UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

INTRODUCERE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ 

ȘI DEONTOLOGIA PROFESIEI

STUDENT:  CHIFAN SABINA ALEXANDRA

ANUL I
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CLUJ- NAPOCA, 2021

APLICAȚII PRACTICE
Paginile 30-31
Exercițiul 1. Menționați cinci domenii ale asistenței sociale și precizați
nivelul de abordare al problemelor pentru fiecare nivel
Domeniile asistenței sociale diferă în funcție de nivelul la care apare
necesitatea intervenției și în funcție de tipul de probleme care există. 
Un prim domeniu de intervenție îl reprezintă asistența socială acordată
individului. În acest caz beneficiarul poate fi un copil aflat în risc de neglijare,
abuz, abandon școlar, o persoană șomeră, o mamă singură, un vârstnic izolat social
etc. În aceste cazuri se intervine la nivelul individului prin identificarea factorilor
de risc care au dus la apariția problemelor și se va evalua în același timp resursele
de care individul dispune și care pot fi folosite în procesul de asistență socială în
vederea rezolvării problemelor clientului. În același timp, asistentul social va ține
cont de sistemele în care individul este integrat, evaluând în același timp situația
familială, relația cu grupul de egali, dar și oportunitățile de prestații sociale sau
servicii sociale care există la nivelul comunității pentru a putea facilita accesul
clientului la acestea.
Al doilea domeniu de intervenție l-ar putea reprezenta munca cu persoanele
vârstnice. În acest caz asistența socială acordată va ține cont de locul unde se află
persoana vârstnică (la domiciliu, într-un centru rezidențial, într-un centru de zi), iar
activitățile desfășurate vor fi îndreptate spre socializarea persoanei vârstnice,
activități de petrecere a timpului liber, oferirea de sprijin pentru menținerea
autonomiei personale. De asemenea, se poate interveni la nivel familial prin
medierea relației cu membrii familiei sau la nivel comunitar, de exemplu, prin
implicarea vârstnicului în cluburi desfășurate la nivel local, facilitarea accesului la
servicii de îngrijire la domiciliu sau identificarea unor cămine dacă este necesar ca
persoana vârstnică să fie instituționalizată.
Al treilea domeniu de intervenție îl poate reprezenta asistența socială
acordată șomerilor. În acest caz munca socială va fi orientată spre consilierea
persoanei șomere în accesarea prestațiilor sociale de care poate beneficia,
facilitarea accesului la programe de conversie profesională, oferirea de servicii de
consiliere vocațională, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.
Un alt domeniu de intervenție al asistenței sociale este reprezentat și de
munca socială din cadrul sistemului de sănătate. În acest caz beneficiarii pot fi
persoane care necesită îngrijiri paleative, persoane cu probleme de sănătate
mintală, intervenția în criză acordată persoanelor care ajung în serviciile de urgență
și va fi îndreptată spre facilitatea accesului la servicii de calitate, medierea relației
cu instituțiile medicale, informarea cu privire la serviciile sociale și prestațiile
sociale de care pot beneficia și modul în care le pot obține, consilierea în vederea
obținerii sau validării calității de asigurat etc.
Al cincilea domeniu de intervenție poate fi asistența socială acordată
copiilor. Acest domeniu de intervenție este unul foarte vast deoarece copilul
reprezintă una din cele mai vulnerabile grupuri și nu au capacitatea de rezolvare a
problemelor pe cont propriu. Serviciile sociale care sunt acordate pot fi orientate
spre prevenirea abandonului și instituționalizării copilului, consilierea copilului
supus riscului de neglijare sau abuz, asistența socială oferită copilului
instituționalizat, copiilor refugiați etc.
Exercițiul 2. Exemplificați funcționarea obiectivelor asistenței sociale pentru
un domeniu al asistenței sociale la alegere.

