Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de PSIHOLOGIE, ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Specializarea Asistență Socială

REFERAT
la disciplina
SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Titlul referatului: Bazele metodologiei cercetării în ştiinţele
socio-umane
Titular disciplină: Lect. Dr. Alexandru Bodnariu

Autor: NUME ȘI PRENUME STUDENT

LENESU GEORGIANA MIRUNA
Anul de studiu : 1
Semestrul II
e-mail: mirunalenesu@yahoo.com
Cuprins Introducere.........................................................................................................................................

Capitolul 1. FAMILIILE VÂRSTNICE...........................................................................................................

1.1. Familia vârstnică. Definiri.........................................................................................................................
1.2. Adaptarea cuplurilor de persoane vârstnice la procesul de îmbătrânire..................................................
1.3. Rolul și importanța relațiilor sociale pentru familiile vârstnice..............................................................
1.4. Interacțiunea maritală la vârsta a treia.....................................................................................................
1.5. Violența în familie asupra persoanelor de vârsta a treia..........................................................................
Capitolul 2. NEVOI și SERVICII SOCIALE.................................................................................................
2.1. Tipuri de nevoi.........................................................................................................................................
2.2. Servicii sociale – Răspuns la nevoile persoanelor și familiilor vârstnice................................................
2.3. Planul individualizat de îngrijire și asistență...........................................................................................
2.2.1 Cum se întocmește/ stabilește planul de îngrijire și asistență pentru vârstnici?..............................
2.2.2. Aplicarea planului individualizat de îngrijire și asistență...............................................................
2.2.3. Încetarea acordării serviciilor de asistență socială..........................................................................
2.4. Tipuri de servicii și servicii de care pot beneficia persoanele vârstnice..................................................
2.5. Servicii acordate în centre rezidențiale sau locuințe protejate................................................................
2.6. Finanțarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice.................................................................
Capitolul 3. CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII.......................................................................
3.1. Scopul și obiectivele cercetării................................................................................................................
3.2. Metodele de culegere a datelor și instrumentele utilizate........................................................................
3.3. SERVICII SOCIALE DESTINATE PERSOANELOR VÂRSTNICE DIN JUDEȚUL ............................
BOTOȘANI – INTERPRETAREA DOCUMENTELOR..............................................................................
3.2.1. Măsuri de susținere a vârstnicilor în perioada pandemiei cu virusul Covid – 19 în .................................
județul Botoșani..............................................................................................................................................
3.2.2. Decizii ale Comitetului pentru situații de urgență în perioada Martie - Mai........................................
3.3. Caracteristicile grupului intervievat.........................................................................................................
3.4. Desfășurarea cercetării.............................................................................................................................

1
Introducere

Vârstnicii, alături de alte categorii, constituie un grup specific de persoane care se

confruntă cu diverse situații nefavorabile și au nevoi specifice. Acest grup vulnerabil de
persoane se află în atenția instituțiilor din domeniul asistenței sociale și le sunt furnizate
servicii corespunzătoare nevoilor lor. În consecință, scopul cercetării mele are la bază un
echilibru între nevoi și servicii.
Am ales această temă deoarece este una de actualitate pentru asistență socială și are la
bază un subiect de analiză prin intermediul căruia urmăresc să identific nevoile persoanelor la
vârsta a treia și serviciile sociale oferite acestora, în județul Botoșani. De asemenea, această
cercetare îmi permite o analiză a nevoilor vârstnicilor în perioada pandemiei, mai exact pe
perioada lunilor Martie - Mai, precum și modalitatea de răspuns a autorităților locale cu
privire la aceste nevoi.
Având la bază utilizarea adecvată a metodelor de cercetare, lucrarea este una calitativă
și cantitativă. Consider că prin instrumentul utilizat pentru culegerea datelor, și anume
interviul, informațiile obținute mă vor ajuta atât pe mine în realizarea cercetării, cât și pe
vârstnicii intervievați să analizeze situația în care aceștia se află și să reflecte asupra aspectelor
importante din viața lor.

Capitolul 2. FAMILIILE VÂRSTNICE

2.1. Familia vârstnică. Definiri

Pe baza unei cercetări a cărei grup țintă au fost cuplurile de persoane vârstnice
căsătorite de mai bine de 35 de ani, care sunt rezidente în mediul rural și care au un nivel
scăzut de educație și a cărei scop constă în înțelegerea de perspective ale vârstnicilor
identificăm modul în care imaginea de sine este percepută la persoana vârstnică (Șoitu &
Rebeleanu, 2016, pp. 61-62).
Identitatea poate fi definită ca o “proprietate intrinsecă subiectului, cuprinzând
trăsăturile esențiale care caracterizează o persoană”. Așadar, identitatea este dobândită ca
rezultat al evenimentelor obișnuite și a interacțiunilor (Gîrleanu-Șoitu, 2006, p. 89). Cu toate
acestea, imaginea identitară constă în calitatea relațiilor cu persoanele din jur (copiii,

2
partenerul de cuplu, vecinii sau alte persoane) și în aprecierea celorlați. Gândirea unei
persoane despre ea însăși, remarcă Fontaine (2008), este considerată din perspectiva
psihologică ca fiind apropiată de ceea ce gândesc persoanele din jur despre el. Cu alte cuvinte,
numim “identitate de vârstă” ca fiind un mod prin care o persoană se identifică în raport cu
vârsta cronologică „în autopercepția bătrâneții”, aceasta din urmă reflectând impresiile sau
imaginile celorlalți referitoare la bătrânețe. Făcând o comparație între vârsta cronologică și
identitatea de vârstă, prima reprezintă vârsta pe care persoana o are, iar cea de-a doua
reprezentând vârsta pe care persoana apreciază că o are (Bodogai, 2009, p. 53).

2.2. Adaptarea cuplurilor de persoane vârstnice la procesul de îmbătrânire

Procesul prin intermediul căruia membrii familiei se adaptează la normele și valorile
grupului familial, se prezintă ca un proces de “inserție activă a membrului de familie în
sistemul de tipuri și forme specifice de solicitări ale familiei” și este definit ca integrare
familială. Dacă ne gândim la situația opusă, neintegrarea în familie este echivalentă cu
sentimentul de insatisfacție familială sau maritală, influență negativă și sentimente de frustrare
(Mitrofan & Mitrofan, 1991, p. 180).
Pentru unele persoanele vârstnice pensionarea nu este stresantă, ci mai degrabă un
beneficiu. Etapa îmbătrânirii reprezintă un eveniment firesc al vieții, o formă de adaptare.
Realizările profesionale ale fiecărei persoane și în același timp experiențele stabilesc
percepțiile asupra pensionării. “Clasa socială este un cauzator al atitudinilor față de
pensionare, aceste atitudini fiind influențate de cultura ocupațională și de cea profesională”
(Radl, 2012, p. 757).
Sunt evidențiate în literatura de specialitate posibile “diferențe de gen în adaptarea la
pensionare, efectele pe care le determină acest fenomen având astfel o frecvență mai mare la
bărbați decât la femei”. Persoanele intervievate susțin că relația de cuplu nu s-a deteriorat
odată cu pensionarea. Persoanele de vârsta a treia au sesizat schimbări în ceea ce privește
timpul petrecut împreună, contribuind astfel la o stare foarte plăcută în cuplu. Astfel, odată cu
încetarea activității, persoanele vârstnice s-au adaptat în relația de cuplu ținându-se cont de
nevoi, de perspectivele lor comune și de preocupări. Persoanele vârstnice tind să se angajeze
în activități productive, astfel încât eforturile lor să fie recunoscute și de persoanele din jur
(Șoitu & Rebeleanu, 2008, pp. 70-72).
Singurătatea este considerată de către vârstnici o mare provocare, acest aspect
afectându-i semnificativ pe aceștia. Odată cu pierderea partenerului de viață apar probleme de

3
sănătate, perturbări personale și lipsa implicării sociale. Totodată, din momentul pierderii
partenerului riscul de sinucidere și de mortalitate este mai ridicat (Papalia et al., 2010, p. 585).
2.3. Rolul și importanța relațiilor sociale pentru familiile vârstnice
Rețelele sociale contribuie în permanență la fericire și la satisfacția vieții, iar
importanța lor va crește la bătrânețe pentru că modificările care apar din punct de vedere al
sănătății, nivelului economic și rolurilor sociale necesită resurse fizice și psihologice ale
individului ducând la creșterea vulnerabilității. A fost demonstrat faptul că suportul și
integrarea socială sunt asociate cu reducerea bolilor fizice, reducerea depresiei și reducerea
probabilității de plasare a persoanelor vârstnice în instituții (Bodogai, 2009, p. 67).
Bodogai (2009, p. 67) afirmă faptul că relațiile cu persoanele apropiate reprezintă o
modalitate de susținere pentru persoanele vârstnice clasificându-se astfel:
a) Relații maritale. “Satisfacția căsătoriei este diferită de calitatea relației
anterioare”. Dacă căsătoria este menținută doar prin obișnuință și investiții comune, relația
dintre parteneri va deveni mai tensionată, dar dacă relația anterioară este satisfăcătoare,
prietenia, respectul reciproc și interesele comune vor crește relația intimă dintre parteneri.
Frecvența recăsătoriei la această vârstă este relativ mică din mai multe cauze. Mulți
vârstnici consideră că acest lucru este necorespunzător, iar posibilitatea interacțiunii cu
potențialii parteneri este scăzută, în special pentru femei, care sunt mai în vârstă decât
bărbații. Copiii nu pot fi de acord cu căsătoria, iar condițiile fizice, mentale și financiare ale
vârstnicului sunt rareori potrivite pentru „curtare” (Bodogai, 2009, p. 68).

b) Relații cu rude și prieteni.

