PERSOANE VICTIME ALE VIOLENTEI IN FAMILIE

Lege 217/2013

-Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată

pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie
un obiectiv de interes național.

-Prevenirea și combaterea violenței domestice fac parte din politica integrată de ocrotire și
sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

-Statul român, prin autoritățile competente, elaborează și implementează politici și programe

destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, precum și protecției victimelor
violenței domestice.

Beneficii sociale

Locuinţele protejate sunt unităţi de asistenţă socială organizate în regim rezidenţial pe
durată determinată, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea în regim
de urgenţă, îngrijirea, asistenţa socială, consilierea juridică şi psihologică şi orientarea
victimelor violenţei domestice. Centrele de asistenţă destinate agresorilor sunt unităţi de
asistenţă socială care funcţionează în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică,
care asigură reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, măsuri educative, precum şi
servicii de consiliere şi mediere familială.

Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare acordate prin centrele de

asistenţă destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-au
încheiat convenţii.

Centrele de asistenţă destinate agresorilor pot asigura beneficiarilor tratament

ambulatoriu în cazul diferitelor tipuri de adicţii, la recomandarea unui medic specialist.
Activităţile de reinserţie socială a infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni de
violenţă domestică pot cuprinde utilizarea serviciilor sociale furnizate în cadrul
centrelor destinate agresorilor

Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe
măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre
următoarele obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul
dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;

c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de
membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a
persoanei protejate;

d) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;

e) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Măsurile de protecţie prevăzute la lit. a) şi b) se dispun împreună.

Măsura de protecţie prevăzută la alin. (1) lit. d) se dispune dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:

a) a fost dispusă măsura prevăzută la lit. c);

b) atunci când s-a dispus obligarea agresorului de a păstra o distanţă minimă faţă de victimă
şi, după caz, membrii familiei acesteia, persoanele protejate îşi exprimă acordul de a purta un
sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei
agresorului.

Servicii sociale

-Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice pot fi

organizate în regim rezidenţial, în regim de zi sau cu program continuu, cu sau fără

personalitate juridică, de interes local sau judeţean.

- Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice organizate în

regim rezidenţial, destinate victimelor violenţei domestice, cu găzduire pe perioadă

determinată, sunt:

a) centre de primire în regim de urgenţă;

b) centre de recuperare;

c) locuinţe protejate.

- Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice organizate în

regim de zi sunt:

a) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice;

b) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei;

c) centre de asistenţă destinate agresorilor.

- Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice cu program

continuu sunt:

a) servicii de informare şi consiliere pentru victimele violenţei domestice de tip linie

telefonică de urgenţă - help-line;

b) servicii integrate de urgenţă destinate victimelor violenţei sexuale.

- Serviciile sociale destinate agresorilor sunt organizate în regim de zi şi au ca

obiectiv reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educaţie

şi consiliere. În condiţiile legii, centrele pot monitoriza tratamentul adicţiilor.

- Serviciile sociale specializate pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice

sunt oferite în mod gratuit victimelor.

Institutiile care se ocupa cu aceasta categorie de benficiari sunt urmatoarele:

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Muncii și Protecției Sociale,se organizează și funcționează ca organ de specialitate

al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

În exercitarea funcțiilor sale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale îndeplinește, în

condițiile legii, următoarele atribuții:

1. inițiază și avizează, după caz, proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului
protecției familiei;
2. acreditează serviciile sociale pentru protecția victimelor violenței în familie;
b) în domeniul protecției sociale:
1. elaborează cadrul legislativ în domeniul protecției sociale;
2. avizează proiectele de acte normative din perspectiva respectării și implementării
principiului protecției sociale;
3. elaborează și monitorizează strategiile naționale din perspectiva respectării și
implementării principiului protecției sociale;
4. asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare, monitorizare și evaluare a
implementării Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025, prin crearea cadrului
instituțional pentru monitorizarea obiectivelor și raportarea pe domeniul protecției sociale, în
acord cu inițiativele în materie la nivel european și internațional;
5. asigură reglementarea, coordonarea, planificarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și
măsurilor care asigură implementarea protecției sociale, precum și implementarea și
promovarea acesteia la nivelul întregii societăți, în contextul unei reechilibrări a distribuirii
resurselor;
6. solicită autorităților administrației publice centrale, după caz, rapoarte cu privire la
realizarea obiectivelor Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025 și propune
revizuirea planurilor de acțiune în scopul atingerii țintelor stabilite prin strategie;
7. asigură raportarea indicatorilor cu privire la justiția socială la organismele europene și
internaționale, pe baza datelor furnizate de celelalte autorități responsabile de implementarea
Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025 și a altor strategii sectoriale în
domeniu;