Pentru realizarea acestui exercițiu vă voi opri la asistența socială acordată

persoanelor vârstnice. Obiectivele asistenței sociale pentru domeniul ales vor fi
exemplificate după cum urmează:
1. Ajută oamenii să își îmbunătășească competențele și capacitatea de a-și
rezolva propriile probleme- în acest sens asistența socială va fi orientată
spre consilierea persoanei vârstnice în vederea adaptării la statutul de
pensionar sau persoană instituționalizată. Se va oferi ajutor persoanei
vârstnice în vederea conștientizării propriei valori, a abilităților personale
oferind în același timp un sentiment de utilitate socială. De asemenea, una
dintre problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice este reprezentată
de izolarea socială și în acest sens, asistentul social va interveni prin
implicarea vârstnicului în activități de socializare.
2. Asistența socială are menirea de a ajuta oamenii să obțină resursele
necesare asigurării unei calități a vieții la un nivel decent. În acest sens,
activitățile de asistență socială vor urmări facilitarea accesului la servicii de
calitate care respectă demnitatea persoanei umane.
3. Este menirea asistenței sociale să sensibilizeze diferitele organizații și
servicii la nevoile celor mai puțin integrați în comunitate – sensibilizarea
comunității locale, a ONG-urilor , a organizațiilor aflate la nivel local în
vederea facilitării integrării sociale a persoanelor vârstnice și dezvoltarea de
servicii sociale adaptate nevoilor persoanelor vârstnice.
4. Urmărește îmbunătățirea relațiilor persoanei vârstnice cu celelalte
subsisteme de care depinde integrarea socială a acestuia- mediază relația
cu membrii familiei, reprezintă persoana vârstnică în relație cu instituțiile
statului (Casa de Pensii, CNAS  etc.), implică persoana vârstnică în activități
de socializare cu persoane de aceeași vârstă și cu pasiuni similare.
5. Influențarea politicilor sociale- Ținând cont de faptul că fenomenul
îmbătrânirii populației este un fenomen de actualitate, trebuie ca asistenții
sociali să fie implicați în activitățile de militare pentru drepturile persoanei
vârstnice la un trai decent, spre dezvoltarea serviciilor care respectă
demnitatea umană și favorizează menținerea unei autonomii a persoanei
vârstnice, atât în ceea ce privește activitățiile de zi cu zi, dar și la nivel
decizional.
Exercițiul 3. Exemplificați asistența socială preventivă și promovarea echității
sociale
Asistența socială preventivă vizează prevederea unor fenomene sociale care
s-ar putea produce în lipsa intervenției. Un exemplu de asistență socială preventivă
pot fi reprezentate de activitățile de prevenție a abandonului școlar. Acest tip de
activitate de prevenție are loc mai mult în cadrul școlilor și implică o colaborare a
asistenților sociali cu personalul didactic în vederea identificării persoanelor care
se confruntă cu absenteism școlar și sunt supuse riscului de abandon școlar. Pot fi
realizate campanii la nivelul școlii care să vizeze atât copii (statistici de
reusțită/angajare a persoanelor necalificate, probleme sociale care rezultă în urma
neșcolarizării- sărăcie, risc crescut de șomaj etc.), dar și cu părinții acelor copii
care se află în riscul de abandon școlar.
Echitatea socială indică capacitatea asistenței sociale de a influența politicile
sociale în sensul facilitării accesului și a repartizării adecvate a resurselor materiale
diferiților clienți. Promovarea echității sociale poate fi realizată prin activități
precum cele oferite persoanelor șomere în vederea asigurării egalității de șanse pe
piața muncii. Șomajul este una din problemele sociale strâns relaționate cu nivelul
sărăciei, reprezentând în același timp un factor al inechității sociale. Politicile
sociale nu vor fi îndreptate spre eradicarea șomajului (ceea ce este imposibil) ci
spre menținerea unui nivel acceptabil al șomajului. Se vor oferi astfel șanse egale
de integrare pe piața muncii pentru persoanele șomere, de exemplu, prin activități
de formare sau reconversie profesională oferite prin intermediul AJOFM.

