideologice

Februarie:
• Organizarea la clasa a unui activități de
tip joc de rol, în care elevi să formeze un
parlament cu mai multe partide( fiecare cu
ideologii și concepte diferite ), elevii având o
problemă comună de rezolvat în parlament,
fiecare partid trebuind să
găsească soluții fără a discrimina politic
.
Martie:
• Organizarea unei campanii de conștientizare cu privire
la prevenirea violenței politice si a urii din online

Aprilie:
• Invitarea unei persoane ce este refugiat politic din
Coreea de nord, care să fie dispus să-și spună povestea
și să-și împărtășească experiența, elevii putând să pună
întrebări.

Mai:
• Organizarea unui concurs, în care elevii trebuie să
realizeze un afiș anti-discriminare politică. Dintre
participanți fiind aleși 10 câștigători care să
beneficieze de o excursie în Bruxelles, unde să
viziteze parlamentul european, muzee și alte locuri de
interes turistic
• Încheierea campaniei
• Primirea feedback-ului din partea elevilor prin
chestionare online anonime
• Primăria Iași
• Colegiul Național
• Colegiul Național
„Costache Negruzi”
• Colegiul Național „Emil
Racoviță”
• Organizația non-
guvernamentală ActiveWatch
• Organizația non-
guvernamentală Accept
Bibliografie
• Ghid privind art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului șiart. 1 din Protocolul
nr. 12 la Convenție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului
• https://www.researchgate.net/publication/271384850_Discriminarea_in_perioada_comun
ista_Viata_ detinutilor_politici_legionari_dupa_eliberarea_din_inchisori p. 118-122
• https://www.iiccmer.ro/victime/spatii-de-represiune/
• www.un.org
• www.coe.int
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art.21, Ed. Hamangiu 2021
• Constituţia României, art. 4, Ed. Hamangiu 2021
• https://cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/419/Manual_Anti-
Discriminare_pentru_Judecatori.pdf
• https://www.eiu.com/n/