Ministerul Justiției și Protecției sociale

Ministerul muncii și justiție sociale deleagă atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale in

vigoare pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor pentru șomaj
președintelui Agenției Naționale pentru Ocupatea Forței de Munca , cu expediția lichidării
pentru toate proiectele cofinanțate prin asistenta financiară a Fondului european de ajustare la
globalizare - FEAG, și pentru ordonatorul principal de redute al bugetului asigurărilor sociale
de stat președintelui Casei Nastionale de Pensii Publice ,in condițiile legii.

Atribuţiile principale ale Ministerului Justiţiei

    În exercitarea funcţiilor prevăzute la art. 3 şi pentru realizarea obiectivelor din domeniul
său de activitate, Ministerul Justiţiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
 
I. în domeniul elaborării de strategii şi programe şi al prevenirii şi combaterii criminalităţii
şi corupţiei:
a) stabileşte măsurile ce urmează a fi cuprinse în programul de guvernare şi în programul
legislativ al Guvernului în domeniul justiţiei;
b) elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiilor, programelor şi
planurilor de prevenire a criminalităţii şi corupţiei; analizează şi evaluează rezultatele,
efectele şi impactul produs de strategiile, programele şi planurile de prevenire a criminalităţii
şi corupţiei;
c) iniţiază şi dezvoltă programe cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu
atribuţii în domeniul studierii şi prevenirii criminalităţii şi corupţiei;
d) elaborează strategii şi programe în concordanţă cu documentele Organizaţiei Naţiunilor
Unite, ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ale Consiliului Europei, cu
normele dreptului comunitar, precum şi cu procedurile jurisdicţiilor internaţionale acceptate;
e) negociază, implementează şi monitorizează programele internaţionale de asistenţă tehnică
şi financiară pentru sistemul justiţiei, prevenirea criminalităţii şi corupţiei;

 Ministerul Justiţiei mai îndeplinește și alte atributii din anumite domenii precum:
II. în domeniul elaborării, avizării proiectelor de acte normative şi sintetizării practicii
instanţelor judecătoreşti:
 III. în domeniul dreptului internaţional şi al cooperării judiciare internaţionale:
IV. în domeniul integrării europene şi euroatlantice:
V. în domeniul protecţiei victimelor şi reintegrării sociale a infractorilor:
 
VI. în domeniul supravegherii executării pedepselor:
 
VII. în domeniul asigurării şi perfecţionării personalului din aparatul propriu şi din unităţile
subordonate:
VIII. în domeniul organizării, coordonării şi controlului, potrivit legii, al unor profesii
liberale şi activităţi conexe:
IX. în domeniul informatizării:
 X. în domeniul gestionării patrimoniului, asigură buna organizare şi administrare a justiţiei
ca serviciu public, scop în care:
 

Ministerul Afacerilor Interne 

Ministerul Afacerilor Interne este unul din ministerele care fac parte din Guvernul României.
A fost fondat la data de 16 iulie 1862, primul deținător al funcției de ministru fiind Barbu
Catargiu. Ministrul actual este Ion Marcel Vela.

Atribuţiile generale ale M.A.I. în domeniul afacerilor interne:

-elaborează şi difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele

violenţei domestice.

- Stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, precum şi a proprietăţii publice şi private.

- Organizează şi desfaşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei, activităţi pentru

prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate, a traficului şi consumului
ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei ilegale, a criminalităţii informatice,
precum şi a altor fenomene infracţionale şi fapte antisociale.

- Organizează, îndrumă şi coordonează activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor,

obiectivelor şi valorilor şi organizează paza obiectivelor de importanţă deosebită date în
competenţă potrivit legii.

-Asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuarea cercetărilor în

legatură cu savârşirea unor fapte prevazute de legea penală.

-Organizează activitatea de protecţie a martorilor.