Relațiile cu copiii. Pe baza dependenței și reciprocității, se va dezvolta o relație între
persoanele vârstnice și copiii adulți. Vârstnicilor le place să trăiască singuri cât mai mult și
locuiesc cu copiii lor atunci când situația o impune, când problemele lor de sănătate necesită
îngrijiri speciale și ajutor din partea celorlalți.
Relațiile cu nepoții. Persoanele în vârstă consideră că relația lor cu nepoții reprezintă o
sursă importantă de satisfacție, fiind mulțumiți de modul plăcut în care se desfășoară
activitățile. Aceștia satisfac mereu dorințele copiilor, fără a fi nevoiți să poarte principala
responsabilitate a îngrijirii copiilor și a interacțiunii sociale. Rolul bunicului are o semnificație
specială, evocând amintiri frumoase despre relația dintre bătrâni și proprii lor bunici, oferindu-
i vârstnicului posibilitatea de a deveni o persoană importantă care îi poate oferi sfaturi
nepotului și îl poate ajuta. Teoria continuității pornește de la premisa că, fiecare om “are o

4
personalitate și un stil de viață diferit de ale celorlalți, personalitatea jucând un rol foarte
important în adaptare la procesul de îmbătrânire”. Așadar, conform acesteia, vârstnicii
înlocuiesc rolurile pierdute cu roluri similare în timp ce continuă să mențină un mod tipic de
adaptare la mediu și noile schimbări (Luca & Gîrleanu-Șoitu, 2012, p. 12).
Relațiile cu frații. Aceste relații sunt foarte importante, durabile și sunt bazate pe
amintiri. De exemplu, atunci când persoanele în vârstă se îmbolnăvesc, rudele apropiate dețin
rolul principal, fiindu-le alături necondiționat și oferindu-le sprijin atât emoțional cât și
financiar.
Relațiile cu prietenii. Persoanele în vârstă consideră că relația cu prietenii devine poate
mai importantă decât în tinerețe, aceștia susținându-i emoțional și ajutându-i în situații dificile.
Experiența similară a prietenilor îi poate ajuta pe vârstnici să își revină în situațiile în care
aceștia se află într-un moment dificil sau sunt copleșiți de tristețe (Bodogai, 2009, p. 70).

2.4. Interacțiunea maritală la vârsta a treia

Structurându-se ca un proces prin care cuplul marital se dezvoltă și se formează,
interacțiunea maritală “asigură procesul de re-creare și re-dimensionare a psihologiei
individuale în psihologia interpersonală, și a acesteia în psihologia de grup familial“ (Mitrofan
& Mitrofan, 1991, p. 184).
S-a constatat faptul că fericirea unei relații maritale nu se reflectă în durata acesteia,
acest aspect fiind deseori interpretat din exterior. Căsătoriile care ating durata vârstei de 50 de
ani sau chiar mai mult sunt cu siguranță caracterizate prin stabilitate și adaptabilitate. Așadar,
există o mai mare probabilitate în a demonstra o căsnicie satisfăcătoare pentru cuplurile care
au atins vârsta bătrâneții decât cele care au atins vârsta mijlocie. Cu toate acestea, exprimarea
iubirii și afecțiunii față de partener dispare pe parcursul înaintării în vârstă, acest aspect fiind
discutat și abordat de către mai mulți autori (Șoitu & Rebeleanu, 2008, pp. 87-88).

2.5. Violența în familie asupra persoanelor de vârsta a treia

Violența, subliniază Luca și Gîrleanu-Șoitu (2012, p. 163), reprezintă un viciu de
consimțământ care este reprezentat de o amenințare a unui individ “cu un rău de natură să îi
producă o temere ce o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat”.
În cadrul familiei, poate exista o categorie diferită a violenței, cea asupra persoanelor
vârstnice. Această formă de violență survine din partea copiilor sau a rudelor apropiate ale
vârstnicilor și constă în abuz, neglijare sau maltratratare. În general, aceste cazuri nu sunt
5
suficient mediatizate, însă numărul maltratărilor vârstnicilor este unul destul de mare. Studiile
au arătat faptul că abuzul în cadrul familiei, mai exact asupra copiilor sau asupra soției, poate
determina și abuzul asupra persoanelor vârstnice. Totodată, studiile arată că persoana care
recurge la acte de violență a fost expusă la rândul ei în copilărie la acte de violență, afecțiuni
exercitate asupra lui sau asupra altui membru al familiei (Hogaș, 2010, p. 84).

Capitolul 3. NEVOI și SERVICII SOCIALE

3.1. Tipuri de nevoi

În general, subiectele legate de trebuințele indivizilor sunt asociate cu teoria lui
Abraham Maslow, teoria acestuia subliniind faptul că “nevoile omului sunt organizate într-o
ierarhie care are la bază nevoi ce implică supraviețuirea, precum adăpostul sau hrana”. Odată
satisfăcut acest nivel al necesităților, individul se poate focaliza asupra nevoilor de
interacțiune socială și asupra nevoilor de siguranță plasate pe următoarele trepte ale ierarhiei,
pe cele mai înalte regăsindu-se nevoia de a crește, nevoia de valorificare a potențialului
precum și nevoia de a învăța. În diferite cazuri, nevoia de siguranță îi motivează pe oameni să
devină religioși, religia oferindu-le indivizilor siguranță. Odată satisfăcute necesitățile de la
nivelurile inferioare, cele de la nivelurile superioare influențează motivația comportamentului
uman. Totodată, în cazul în care necesitățile de la baza piramidei sunt neîndeplinite, atunci
inovația, învățarea, stima de sine și creativitate rămân factorii care stagnează (Maslow, 2013,
pp. 20-21).
Totodată, Dust et al. (p. 91) susțin varianta că nevoile și modalitatea de a fi acoperite
sunt influențate de următoarele patru condiții:
1. Organizarea și structura familiei. Aici includem ca și exemple divorțul, familii cu mai
mulți copii, familiile monoparentale, precum și alte tipuri care sunt legate de modul în
care sunt recunoscute și acoperite nevoile unei familii.
2. Caracteristicile comunității. Siguranța zonei în care locuiește familia, împrejurimile
casei precum și mândria de apartenență la o comunitate constituie o parte din
caracteristicile comunității și acestea influențează atât nevoile familiei cât și dorințele
legate de îndeplinirea lor.
3. Modificări normative sau non-normative din ciclurile vieții. Nașterea unui copil sau
căsătoria sunt exemple de modificări normative pe care le regăsim în fiecare familie, iar

6
 schimbarea unui loc de muncă, un anumit accident sau nașterea unui copil cu handicap
sunt exemple de schimbări non-normative.
4. Valori și credințe etnice, religioase și culturale. Aceste valori și credințe sunt distincte
la fiecare familie în parte și au un rol principal în ceea ce privește modul în care trăiește o
familie.

3.2. Servicii sociale – Răspuns la nevoile persoanelor și familiilor vârstnice

Conform Ordonanței nr. 86/2004 serviciile sociale reprezintă “ansamblul complex de
măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vedereaa prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau
dependență pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea
marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul
creșterii calității vieții” (art. 1).

Beneficiile sau serviciile sociale sunt considerate insuficiente pentru a acoperi nevoile
pe care le au persoanele de vârsta a treia. Totodată, sunt prezente serviciile comunitare ca
prevederi în acte normative, însă, nu se beneficiază de un sistem care să conțină posibile
metodologii sau resurse. Fie vorba de nevoi de sănătate sau de nevoi materiale, vârstnicii ori
le asociază cu divinitatea, ori solicită ajutor pentru împlinirea acestor nevoi autorităților
centrale sau locale. (Gîrleanu-Șoitu, 2006, pp. 189-190).
Totodată, există și o ordine a trebuințelor primare, prima fiind reprezentată de stima de
sine. Această necesitate s-a constatat a fi mai importantă decât dragostea. Manifestările
comportamentale ale stimei de sine, cât și stima de sine ridicată, reprezintă un mijloc de a
ajunge la un scop propus. Oamenii, în general, sunt în căutarea afirmării de sine de dragul
dragostei. A doua trebuință este reprezentată de creativitate, aceasta eclipsând ceilalți factori.
În a treia categorie regăsim nivelul de aspirație, care afectează în principiu indivizii care și-au
trăit existența la un nivel coborât. Următoarea trebuință este “personalitatea psihopată” fiind
catalogată ca o altă pierdere a nevoii de afecțiune și este reprezentată de indivizii care nu au
avut dreptul la dragoste încă din primele luni de viață și care, ulterior, au devenit total
incapabili de a oferi sau de a primi dragoste. O altă trebuință care a fost satisfăcută o vreme,
poate deveni subevaluată. În acest caz, persoanele care nu s-au confruntat niciodată cu
înfometarea ajung să subestimeze efectele foamei și să se raporteze la mâncare ca fiind ceva
nesemnificativ (Maslow, 2013, pp. 418-420).
7
 Așadar, de respectivele servicii pot beneficia persoanele vârstnice care se regăsesc în
următoarele situații:
o nu dispun de o locuință și nu pot realiza prin sursele proprii condiții de a locui; o nu își
pot desfășura fără ajutor, fără îngrijire și fără asistență activitățile de bază ale vieții; o nu
dispun de venituri sau veniturile pe care le au sunt insuficiente pentru a le asigura un trai
decent de viață;
o se confruntă cu alte situații considerate a fi de urgență sau de necesitate (art. 94).