Exercițiul 4. Menționați diferențele dintre cele trei forme de asistență socială

prezentate
Cele trei forme ale asistenței sociale sunt reprezentate de asistența socială
preventivă, asistența socială recuperatorie și promovarea echității sociale. Între
aceste forme ale asistenței sociale există câteva diferențe.
O primă diferență este dată de beneficiarii acestor forme ale asistenței
sociale. Asistența socială preventivă acționează de regulă asupra grupurilor
vulnerabile care prezintă un risc de a a se confrunta cu o problemă sau o situație de
dificultate, asistența socială recuperatorie vizează grupurile vulnerabile care se
confruntă în momentul prezent cu o problemă socială, în timp de prin promovarea
echității sociale se urmărește facilitarea egalității de șanse pentru toate persoanele
din grupurile vulnerabile. 
O altă diferență între formele asistenței sociale este dată de momentul
intervenției asupra unei probleme sociale. Asistența socială preventivă intervine în
vederea prevenirii unor probleme sociale ale grupurilor vulnerabile, în timp ce
asistența socială recuperatorie, intervine în momentul în care individul, familia,
grupul se confruntă deja cu o problemă. Forma echității socială intervine în
vederea evitării problemelor adiacente care pot rezulta din situația de dificultate cu
care grupul vulnerabil se confruntă deja.
Altă diferență între formele asistenței sociale este dată de scopul intervenției.
Dacă asistența socială preventivă urmărește prevenția, prevederea unei probleme,
asistența socială recuperatorie vizează ”vindecarea” problemei, iar prin
promovarea echității sociale de urmărește reducerea problemei sociale prin
asigurarea egalității de șanse.

PAGINILE 37 - 38

Exerciții: -   Citiți cu atenție următoarele cazuri

 Răspundeți la întrebări ținând cont de importanța utilizării resurselor ca
principiu fundamental al profesiei de asistent social

Cazul 1
În cursul unei vizite la o familie de oameni săraci observi un copil
deosebit de talentat la desen. La remarca ta mama se plânge că copilul își
pierde mult timp inutil, desenând. Copilul este supărat la dojana mamei și
fericit la complimentele asistentului social.
1. Reperați nevoia ori nevoile pentru persoanele menționate în caz
Nevoile copilului sunt reprezentate de nevoia de apreciere, nevoia de
realizare personală, nevoia de stimă. 
2. Cum va proceda asistentul social în acest caz?
Asistentul social poate discuta cu mama despre posibilitatea de a-l încuraja
pe copil și a-l implica în activități creative. În acest sens, poate recomanda eventual
un program aftershool care cuprinde și activități creative și de dezvoltare personală
sau înscrierea copilului la diverse cercuri, cluburi de creație. Astfel copil își va
putea dezvolta potențialul, facând ceea ce îi place. De asemenea, implicarea
copilului într-un program cu orar fix dedicat activității de desen va putea rezolva și
nemulțumirea mamei că copilul pierde timpul inutil desenând.

Cazul 2
 Din discuția cu Maria, aflată într-un centru de plasament, asistentul
social află că sora mai mică a Mariei, în vârstă de 15 ani, i-a mărturisit
acesteia că vrea să își părăsească familia și să se întrețină din prostituție. A
chiar găsit un bărbat mai în vârstă care i-a promis ajutor în acest sens.
1. Care este rolul și atitudinea asistentului social în acest caz?
În primul rând asistentul social identifică nevoia de securitate și siguranță a
surorii Mariei. În cazul prezentat Maria este clientul asistentului social, iar acesta
poate interveni în cazul surorii Mariei, doar dacă acesta acceptă ajutorul oferit de
profesionist. Dacă sora Mariei acceptă să fie client, asistentul social trebuie să fie
diplomat în prezentarea situației pentru ca sora acesteia să nu își piardă încrederea
în Maria, pentru că a divulgat planul său. De asemenea, asistentul social nu trebuie
să o judece pe sora Mariei pentru decizia luată. Sora Mariei va fi consiliată cu
privire la riscurile la care se supune din meseria pe care a ales-o.