- Solicită de la autorităţi publice, de la persoane fizice sau juridice informaţii, date şi

documente necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în limitele
acesteia; poate recompensa persoanele fizice care acordă sprijin ministerului, pentru
îndeplinirea atribuţiilor specifice, din fondul repartizat cu această destinaţie, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului.
 -Asigură respectarea regimului frontierei de stat a României.

 -Constituie şi utilizează Registrul Naţional al Armelor şi Cazierul judiciar.

 -Constituie şi utilizează Sistemul Naţional de Evidenţă a Străinilor; asigură respectarea

regimului juridic al străinilor pe teritoriul României.

-Asigură constituirea, evidenţa, selecţionarea, păstrarea, conservarea şi folosirea

documentelor din Fondul Arhivistic Naţional.

 -Organizează şi execută asigurarea medicală şi psihologică a misiunilor specifice.

- Conduce activitatea de informaţii şi protecţie internă.

 -Îndrumă şi controlează activitatea prefectului pentru îndeplinirea Programului de guvernare.

 -Asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a Programului

de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici,
formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în activitatea de evidenţă a
persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă civilă.

-Constituie şi utilizează Sistemul Naţional Informatic de Evidenţă a Persoanelor.

Ministerul Educației și Cercetării

Ministerul Educației și Cercetării, este organismul Guvernului României care coordonează

sistemul de învățământ din România, stabilește obiectivele sistemului de învățamânt în
ansamblul său, precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ.
În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației consultă, după caz, societățile științifice
naționale ale cadrelor didactice, federațiile sindicale reprezentative la nivel de ramură,
structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, ca parteneri sociali, și
organizațiile studențești și de elevi, recunoscute pe plan național.
Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia de a efectua demersurile necesare pentru a
introduce la nivelul curriculumului implementat la clasă activităţi de învăţare referitoare la:
egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectul reciproc, rezolvarea
nonviolentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, violenţă de gen şi dreptul la integritate
personală, precum şi combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen,
adaptate vârstei şi înţelegerii elevilor. Judecătorii, procurorii, reprezentanţi ai poliţiei,
organizaţiile neguvernamentale, precum şi instituţiile publice ce desfăşoară activitate în
domeniu pot desfăşura activităţi extracurriculare în învăţământul preuniversitar, pe teme
legate de violenţa domestică.

 Atribuţiile generale
-Eaborează şi difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele
violenţei domestice
1.Elaborarea de proceduri privind cadrul normativ aplicabil și planificarea activităților de
control 
a) stabilirea cadrului procedural privind organizarea și desfășurarea activităților de control;
b) consultarea directorilor și conducerii MEN în vederea identificării riscurilor operaționale;
c) elaborarea proiectului planului anual de control și aprobarea acestuia de către ministru.
 
2. Verificarea instituțiilor planificate pentru control sau a aspectelor sesizate
a) realizarea verificărilor de către echipele de control în care pot fi asociate, cu avizul
ministrului, persoane specializate din cadrul ministerului, instituțiilor sau unităților aflate în
subordonarea, coordonarea, autoritatea MEN sau experți ai Corpului de experți al CC.
 
3. Întocmirea rapoartelor de control cu prezentarea propunerilor de remediere a
deficiențelor constatate
a) elaborarea proiectelor de rapoarte de control în urma verificărilor efectuate și înaintarea
acestora, spre aprobare,ministrului;
b) elaborarea rapoartelor anuale/periodice privind activitatea de control care includ propuneri
de remediere a deficiențelor constatate;
c) diseminarea rezultatelor activităților de control.
 
4. Monitorizarea modului de îndeplinire a măsurilor stabilite în rapoartele aprobate 
5.Gestionarea eficientă și eficacea activității de soluționare a petițiilor și memoriilor