3.3. Planul individualizat de îngrijire și asistență

3.3.1 Cum se întocmește/ stabilește planul de îngrijire și asistență pentru vârstnici?

Pentru început, se urmărește evaluarea nevoilor persoanei vârstnice în conformitate cu

art.4 prevăzut în Legea nr. 17/ 2000, care poate fi realizată cu ajutorul unei anchete sociale.
Pentru vârstnicii care și-au pierdut total sau parțial autonomia vorbim despre stabilirea
nevoilor acestora urmărind și utilizând Grila națională de evaluarea a nevoilor persoanelor
vârstnice, regăsind aici “criteriile de încadrare în gradele de dependență”. Ancheta socială
reprezintă elementul cheie al asistenței sociale pentru diverse investigații fiind întărită pe
anumite tehnici în vederea culegerii datelor și, totodată, în vederea prelucrării informațiilor
având ca scop central analiza situațiilor persoanelor vârstnice atât din punct de vedere social
cât și economic și medical (art. 6, cap.1, Legea nr. 292/2011). Pornind de la aceasta, acest
plan “va fi întocmit de către managerul de caz ce va stabili personalul și alte resurse necesare
îndeplinirii acestuia”. (Luca & Gîrleanu-Șoitu, 2012, p. 33).
Conform Standardelor minime de calitate pentru serviciile de îngrijri la domiciliu
pentru persoanele vârstnice, în cazul planului individualizat de îngrijire și asistență se va ține
cont de anumite aspecte precum următoarele (modulul IV, standardele 1 și 2):
➢ ajutor acordat persoanelor vârstnice în vederea realizării activităților de bază ale vieții
zilnice (de exemplu igiena corpului, hrănire, deplasare etc.);
➢ ajutor în vederea recuperării abilităților de autoservire, autogospodărire și îngrijire
personală; în acest caz va fi stabilit un program individualizat de recuperare care se
revizuiește periodic și va fi realizat pe baza evaluării autonomiei funcționale a persoanei
vârstnice, ținându-se seama de indicațiile specialiștilor;
➢ evidența și menținerea sănătății ce stă la baza întocmirii unei fișe de evidență a
administrării medicației ce se va completa atât pentru persoanele vârstnice care își pot
administra singuri medicamentele cât și pentru cei care necesită ajutor pentru aceasta. Se
8
 va menține o legătura permanentă cu medicul de familie sau cu medicul specialist pentru
evaluarea stării de sănătate a vârstnicului sau pentru consiliere medicală;
➢ integrarea socială a vârstnicului în vederea menținerii statusului de membru activ al
comunității care stă la baza unui program de integrare socială cuprinzând următoarele:
➢ activități și evenimente de petrecere a timpului liber;
➢ activități privind informarea și consilierea în vederea utilizării serviciilor din comunitate;
➢ activități care au scopul de a încuraja dezvoltarea relațiilor atât cu membrii familiei cât și
cu membrii comunității;
➢ activități în vederea sprijinirii deplasării persoanelor vârstnice la anumite evenimente sau
instituții publice.

3.3.2. Aplicarea planului individualizat de îngrijire și asistență

După întocmirea planului de îngrijire și asistență a vârstnicului urmează aplicarea
acestuia, care este reprezentată de momentul în care se acordă efectiv serviciile de îngrijire de
care acesta are nevoie. Responsabil pentru acordarea acelor resurse necesare aplicării planului
de îngrijire și asistență este furnizorul, care va pregăti echipamentele, materialele, personalul
etc. Activitatea personalului cât și modul de aplicare al planului va fi permanent monitorizat
de către managerul de caz. În acest sens, se va întocmi întotdeauna un raport de convorbire
telefonică sau de întrevedere pentru a observa cât mai rapid schimbările ce apar în cazul
persoanei vârstnice. Totodată, monitorizarea constă și în întocmirea unor procese verbale de
donație în cazul acelor servicii care includ și acordarea ajutorului material (Luca & Gîrleanu-
Șoitu, 2012, p. 35).
În ceea ce privește drepturile beneficiarilor, acestea sunt respectate de către personal.
Persoanele vârstnice au dreptul la protecție împotriva abuzului și neglijării și pot depune
reclamații pe durata întregului proces de asistență. Personalului de îngrijire îi este interzis să
solicite sau să accepte recompense materiale sau financiare de la persoana vârstnică și de la
familia acestuia (modul IV, standard 2.2).

3.3.3. Încetarea acordării serviciilor de asistență socială

În momentul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile în vederea acordării serviciilor
atunci acestea vor fi suspendate. Așa cum este menționat în Legea nr. 17/ 2000, în cazul în
care “durata în care asistența socială a vârstnicilor este temporară, însă nu mai mare de 6 luni,
atunci oferirea serviciilor este sistată de persoana care a stabilit acest drept” (art. 35).
9
Totodată, după ce s-a decis încetarea suspendării serviciilor și prestațiilor, reluarea acordării
acestora va fi făcută pe baza unei anchete sociale.
În cazul încetării acordării serviciilor, decizia va fi comunicată persoanei vârstnice sau
reprezentantului legal, iar dacă este cazul, va fi comunicată și serviciului public de asistență
socială cu cel puțin 30 de zile înainte de data încetării. Beneficiarul va fi înștiințat de către
managerul de caz cu privire la posibilele variante de furnizori la care s-ar putea adresa în caz
de urgență. Se are în vedere la fiecare caz în parte o fișă de suspendare a serviciilor, numită și
fișă de încheiere a cazului, unde vor fi prezentate data suspendării, cauzele care au dus la
suspendare și datele de contact a persoanei care se poate pronunța cu privire la progresele
persoanei vârstnice. În ceea ce privește dosarul beneficiarului, acesta va fi păstrat chiar și după
încheierea procesului de asistență (Luca & Gîrleanu-Șoitu, 2012, p. 36).

3.4. Tipuri de servicii și servicii de care pot beneficia persoanele vârstnice

Sistemul de asistență socială, la momentul actual, pune accentul pe o diversitate de
beneficii și servicii pentru persoanele vârstnice după cum urmează: o Servicii care se acordă
în instituții pentru persoane vârsnice de tip rezidențial, servicii care constau în: terapii de
consiliere, găzduire, îngrijire, suport, supraveghere și recuperare.
o Servicii de tip centre de zi, cluburi pentru vârstnici, centre de odihnă și altele. o Servicii de
îngrijire la domiciliu. În astfel de cazuri, pot beneficia de acest tip de serviciu fără plata unei
contribuții persoanele vârstnice cu venituri insuficiente și, totodată, vârstnicii încadrați într-un
grad de handicap grav pot beneficia de un asistent personal și/ sau pot alege să beneficieze de
o indemnizație. o Ajutoare pentru persoanele vârstnice ce constau în: ajutoare de urgență,
ajutoare sociale, ajutoare pentru încălzirea locuinței precum și indemnizații sau alte tipuri de
pensii care nu se regăsesc în sistemul de asigurări sociale. o Ajutoare în ceea ce privește
îngrijirea sănătății, făcând referire la asistență medicală oferită fără plata unei contribuții
persoanelor vârstnice exceptându-i pe cei a căror pensie depășește valoarea de 900 de lei și
totodată, reducerea sau compensarea costurilor medicamentelor. o Reduceri sau, după caz,
gratuitate pentru tratamente de odihnă, abonamente radio sau tv, transportul în comun sau cel
interurban și magazine (Gîrleanu - Șoitu, 2006, p. 188).
În Nomenclatorul serviciilor sociale regăsim menționate categoriile de servicii sociale
destinate persoanelor vârstnice. Astfel, identificăm atât servicii sociale fără cazare, cât și
servicii sociale cu cazare.

10
 De asemenea, sunt menționate și serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici și
pentru persoanele adulte cu dizabilități ce includ unitățile de îngrijire la domiciliu și servicii
de îngrijire pentru persoanele adulte cu dizabilități. Persoana care suferă de handicap grav
poate beneficia de asistent personal sau, după caz, de asistent personal profesionist. În acest
sens vor fi oferite servicii pe baza planului individual de îngrijire al persoanei ce constau în
ajutor pentru realizarea activităților de bază ale vieții, supraveghere, medicație, asistență,
hrănire și hidratare precum și alte servicii asemenea. Totodată, există centre de zi pentru
persoanele cu dizabilități unde regăsim servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu
incluzând următoarele: consiliere socială, consiliere psihologică, informare, recuperare și
altele asemenea.