2. Reperați nevoia de intervenție.

Nevoia de intervenție este dată în primul rând de nevoia de a asigura
siguranța și securitatea surorii Mariei. Se va evalua situația familială pentru a se
vedea în ce măsură există conflicte cu membrii familiei, dacă există nevoi pe care
membrii familiei nu reușesc să le acopere. În acest sens, asistentul social poate
interveni ca un mediator al relațiilor cu membrii familiei. De asemenea, intervenția
se poate orienta și pe motivele pentru care fata alege prostituția ca modalitate de a
se întreține. Poate fi vorba de nevoia fetei de independență, nevoi de ordin
financiar și poate îndruma fata înspre alte modalități de a-și procura veniturile.

Cazul 3
Sunteți asistent social la o organizație neguvernamentală care se ocupă
cu distribuirea gratuită a unor materiale tehnice de tip proteze auditive,
orteze, cadre metalice, ochelari, etc. Vine și vă solicită o pereche de ochelari o
persoană cu afecțiuni psihice. La ancheta socială pe care o realizați , aflați de
la vecini că solicitantul și-a spart ochelarii în timpul unei beții.
Care este atitudinea corectă și rolul asistentului social în acest caz? Argumentați
răspunsul
În acest caz asistentul social trebuie în primul rând să nu judece clientul,
având responsabilitatea de a asigura resursele necesare pentru a răspunde nevoilor
lui, fără a fi discriminat cu privire la starea lui psihică. Asistentul social are rolul de
broker, făcând legătura între client și resursele de care acesta are nevoie(ochelarii).
Asistentul social are însă și o responsabilitate față de organizația neguvernamentală
în care lucrează, în ceea ce privește modul în care gestionează materialele pe care
le are la dispoziție. Asistentul social ar trebui să acorde ochelarii persoanei cu
afecțiuni psihice, dar în același timp poate interveni în ceea ce privește situația sa.
Poate stabili dacă acesta își ia sau nu tratamentul recomandat de medicul psihiatru,
poate media relația cu medicul la nevoie, îl poate consilia cu privire la riscurile la
care se supune consumând alcool în timp ce urmează un tratament psihiatric și
chiar să îl îndrume spre grupuri de suport sau instituții unde poate primi sprijin
dacă consumul de alcool este o problemă.

Cazul 4
Sunteți asistent social într-un serviciu public care acordă asistență
socială persoanelor vârstnice. O familie de pensionari, aflată de mult în
evidența dumneavoastră vine și vă solicită bani pentru repararea acoperișului
casei în care locuiesc. Au mai fost alocați bani acestei familii pentru mici
reparații ale casei, dar acoperișul nu a fost reparat. Este posibil ca familia să
obțină suma de bani necesară reparației dacă obțin acordul unor factori de
decizie aflați la nivelul altor instituții (Primărie, etc)
1. Identificați nevoia de intervenție a asistentului social
Nevoia de intervenție a asistentului social este dată de asigurarea condițiilor
unui trai decent pentru persoanele vârstnice, asigurarea nevoilor de securitate și
siguranță. Trebuie însă consiliate persoanele vârstnice pentru a stabili o listă de
priorități în ceea ce privește reparațiile locuinței și se va face o evaluare la fața
locului pentru a se stabili riscurile reale.

2. Cum procedați în acest caz?

Asistentul va face în primul rând o evaluare la fața locului pentru a putea
stabili costurile lucrării. Apoi va consilia familia cu privire la posibilitățile de a
obține această sumă de bani (ajutoare în caz de urgență oferite de primării,
asociații, fundații, sponsori de la nivel local etc.). Va susține apoi cazul familiei în
fața factorilor de decizie de la nivel local pentru a facilita obținerea ajutorului de
care familia are nevoie.

3. Care este rolul asistentului social?

Rolul asistentului social este consilier oferind familiei informații cu privire
la resursele pe care le pot obține, de facilitator prin modul în care facilitează
obținerea resurselor financiare de la factorii de putere de la nivel local și nu în
ultimul rând de advocacy prin reprezentarea intereselor familiei în fața persoanelor
care ar putea acorda ajutorul și susținerea accesului la resursele de care familia are
nevoie.