3.5. Servicii acordate în centre rezidențiale sau locuințe protejate

Potrivit Nomeclatorului serviciilor sociale, serviciile sociale cu cazare includ:
1. „Centre rezidențiale pentru îngrijire și asistență medico-socială” de care pot
beneficia persoanele vârstnice. Aici regăsim centrele rezidențiale de îngrijiri paliative și
centrele rezidențiale medico-sociale a căror activități principale constau în: cazare, asistență
medicală, masă, suport emoțional, socializare, îngrijire medicală și alte activități asemenea.
2. „Centre rezidențiale de îngrijire și asistență”. În acest tip de serviciu se
încadrează căminele pentru vârstnici, centrele de tip respiro și locuințele protejate care includ
următoarele activități: cazare, îngrijiri, curățeni, terapii, masă, activități culturale,
supraveghere etc.
Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca
centre rezidențiale ce sunt destinate vârstnicilor se aplică anumitor tipuri de servicii precum:
centrelor de tip respiro, centrelor de criză, căminelor pentru vârstnici și centrelor rezidențiale
de asistență și îngrijire destinate persoanelor dependente. Conform modului III, standardul
1.2, personalul centrului pune accent pe igiena personală a persoanelor vârstnice, asigurânduse
că acestea dețin obiecte destinate igienei personale. În cazul persoanelor care nu se pot îngriji
singure acestea vor fi ajutate zilnic de către personal în vederea realizării spălatului,
îmbrăcatului sau dezbrăcatului, deplasărilor și altele asemenea. În ceea ce privește persoanele
imobilizate la pat, acestora li se vor efectua zilnic manevre în vederea prevenirii ulcerului de
decubit, iar în cazul vârstnicilor cu incontinență, aceștia vor fi toaletați de minim 3 ori pe zi.
Totodată, conform standardului 2, la serviciile de asistență medicală va avea acces
fiecare beneficiar. Starea de sănătate a persoanelor în vârstă va fi permanent supravegheată, li
11
se vor administra medicamente și li se vor efectua îngrijiri medicale. Cu ajutorul fișelor de
monitorizare a serviciilor care vor fi atașate dosarelor de servicii ale vârstnicilor, se va ține
evidența tratamentului și se va identifica modul în care tratamentele prescrise de către medici
au ajutat la îmbunătățirea stării de sănătate a beneficiarului.
3.6. Finanțarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice
În conformitate cu principiul împărțirii responsabilităților între agențiile administrației
publice centrale și locale, sunt asigurate furnizarea de servicii sociale pentru persoanele în
vârstă. Așadar, potrivit art. 133 al Legii nr. 292/ 2011, fondurile alocate de la bugetul de stat
sunt utilizate pentru: asigurarea finanțării pentru cheltuielile curente ale căminului, finanțarea
activităților de asistență socială desfășurate de asociații și fundații românești cu personalitate
juridică, costuri pentru investițiile și întreținerea capitalului unităților de asistență socială din
zonele mai puțin favorizate precum și alte costuri ce sunt stabilite de legile bugetare.

Capitolul 4. CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII

4.1. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este studierea balanței dintre nevoile persoanelor și familiilor
vârstnice și serviciile sociale oferite, în județul Botoșani.
Pentru realizarea lucrării, am plecat de la următoarele obiective:
1. menționarea instituțiilor din domeniul protecției persoanelor vârstnice din județul
Botoșani care oferă sprijin și protecție persoanelor vârstnice aflate în dificultate;
2. identificarea serviciilor sociale de care beneficiază persoanele vârstnice din județul
Botoșani;
3. evidențierea măsurilor luate pentru vârstnicii din județul Botoșani în contextul pandemiei
cu virusul Covid-19;
4. identificarea nevoilor persoanelor și familiilor vârstnice într-un cadru general, precum și a
nevoilor survenite în perioada de pandemie cu virusul Covid-19, Martie – Mai 2020;
5. aprecierea, de către persoanele vârstnice, a gradului de acoperire a nevoilor persoanelor
vârstnice în perioada pandemiei cu virusul Covid-19, Martie – Mai 2020;
6. evidențierea implicării sectorului formal și informal în vederea satisfacerii nevoilor
persoanelor vârstnice în perioada de pandemie cu virusul Covid-19, Martie - Mai 2020.

12
4.2. Metodele de culegere a datelor și instrumentele utilizate
Cercetarea a avut la bază următoarele metode culegere a datelor:
• studiul documentelor;
• analiza secundară de date;
• interviul semistructurat.
Pentru interpretare, am optat pentru:
• analiza de conținut a datelor obținute din interviu.
1) Studiul documentelor reprezintă una dintre metodele cele mai utilizate de culegere a
informațiilor și a datelor. În domeniul științelor umaniste, analiza documentelor reprezintă o
etapă foarte importantă în vederea realizării proiectelor de cercetare științifică. Totodată,
această analiză este benefică pentru următoarele trei obiective: “înțelegerea contextului,
enunțarea de ipoteze și soluționarea problemei”. Acest studiu al documentelor este bazat pe
“descrierea, explicarea sau teoretizarea mărturiilor, experiențelor, evenimentelor sau
fenomenelor într-un mod sistematic și ierarhic” (Antonesei et al., 2009, p. 44).
Cele mai frecvente documente sunt documentele scrise. Printre documentele scrise,
arhiva oficială este cea mai importantă datorită naturii informațiilor conținute în arhiva
oficială și a cantității mari de date furnizate echipei de sociologie. Pe lângă documentele
calitative cum ar fi rapoartele de activitate, procesele verbale, analize etc, arhivele cuprind și
documente cantitative precum statisticile (Miftode, 2003, p. 153). Prin urmare, fiecare
document transmite o “imagine despre populație sau domeniul țintit”, fiind construit sau scris
de oameni într-un mediu social specific.
Așadar, am optat pentru analiza “Raportului de Activitate al Direcției Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani pentru anul 2019” care vizează totodată
măsuri de asistență socială în domeniul protecției vârstnicilor, dar și alte surse în care sunt
prezentate informații cu privire la serviciile acordate persoanelor vârstnice din județul
Botoșani.
2) Analiza secundară de date constă în “prelucrarea datelor în vederea
interpretării lor”. Această analiză implică utilizarea datelor obținute deja pentru “analize
suplimentare prin utilizarea perspectivelor teoretice și perspectivelor epistemologice, altele
decât cele utilizate inițial în procesul de evaluare” (Cojocaru, 2010, p. 63-64).
Prin urmare, voi folosi această analiză secundară de date pentru a genera interpretări
noi. Consider această tehnică ca fiind una importantă pentru că îmi oferă șansa de a formula
noi concluzii cu privire la protecția persoanelor vârstnice. În principiu, îmi propun ca prin
13
aceasta să identific serviciile și beneficiile destinate acestui grup vulnerabil la nivelul județului
Botoșani de până acum dar și din perioada pandemiei cu virusul Covid-19.
3) Interviul semistructurat reprezintă o metodă calitativă de culegere a datelor.
Acest ghid de interviu calitativ are la bază stimularea persoanei intervievate și o “listă de teme
și subteme pe care cercetătorul își propune să le abordeze pe parcurs”. Interviul semistructurat
prezintă o serie de avantaje: timpul este folosit în avantajul cercetătorului și a intervievatului,
obținerea și prelucrarea datelor sunt sistematice, datele obținute sunt mai ușor de comparat,
interviul semistructurat este foarte des folosit în cercetări de evaluare. Totodată, există și un
dezavantaj, acesta constă în “credibilitatea celor intervievați”. Prin urmare, în astfel de cazuri
“triangularea datelor” vine în rezolvarea unor astfel de probleme deoarece această metodă este
eficientă în vederea obținerii unor date suficient de credibile (Chelcea, 2004, p. 295).
Așadar, am ales interviul semistructurat deoarece acesta mă va ajuta atât pe mine cât și
pe persoanele intervievate în înțelegerea problemelor și identificarea nevoilor persoanelor
vârstnice atât generale, cât și cele care au apărut pe parcursul perioadei de pandemie Martie -
Mai 2020. Întrebările fiind structurate pe teme, mai exact pe nevoi, acestea nu vor fi adresate
într-o ordine exactă, ci vor fi folosite în funcție de reacțiile persoanei intervievate și de fluxul
conversațional. Acest aspect vine în ajutorul interlocutorului pentru a oferi răspunsuri cât mai
valide. Totodată, pe baza interviului semistructurat intenționez să scot în evidență implicarea
autorităților locale și a familiei/ prietenilor apropiați ai vârstnicilor pentru satisfacerea
nevoilor acestora.
4) Analiza de conținut a datelor obținute din interviu ajută la formularea unor noi
ipoteze. Astfel, pe baza informațiilor obținute din partea respondenților voi identifica
caracteristicile specifice mesajelor transmise de către aceștia. Totodată, în urma analizei de
conținut a datelor obținute prin interviu, se pot identifica atât nevoile persoanelor vârstnice în
context general, cât și nevoile care survin în contextul unei pandemii.

4.3. SERVICII SOCIALE DESTINATE PERSOANELOR VÂRSTNICE DIN

JUDEȚUL BOTOȘANI – INTERPRETAREA DOCUMENTELOR
De-a lungul anilor, atât la nivel de județ, cât și la nivel național, s-au tot discutat
problematici cu privire la acordarea de servicii sociale/ prestații sociale atât din punct de
vedere calitativ cât și cantitativ. Astfel că, la nivel de județ, așa cum am menționat anterior,
sau realizat diverse rapoarte cu privire la protecția persoanelor vârstnice. În continuare, am

14
optat pentru interpretarea unor documente unde sunt prezentate serviciile sociale pe perioada
anului 2019 din județul Botoșani pentru această categorie de beneficiari.
Având în vedere faptul că majoritatea persoanelor vârstnice suferă de diverse afecțiuni
medicale, am urmărit să identific pentru început formele cele mai întâlnite de handicap și
ulterior gradele acordate persoanelor vârstnice în anul 2019, în Botoșani.
Conform Raportului de Activitate pe anul 2019 al Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, activitatea instituției urmărește “măsurile de asistență
socială în domeniul protecției persoanelor vârstnice și a oricăror alte persoane aflate în risc
socială”.
O primă categorie de date cu privire la nevoile persoanelor vârstnice face referire la
gradul de deficiență/ handicap. Așadar, în continuare voi prezenta din punct de vedere
statistic, atât tipul de handicap care se poziționează în prim clasament, cât și diferența din
punct de vedere numeric dintre celelalte tipuri de handicap menționate în figura de mai jos.
Figură nr. 1 – Persoane vârstnice încadrate în tipuri și grade de handicap din Botoșani

Sursă: ( https://www.dgaspc.ro, accesat la data de 19.05.2020)

Conform figurii nr. 1 este prezentată statistica cu privire la formele de handicap cu

care s-au confruntat persoanele vârstnice fie din punct de vedere vizual, auditiv, mental, fizic,
asociat, HIV/SIDA, psihic sau somatic.
Din punct de vedere numeric, tipul de handicap somatic relevă o valoare destul de
mare comparativ cu celelalte tipuri de handicap. Astfel că, majoritatea persoanelor din

15
spectrul de handicap somatic, au fost evaluate/reevaluate iar scala numerică însumând un
număr de 1293 de persoane vârstnice încadrate în grad II de handicap. Un număr destul de
îngrijorător comparativ cu celelalte tipuri de handicap și comparativ cu celelalte grade de
handicap.
În plan secundar, este prezentat tipul de handicap fizic, având un număr destul de
alarmant, 1613 și o diferență modică dacă ne raportăm la tipul de handicap somatic. Astfel că,
persoanele cu dizabilități încadrate în tipul de handicap fizic, evaluate/reevaluate în anul
2019, cei mai mulți fiind încadrați în gradul II de handicap. Restul tipurilor de handicap, pot
semnala și acestea o stare de îngrijorare din punct de vedere numeric, dacă ne raportăm la
starea de sănătate a populației de vârsta a treia, însă nu atât de vizibilă precum cele menționate
mai sus.
DGASPC a colaborat pe perioada anului 2019 cu instituții și ONG-uri care demarează
diverse programe sociale, la baza acestor programe obiectivul principal îl constituie
remedierea calității vieții a seniorilor aflați în dificultate. Totodată, în cadrul programelor
sociale derulate în colaborare cu instituțiile afiliate domeniului de Asistență Socială, s-au
acordat următoarele servicii: asigurarea bunurilor de consum, asigurarea tratamentului
medical, servicii de asistență și îngrijire la domiciliu sau cele de igienizare.
Una dintre instituțiile colaboratoare în cadrul programelor sociale destinate
persoanelor în vârstă, este Direcția de Asistență Socială Botoșani. Astfel, conform
Regulamentului de organizare și funcționare al Direcției de Asistență Socială Botoșani, este
prezentat Centrul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente din
municipiul Botoșani prin intermediul căruia sunt în evidență un maximum de 150 de vârstnici.
Cu toate acestea, cele 150 de persoane trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea
beneficia de serviciile centrului: venitul pe membru de familie să nu depășească cuantumul de
700 de lei; sunt singure, fără aparținători legal sau rude; gradul de dependență al persoanelor
nu permite desfășurarea normală a activităților zilnice.
Planul individualizat de îngrijire și asistență se va elabora în urma evaluării complexe
a persoanei și ulterior vor fi stabilite tipurile de servicii sociale care trebuie acordate
beneficiarului. De asemenea, Centrul de îngrijire la domiciliu din Botoșani alocă următoarele
servicii sociale, conform tabelului menționat mai jos:
Tabel nr. 2 – Servicii sociale acordate persoanelor vârstnice în cadrul Centrului de îngrijire
la domiciliu din Botoșani

16
SERVICII DE ASISTENȚĂ SERVICII MEDICALE SERVICII PSIHOLOGICE
SOCIALĂ

• servicii de bază ce • Fizioterapie; • consiliere suportivă;

constau în: hrănire, • tratamente • consiliere psihologică.
mobilizare și transfer, terapeutice;

toaletarea persoanei • monitorizarea situației

medicale a persoanei și
vârstnice, igiena facilitarea accesului la
eliminărilor; medicul de familie în
cazul vârstnicilor
• servicii de reabilitare și
adaptare a

• ambientului ce • care nu sunt în

constau în amenajări evidența unui medic
sau reparații ale de familie; asigurarea
locuinței; servicii de medicamentelor
suport ce constau în: prescrise de către
ajutor pentru medic.
aprovizionare, plata
cheltuielilor, ajutor
pentru prepararea
hranei, împărțirea
unor pachete
alimentare sau
diverse materiale de
îngrijire, ajutor
pentru deplasarea în
exterior.

Sursă: (https://www.primariabt.ro, accesat la data de 20.05.2020)

De asemenea, printre beneficiile acordate în cadrul Direcției de Asistență Socială, se

enumeră și ajutorul de încălzire cu gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau
petrolieri. Conform anunțului de pe site-ul oficial al Direcției de Asistență Socială din anul
2019, persoanele vârstnice au putut beneficia de acest ajutor pe parcursul sezonului rece.

17
Totodată, un alt beneficiu de care această categorie poate beneficia, acordat în bază legală este
venitul minim garantat. Venitul minim garantat este acordat în condițiile stabilite de lege și
are la bază o serie de criterii de eligibilitate, destinat persoanelor aflate în situații de
vulnerabilitate, și anume: mediul de proveniență, membrii familiei, respectiv alte criterii
impuse pentru acordarea acestui ajutor (DAS Botoșani, 2019).

4.3.1. Măsuri de susținere a vârstnicilor în perioada pandemiei cu virusul Covid – 19 în

județul Botoșani
Un alt aspect important ce are în vedere persoanele vârstnice este determinat de
sprijinul oferit acestora pe perioada de pandemie.
Pentru județul Botoșani, în anul 2016 s-a elaborat Planul județean de urgență în caz de
pandemie, în cadrul acestui plan fiind prevăzute o serie de măsuri, și anume (ISU Botoșani,
2016):

• pregătirea atât a autorităților, cât și a oamenilor pentru oferirea unui răspuns prompt și
credibil în situația unei pandemii de gripă bazat pe cercetări ștințifice și rezultate în acest
domeniu;
• stoparea, în timpul pandemiei, a fenomenului de răspândire a virusului;
• să se asigure mijloacele corespunzătoare de prevenire, să se asigure condițiile potrivite de
îngrijire a persoanelor;
• identificarea apariției virusului gripal și stoparea răspândirii lui pentru ca numărul de
persoane infectate să fie limitat, “se vor asigura condiții adecvate de îngrijire a persoanelor
infectate la domiciliu, în spital sau alte spații amenajate special pentru aceasta”;

• precizarea atribuțiilor autorităților publice și structurilor aflate în subordine pentru a

asigura coordonarea și conducerea activităților, “continuitatea activităților și a funcțiilor
de sprijin”;
• păstrarea încrederii locuitorilor în autoritățile competente.
Potrivit acestei strategii (ISU Botoșani,2016), aceste măsuri vor fi implementate de
către instituţiile care au atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă din Comitetul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel județean.

4.3.2. Decizii ale Comitetului pentru situații de urgență în perioada Martie - Mai
Pe baza datelor oferite mai sus, voi face o evaluare a ajutoarelor oferite de primăria

18
Botoșani și alți actori importanți care au contribuit la susținerea persoanelor în vârstă, pe
perioada pandemiei. În acest scop, am monitorizat pagina de facebook a primăriei Botoșani
pentru a identifica eventualele evenimente și acțiuni care au avut loc pentru a sprijini
persoanele vârstnice.
Potrivit site-ului stiri.botosani.ro, în cadrul primăriei municipiului Botoșani s-au luat
măsuri pentru asigurarea sprijinului tuturor persoanelor vârstnice de peste 65 de ani. În acest
sens, la identificarea acestor vârstnici au contribuit asociații de proprietari, preoții, ONG-uri
locale (Asociația “Grup Civic”, Asociația „Pro Urban”, Asociatia „HAPPY”), asociațiile
minorităților și Sindicatul Pensionarilor.
Așadar, în data de 29 Aprilie 2020, în municipiul Botoșani a început distribuirea
pachetelor alimentare pentru persoanele mai sus menționate. Casa Județeană de Pensii a
transmis o listă care include 1025 de persoane, listă ce ulterior a fost analizată în vederea
stabilirii persoanelor vârstnice care vor fi ajutate. Pentru început, s-a plecat de la un număr de
178 de persoane urmând a fi ajutate și celelalte persoane care se încadrează în condițiile
stabilite, iar suma prevăzută în bugetul local acoperă pachete alimentare pentru 950 de
persoane vârstnice.
Tabel nr.4 – ONG-urile implicate pentru distribuirea pachetelor în funcție de zonă
ZONA I • Asociația Comunităților
Marginalizate
• Asociația “HAPPY”
ZONA II • Asociația” Grup Civic”
• Asociația “Pro Urban”

• Echipa Centrul “Senior”

ZONA III • Asociația “Scut botoșănean”
Sursa: (https://monitorulbt.ro, accesat la data de 21.05.2020)

Conform site-ului monitorulbt.ro, de aceste măsuri au beneficiat:

✓ persoanele singure care au peste 65 de ani și care nu au reprezentanți legali, iar dacă au,
aceștia nu locuiesc în Botoșani;
✓ familiile (soț și soție) formate din persoane de peste 65 de ani care locuiesc singure și care
nu au reprezentanți legali, iar dacă au, aceștia nu locuiesc în Botoșani;

19
✓ familiile în vârstă de peste 65 care locuiesc împreună cu reprezentanții legali, dar aceștia
fac parte la rândul lor din grupul de persoane vulnerabile (invaliditate de gradul I sau de
gradul II, handicap);
✓ persoanele/ familiile care au un venit lunar mai mic sau egal cu suma de 800 de lei.
Pachetele alimentare oferite persoanelor mai sus menționate au constat în: 4 pâini,
cremă de brânză (150 de grame), cașcaval (500 de grame), conservă de fasole (300 de grame),
unt (200 de grame), gem de fructe (360 de grame), pate de ficat (200 de grame), pulpe de
pasăre (2 kg), piept de pasăre (1 kg), zahăr (1 kg), ceapă (1 kg), ulei (1 kg), cartofi (3 kg),
biscuiți (1 pachet), conservă de carne (300 de grame), paste făinoase (jumătate de kg).
De asemenea, persoanele de vârsta a treia din Căminul pentru persoane vârstnice
Trușești, au primit ajutor din partea unor tineri din cadrul Asociației “Grup Civic” Botoșani.
Astfel că, vârstnicii din cămin au primit câte 20 de cozonaci, 30 de pâini și 990 de scutece
(monitorulbt.ro).

4.4. Caracteristicile grupului intervievat

Pentru atingerea obiectivelor menționate la începutul capitolului, am optat pentru
aplicarea interviului semistructurat, astfel încât să pot identifica din perspectiva respondenților
atât nevoile lor, cât și persoanele implicate pentru satisfacerea acestor nevoi.
Așadar, grupul intervievat în momentul de față cuprinde persoane cu vârsta peste 65 de
ani din județul Botoșani din 6 familii, dintre care 4 cupluri și 2 văduve.

Tabel nr. 5 – Grupul intervievat – Persoane vârstnice căsătorite

Nr. Vârstă Genul Domeniul în care persoana a Cod
crt. profesat

1. 72 Feminin agricultură (A.F.72)

2. 73 Masculin agricultură (A.M.73)
3. 70 Feminin croitorie (C.F.70)
4. 79 Masculin energetic (E.M.79)
5. 69 Feminin învățământ (Î.F.69)
6 70 Masculin S.R.I (M.M.70)

20
 7. 70 Feminin medical (M.F.70)

Tabel nr. 6 – Grupul intervievat - Persoane vârstnice văduve

Nr. Vârstă Genul Domeniul în care persoana a Cod
crt. profesat

1. 72 Feminin vânzări (V.F.72)

2. 76 Feminin vânzări (V.F.76)

Folosind interviul semistructurat voi urmări să ating următoarele 4 teme:

1) Nevoi materiale și nevoi spirituale ale persoanelor vârstnice din județul Botoșani;
2) Nevoia de dragoste și apartenență ale persoanelor vârstnice din județul Botoșani;
3) Nevoi de siguranță și securitate ale persoanelor vârstnice din județul Botoșani;
4) Răspunsul sectorului formal și informal la nevoile persoanelor vârstnice din județul
Botoșani.
Persoanele intervievate au fost selectate în funcție de disponibilitatea lor, în funcție de
vârstă și în funcție de statutul marital. Am optat pentru intervievarea atât a persoanelor
vârstnice căsătorite, cât și a persoanelor vârstnice văduve.

4.5. Desfășurarea cercetării

Având în vedere că în perioada pandemiei Martie – Mai 2020 persoanele cu vârsta
peste 60 de ani care suferă și de alte afecțiuni medicale sunt cele mai predispuse la infecția cu
noul coronavirus, am efectuat interviuri atât online, cât și față în față.
În total am intervievat 9 persoane vârstnice dintre care 5 persoane au fost intervievate
față în față, iar celelalte 4 au răspuns prin intermediul interviului online realizat cu ajutorul
unei aplicații din Google Drive –Formulare Google. Persoanele intervievate online au primit
interviul în format scris. Aceștia fiind familiarizați cu tehnologia, nu au întâmpinat probleme
pe parcursul desfășurării interviului.
Toate interviurile au fost realizate în luna Mai. Interviul față în față s-a desfășurat după
preferințele vârstnicilor, și anume în aer liber, acest lucru fiind posibil datorită faptului că
toate cele cinci persoane locuiesc la curte. Interviurile s-au desfășurat conform regulilor
impuse de Ordonanța militară, am păstrat distanța cât a fost posibil față de acestea astfel încât
înregistrarea acestora să poată fi posibilă. De asemenea, atât eu, cât și persoanele intervievate
21
am purtat măști și mănuși de protecție. Interviurile au fost înregistrate cu acceptul persoanelor
vârstnice menționându-le faptul că acestea vor fi utilizate strict în scopul realizării cercetării și
au avut o durată de aproximativ 20 – 30 de minute.
Celelalte 4 interviuri au fost realizate online deoarece a fost imposibilă vizita la
domiciliul acestora. De asemenea, persoanele intervievate au fost informate cu privire la
motivul pentru care este realizată această cercetare și mi-au oferit acceptul pentru interpretarea
informațiilor transmise.
Dintre cele 9 persoane intervievate, 7 dintre ele sunt căsătorite iar celelalte 2 sunt
văduve. Am ales să intervievez și persoane vârstnice văduve pentru a identifica o posibilă
diferență a nevoilor lor față de nevoile persoanele vârstnice căsătorite atât în general, cât și în
perioada pandemiei Covid-19.

4.6. Analiza și interpretarea datelor obținute

În funcție de temele propuse la începutul cercetării am analizat datele obținute pe baza

ghidului de interviu. Interviul semistructurat mi-a permis să intervin în momentul în care
întrebarea nu a fost suficient de clară pentru persoana intervievată sau ori de câte ori a fost
necesar.
Prin urmare, voi prezenta pe teme interpretarea datelor în funcție de răspunsurile
persoanelor vârstnice intervievate, integrând totodată date din studii anterioare.
Tema nr. 1 Nevoi materiale și nevoi spirituale
Pornind de la nevoile materiale ale persoanelor vârstnice, am urmărit să identific
persoanele implicate în satisfacerea acestor nevoi și cum a afectat perioada de urgență
atingerea acestor nevoi. Conform datelor obținute din interviuri, am constatat că înainte de
începerea pandemiei covid-19 șase din nouă vârstnici, (A.F.72, Î.F.69, M.M.70, C.F.70,

V.F.76, M.F.70) afirmă că ei singuri își făceau aprovizionare, pe când ceilalți trei (A.M.73,
E.M.79, V.F.72) suțin că de aprovizionare se ocupă partenerul de viață, copiii sau nepoții.
Totodată, perioada de pandemie a afectat vizibil aprovizionarea în sensul că toate
persoanele intervievate au afirmat că aceștia nu au ieșit deloc din casă pentru cumpărături și
au fost ajutați cu aprovizionarea de către rude sau persoane apropiate.
În ceea privește activitățile de petrecere a timpului liber, persoanele vârstnice
căsătorite fac aceleași activități împreună. De exemplu, A.F.72, A.M.73, C.F.70 și E.M.79
susțin că pandemia nu le-a afectat activitățile de petrecere a timpului liber deoarece ei stau la
22
curte și nu au alte activități de făcut. În schimb ceilalți 5 respondenți afirmă că activitatea de
petrecere a timpului liber le-a fost foarte afectată. După spusele lui Î.F.69: “De obicei
primăvara ieșeam mult în aer liber, în natură pentru a-i admira minunile. Mergeam la munte,
făceam multe poze. Uneori mergeam la operă și la teatru, la Iași, la Suceava. Obișnuiam din
când în când să fac și câte un tur al mănăstirilor la Suceava și la Neamț”. M.F.70 spune că
“Mergeam la biserica din localitate sau la mănăstirile din apropiere, făceam plimbări în aer
liber, dar cel mai mult timp eram plecată la fiica mea în Germania. Din cauza pandemiei nu
am mai plecat”.
Tot prin intermediul acestei teme am constat că toți cei 9 respondenți sunt credincioși,
unii mai mult decât alții. Unii consideră că, credința în Dumnezeu este pe primul loc din
punctul lor de vedere și că merg foarte des la biserică (4 din 9). De exemplu A.F.72 spune că:
„Da, sunt foarte credincioasă. Îmi vine să plâng când știu că nu pot merge acum. Abia aștept
să se termine toată treaba asta cu virusul să merg în fiecare Duminică. Mergeam și în zilele
de sărbătoare, mergeam și la Sfântul Maslu în fiecare Miercuri și Vineri. Așa bolnavă cum
sunt eu fac tot posibilul să ajung la biserică”. Celelalte persoane intervievate susțin că sunt
credincioși iar credința nu constă în faptul că trebuie să fii prezent la biserică zilnic (5 din 9).
Legat de faptul că bisericile au fost închise în perioada pandemiei, părerile
respondenților sunt următoarele: unii consideră că este o mare greșeală și că ar fi trebuit să se
ia alte măsuri din acest punct de vedere, cum ar fi susținerea sujbei în aer liber (A.F.72,
V.F.76, V.F.72, M.F.70), iar ceilalți susțin că nu au perceput această decizie ca pe o prigoană
împotriva bisericii, ci ca un mod de protejare a populației (A.M.73, Î.F.69, M.M.70, C.F.70,
E.M.79).
Tema nr. 2 Nevoia de dragoste și apartenență
Potrivit lui Maslow (2013, p. 21) nevoia de dragoste este reprezentată de sentimentul
de a fi “iubit și acceptat”. Această trebuință cuprinde relațiile și legăturile cu familia sau
cercul de prieteni. Astfel că, persoanele în vârstă au nevoie să iubească și să fie iubite, poate
chiar mai mult decât până acum.
Aceste nevoi sunt considerate a fi cele mai importante nevoi pentru persoanele
vârstnice. Așadar, mulți dintre respondenți au afirmat că duc lipsa copiilor și a nepoților (5 din
9). V.F.76, văduvă, susține următoarea afirmație: ”Îmi lipsește soțul, îmi este greu să fiu
singură. Soțul meu a murit când aveam eu 39 de ani și mi-a fost foarte greu să îmi cresc
copiii, dar și în ziua de astăzi îmi lipsește soțul. Părerea mea este că altfel o duci când ai pe
cineva alături de tine”, V.F.72 susține că îi lipsesc plimbările și vizitele din partea prietenilor,
23
iar 2 dintre respondenți au afirmat faptul că lor nu le lipsește nimic din punct de vedere
afectiv.
Relațiile sociale au o importanță deosebită pentru persoanele în vârstă și sunt
considerate de către aceștia o modalitate de sprijin. Astfel, pe baza răspunsurilor am constatat
că toate cele 9 persoane intervievate susțin faptul că relațiile cu copiii lor sunt pe primul loc și
cu toții susțin că fără copii “viața nu ar avea niciun rost”. De exemplu, M.F.70 locuiește
departe de fiica sa, dar cu toate acestea ea nu încetează să o viziteze: ”Am o fiică căsătorită și
locuiește împreună cu familia în Germania. Am o relație foarte bună și apropiată cu ea, motiv
pentru care cea mai mare perioadă de timp o petrec la fiica mea”.
Făcând referire la modul în care perioada pandemiei a afectat relațiile sociale,
persoanele intervievate au confirmat și acest aspect. Astfel, putem observa faptul că toți
respondenții sau declarat nemulțumiți:
“Păi mi le-au afectat, aveam prieteni care veneau pe la noi și acum nu mai vin. Le e
frică și lor” (A.F.72)
“M-a afectat pot să zic. Aveam un prieten care mă vizita mereu și mai stăteam de
vorbă și pot să zic că i-am simțit lipsa în perioada asta” (A.M.73)
“M-au afectat doar în ideea că am fost departe unii de ceilalți” (Î.F.69)
“M-a afectat faptul că nu îi puteam vedea în perioada asta” (M.M.70)
“Pot să zic că mi-a afectat vizitele. Mă vizita fratele meu, mă vizita sora mea sau mai
venea câte o prietenă la mine să mai discutăm” (C.F.70)
“Aveam un vecin care venea zilnic la mine la un pahar de vin, dar de când cu
pandemia asta chiar nu a mai venit. După cum a zis și soția, veneau frații ei, dar acum nu au
mai venit nici ei” (E.M.79)
“Foarte mult mi-au afectat relațiile și cu familia și cu prietenii. Înainte mă mai
duceam pe la ei și ei la mine,dar acum în perioada asta greu mi-am văzut nepoții. Am un frate
la țară, de el nu mai spun, acolo ca să ajung trebuie un motiv foarte bine întemeiat și nu mam
riscat” (V.F.76)
“Am socializat cu ei prin tehnologie dar nu este același lucru. Înainte îmi vizitam
mereu rudele și prietenii” (V.F.72)
“Nu pot spune că relațiile au fost afectate, dar a apărut o distanțare din cauza
izolării, lipsa vizitelor și mai puțină comunicare” (M.F.70)

24
 Cu toate acestea, respondenții au recunoscut faptul că legăturile cu rudele și prietenii
le-au ținut telefonic (A.F.72, A.M.73, C.F.70, E.M.79, V.F.76, M.F.70), dar și cu ajutorul
aplicației Facebook (Î.F.69, M.M.70, V.F.72).
Tema nr. 3 Nevoi de siguranță și securitate
O altă nevoie din ierarhie, spune Maslow (2013), o reprezintă siguranța. Odată
satisfăcute nevoile de bază, prioritară devine siguranța.
Nevoia de siguranță financiară reprezintă un alt aspect important pentru persoanele
intervievate. Astfel că, din totalul de 9 respondenți, doar 3 dintre aceștia se declară mulțumiți
de pensia pe care o primesc. “Eu pot să spun că sunt mulțumit, am lucrat la S.R.I și am o
pensie bună, deci pot să îmi acopăr nevoile. Soția și ea are o pensie bună, profesiile au fost în
avantajul nostru din acest punct de vedere” (M.M.70). În schimb, soția acestuia (Î.F.69),
consideră că omul nu este mulțumit niciodată, că se descurcă acceptabil cu ceea ce au și că se
declară nemulțumită de raportul între pensiile mici și cele mari, fiind unul exagerat. Totodată
aceasta menționează că ar fi preferat să se aplice principiul contributivității. Cel de-al doilea
respondent care se declară mulțumit de pensie menționeză că :”Toată viața am fost electrician
și pot să zic că am o pensie frumoasă. Soția în schimb, nu este prea mulțumită de pensia ei și
într-adevăr este una mică” (E.M.79). Soția (C.F.70), într-adevăr confirmă acest aspect
afirmând faptul că pensia ei este foarte mică și nu îi ajunge pentru cheltuielile care sunt și nici
pentru plata medicamentelor. Cel de-al treilea respondent (V.F.72) consideră că, deși este
văduvă, pensia este destul de bună și îi acoperă nevoile.
Nevoia de siguranță devine mai evidentă având în vedere caracteristicile acestei
perioade. Așadar, referitor la perioada pandemiei și la nesiguranța provocată de către aceasta,
o parte dintre respondenți (2 din 9) consideră că viața lor nu a fost pusă în pericol și că virusul
Covid-19 pentru ei reprezintă o minciună. Însă, ceilalți respondenți (7 din 9) au confirmat
faptul că s-au simțit în pericol din cauza afecțiunilor medicale pe care le au. A.M.73 a afirmat
faptul că în perioada lunii Aprilie a fost internat în spital și i s-au făcut 3 teste pentru
identificarea anticorpilor, toate având rezultat negativ. Totodată, M.M.70 este de părere că
speculațiile din mass-media au avut un impact deosebit asupra gândirii și că a majoritatea
perosanelor erau influențate de știrile false. Cu toate acestea, persoanele intervievate au
specificat faptul că până la începerea pandemiei viața lor nu era în niciun mod pusă în pericol.
De altfel, majoritatea respondenților (7 din 9) susțin ideea că dispariția acestui virus iar
face să se simtă în siguranță. Persoanele care sunt de părere că virusul este o minciună, susțin

25
că și-ar dori ca lucrurile să revină la normal și să se scoată restricția cu privire la utilizarea
măștilor și a mănușilor, considerând-o inutilă.
Sistemul de sănătate, în percepția tuturor persoanelor vârstnice intervievate, este unul
cu multe lipsuri. Spre exemplu, părerea doamnei C.F.70 este următoarea:” Am o părere rea,
nu sunt mulțumită. Dacă mergi la spital stai 6-7 ore până te preia de la urgențe și te lasă să
stai acolo în curent și în frig chiar și pe targă. Personalul nu are interes deloc. De exemplu,
când a dus-o pe fiica mea la spital a ținut-o 8 ore la urgențe până să o bage cineva în seamă
în condițiile în care era bolnavă în stadiu grav. Fiica mea era foarte bolnavă, avea diabet și
poliartrită reumatoidă în stadiu avansat și cu toate astea tot au lăsat-o în așteptare atâtea
ore. Fiica mea tot acolo la spitalul ăla a decedat, consider că a murit din cauza indiferenței
medicilor și asistentelor”. Ceilalți respondenți susțin ideea că persoanelor vârstnice nu li se
mai acordă suficientă atenție fiind considerați de către personal “inutili” din cauza vârstei.
Tema nr. 4: Răspunsul sectorului formal și informal la nevoile persoanelor vârstnice
Pentru început, am dorit să aflu părerile persoanelor intervievate cu privire la modul în
care autoritățile îi sprijină. Astfel, unii respondenți (A.D.72, A.M.73, Î.F.69, M.M.70 și
V.F.76) sunt de părere că autoritățile locale nu se implică suficient sau fac prea puțin pentru
sprijinirea persoanelor în vârstă, iar alții (C.F.70, E.M.79, V.F.72 și M.F.70) consideră că
aceștia acordă ajutor în măsura posibilităților.
Din cei 9 respondenți doar 2 (C.F.70, M.F.70) dintre aceștia au confirmat faptul că au
primit ajutor din partea primăriei pe perioada pandemiei. Astfel că C.F.70 spune:” Am aflat de
la vecinii din zonă că au primit pachet de la Primărie și am sunat și eu la ei să solicit acel
pachet. La o pensie de 704 lei am considerat că merit și eu, așa că au venit după 3 zile două
persoane de la o asociație și mi-au adus pâine, cașcaval, 3 kilograme de cartofi, 1 kilogram
ceapă, 1 kilogram ceapă, 1 kilogram zahăr, cașcaval, unt, 1 kilogram de orez și vreo 2
kilograme de carne”, iar M.F.70 spune că că a primit măști de protecție și dezinfectanți și că a
fost întrebată dacă are probleme sau nevoie de ajutor pentru aprovizionare sau procurarea
medicamentelor.
Tot C.F.70 susține că a primit ajutor din partea primăriei și înainte de începerea
pandemiei:” Mi se dădea câte 50 de lei la Crăciun sau la Sărbătorile Pascale, dar anul ăsta
de Crăciun și de Paște nu am primit acest cadou din partea lor. Am beneficiat și la nunta de
aur de o sumă de 300 de lei din partea primăriei”. Celelalte persoane intervievate au susținut
că nu au primit ajutoare de la primărie nici înainte.

26
 Cu toate acestea, persoanele intervievate nu au rămas indiferente cu privire la nevoile
lor și încearcă pe cât este posibil să aibă grijă de sănătatea lor atât fizică, cât și psihică, să
prioritizeze bunurile absolut necesare și să se bucure de plimbări și de familie.

Bibliografie

1. Andelin, E. I. & Burcă, C. (2009). Program specific de asistență psihosocială destinat

persoanelor vârstnice. Editura Grafic.
2. Antonesei, L., Labăr, A. V. & Popa, N. L. (2009). Ghid pentru cercetarea educației.
Editura Polirom.
3. Bodogai, S. I. (2009). Protecția socială a persoanelor vârstnice. Editura Universității
din Oradea.
4. Bradshaw, J. (1994). The conceptualization and measurement of need. A social policy
perspective în Jennie Popay și Gareth Williams, Researching the People’s Health.
Publisher Routledge.
5. Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
Editura Economică.
6. Ciupercă C. & Mitrofan, I. (1998). Incursiune în psihosociologia și psihosexologia
familiei. Editura Press.
7. Cojocaru, Ș. (2010). Utilizarea analizei secundare în evaluarea programelor. Revista de
asistență socială, Anul IX, no. 4.
8. Comitetul Județean Pentru Situații de urgență, 2 Februarie 2016, Planul judeţean de
urgenţă în caz de pandemie. ISU Botoșani. Accesat la data de 21.05.2020, de la:
http://www.isubotosani.ro/doc/.PLAN%20JUDETEAN%PANDEMIE%202016.pdf.
9. Consiliul Județean Botoșani, 23 Ianuarie 2020, Raport de activitate al Direcției
Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani – anul 2019.
DGASPCBT. Accesat la data de 19.05.2020, de la:
https://dgaspcbt.ro/wpcontent/uploads/2020/01/RAPORT-DE-ACTIVITATE-2019-.pdf.
10. Consiliul Local al Municipiului Botoșani, 1 Iunie 2018, Hotărâre privind aprobarea
modificării denumirii Serviciului Public Local de Asistență Socială Botoșani în Direcția
de Asistență Socială Botoșani. Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției
de Asistență Socială Botoșani. Primăria Botoșani. Accesat la data de 20.05.2020, de la:

27
 https://www.primariabt.ro/hcl/2018/142.pdf?fbclid=IwAR05nKvOATHe12BM0VrBSU
2oO_9edxuHWRmw4CxSUFEG6cwS46Hy5LlyX2Y.
11. Constantiniu Virginia, 25 Aprilie 2020, Am reușit împreună să mai facem o faptă bună.
Monitorul de Botoșani. Accesat la data de 21.05.2020, de la:
https://www.monitorulbt.ro/local/2020/04/25/daniel-caslariu-am-reusit-impreuna-samai-facem-
o-fapta-buna/?fbclid=IwAR0g6-
7JZA1HNVIkIZTx4AEk7Gf_wh07GGN76mhjnFqoHAYWn6aQR4fqlEY.
12. Constantiniu Virginia, 28 Aprilie 2020, Municipalitatea botoșăneană distribuie primele
pachete alimentare pentru pensionari. Monitorul de Botoșani. Accesat la data de
21.05.2020, de la:
https://www.monitorulbt.ro/local/2020/04/28/municipalitateabotosaneana-distribuie-
primele-pachete-alimentare-pentru-
pensionari/?fbclid=IwAR1u701XnpNOHqO6gUBpYR3Ho9h3o6X1sKpvmPACWm7y
_mLVKemALlbLq2k.
13. Deal, A. G., Dunst, C. J. & Trivette, C. M. (1988). Enabling and Empowering Families:
Principles and Guidelines for Practice. Publisher Brookline Books.
14. Direcția de Asistență Socială, 2019, Beneficii - venitul minim garantat. DAS Botoșani.
Accesat la data de 20.05.2020, de la:
https://dasbotosani.ro/index.php/beneficii/beneficii-2/venit-minim-garantat.
15. Feldman-Duskin, R., Olds-Wendkos, S. & Papalia, D. E. (2010). Dezvoltare umană.
Editura Trei.
16. Fontaine, R. (2008). Psihologia îmbătrânirii, Editura Polirom.
17. Gîrleanu-Șoitu, D. & Luca, C. (2012). Metodologie de lucru în asistența psiho-
sociojuridică a persoanelor vârstnice. Editura Terra Nostra.
18. Gîrleanu-Șoitu, D. (2006). Vîrsta a treia. Editura Institutul European.
19. Guvernul României, 14 octombrie 2015, Hotărâre nr. 867/ 2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor - cadru de organizare și
funcționare a serviciilor sociale. Publicat în: Monitorul Oficial nr. 834 din 9 noiembrie
2015.
20. Guvernul României, 19 august 2004, Ordonanța nr. 86/2004 pentru modificarea și
completarea Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Publicat în:
Monitorul Oficial nr. 799 din 30 august 2004.

28
21. Guvernul României, 5 Octombrie 2000, Hotărâre nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei
naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Publicat în: Monitorul Oficial nr.
507 din 16 octombrie 2000.
22. Havighurst, R. (1980). Social and Psychological Needs of the Aging în Clark Tibbitts,
Social Contribution by the Aging. Arno Press.
23. Hogaș, D. L. (2010). Patriarhatul, subordonarea femeii și violența domestic. Editura
Lumen.
24. Illsley, R. (1988). Le vieillissement et les systèmes europèns de santé publique et de
protection sociale, Gèrontologie et sociètè, nr. 47.
25. Irimescu, G., “Violența în familie și metodologia intervenției” în Neamțu, G. și Stan, D.,
(coord) (2005). Asistență socială. Studii și aplicații. Editura Polirom.
26. Mândrilă, C. G. (2008). Procesul de îmbătrânire din perspective asistenței sociale.
Editura Universității “Al. I. Cuza”.
27. Maslow, A. H. (2013). Motivație și afaceri. Editura Trei.
28. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică. Editura Lumen.
29. Ministerul Muncii și Justiției Sociale, 2019, Ordin nr. 29/ 2019, Anexa nr. 2 privind
Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca locuințe
protejate pentru persoanele vârstnice. Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea
I.
30. Ministerul Muncii și Justiției Sociale, 2019, Ordin nr. 29/ 2019, Anexa nr. 8 privind
Standardele minime de calitate pentru serviciile de îngrijri la domiciliu pentru
persoanele vârstnice. Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I.
31. Ministerul Muncii și Justiției Sociale, 2019, Ordin nr. 29/2019, Anexa nr. 1 privind
Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre
rezidențiale destinate persoanelor vârstnice. Publicat în: Monitorul Oficial al României,
Partea I.
32. Mitrofan, I. & Mitrofan, N. (1991). Familia de la A… la Z. Mic dicționar al vieții de
familie. Editura Științifică.
33. Mitrofan, I. & Mitrofan, N. (1994). Elemente de psihologie a cuplului. Editura Sansa.
34. Neamțu, G. (coord.) (2003). Tratat de asistență socială. Editura Polirom.
35. Nechita, M. (2009). Diferențe de gen la persoanele vârstnice, Editura Universității de
Nord.

29
36. Parlamentul României, 7 Iunie 2000, Legea nr. 17/ 2000 privind asistența socială a
persoanelor vârstnice. Publicat în: Monitorul Oficial, Partea I nr. 157 din 6 martie 2007.
37. Parlamentul României, 23 Decembrie 2011, Legea asistenței sociale nr. 292/2011.
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 905 din 20 decembrie 2011.
38. Pop, L. M. (2000). Dicționar de politici sociale. Editura Expert.

30