Ministerul Sănătății 
Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice.
Ministerul Sanatatii indeplineste urmatoarele atributii principale:

a)elaborează şi difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele

violenţei domestice.
b) elaboreaza politici, strategii si programe de actiune in domeniul sanatatii populatiei, in
acord cu Programul de guvernare, coordoneaza si controleaza implementarea politicilor,
strategiilor si programelor din domeniul sanatatii populatiei, la nivel national, regional si
local;
c) evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a populatiei, ia masuri pentru imbunatatirea
acesteia si informeaza Guvernul referitor la indicatorii de sanatate, tendintele de evolutie si
despre masurile necesare pentru imbunatatirea acestora;
d) reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate;
e) monitorizeaza, controleaza si evalueaza activitatea institutiilor sanitare si ia masuri pentru
imbunatatirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei;
f) Asigura, in colaborare cu institutiile administratiei publice centrale si locale, resursele
umane, materiale si financiare necesare functionarii institutiilor din sistemul public de
sanatate;
g) colaboreaza cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice centrale si locale, cu cei ai
societatii civile si cu massmedia in scopul educatiei pentru sanatate a populatiei si adoptarii
unui stil de viata sanatos;
h) participa la Limitarea efectelor aparute in urma dezastrelor, calamitatilor si epidemiilor in
domeniul sau de competenta;

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, denumită în continuare
ANES, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,
în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care
promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea
eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și
programele naționale, și care exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și
autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și
aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie.
Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în baza rolului său de
structură centrală cu rol de coordonare metodologică a structurilor de specialitate
descentralizate ce pot asigura intervenţia şi furnizarea de servicii sociale pentru victimele
violenţei domestice, în parteneriat cu alte autorităţi publice centrale ce pot interveni sau pot
furniza servicii sociale pentru diferite categorii de victime ale violenţei domestice, inclusiv
copiii martori la violenţă domestică, şi împreună cu autorităţile administraţiei publice locale
cu atribuţii privind asigurarea furnizării de servicii sociale vor monitoriza cooperarea
interinstituţională locală pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
ANES îndeplineşte următoarele atribuţii specifice, în domeniile:
a) Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi:
1. coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse
între femei şi bărbaţi;
2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
proiecte de acte normative, planuri naţionale de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei
şi bărbaţi şi asigură aplicarea acestora;
3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
avizarea proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi
respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de
activitate;
5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit
legii, în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
6. coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene
privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
7. participă ca membru în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori a
programelor derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la alocarea resurselor;
8. reprezintă Guvernul României în organismele europene şi internaţionale din domeniu şi
colaborează cu structuri similare din alte ţări;
9. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu
organizaţii neguvernamentale;
10.colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în
domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
b) Violența în familie și violenței împotriva femeilor:
1. elaborează, coordonează şi aplică strategiile şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei
în familie.și violenței împotriva femeilor;
2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte
de acte normative, planuri naţionale de acţiune în domeniul violenței în familie și violenței
împotriva femeilor şi asigură aplicarea acestora;
3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice avizarea
proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în domeniul violenței în familie și
violenței împotriva femeilor;
4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind domeniul
violenței în familie și violenței împotriva femeilor;
5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit
legii, în domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă Ministerului Muncii și
Solidarității Sociale rapoarte trimestriale și anuale privind executarea bugetului asigurărilor
pentru șomaj și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți prin protocol.
Obiectivele și atribuțiile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt
urmatoarele:
(1) Obiectivele principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt:
a) instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării forței de muncă;
b) realizarea politicilor, strategiilor, planurilor și programelor privind ocuparea forței de
muncă și formarea profesională a șomerilor;
c) coordonarea la nivel național a activității de formare profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă.
(2) Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
are, pe lângă atribuțiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 145/1998 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu
modificările și completările ulterioare, și următoarele atribuții:
a) acționează pentru prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale nefavorabile ale
acestuia;
b) calculează și face publici indicatorii statistici privind piața muncii, conform prevederilor
legale;
c) asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege pentru creșterea șanselor de ocupare a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
d) realizează măsurile privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a
șomerilor;
e) acreditează furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă;
f) realizează executarea silită a creanțelor bugetare și acordă înlesniri la plata acestora, în
condițiile legii;
g) asigură, de la data aderării României la Uniunea Europeană, implementarea programelor
finanțate din Fondul social european și îndeplinește rolul de autoritate de implementare
pentru Programul operațional sectorial pentru politică socială și de ocupare a forței de muncă.

Comisia Judeteana

Atribuţiile comisiei judeţene pentru egalitate de şanse se completează după cum

urmează:
a) promovarea abordării integrate a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
în scopul prevenirii şi combaterii violenţei domestice;
b) evaluarea stadiului aplicării şi respectării legislaţiei în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei domestice la nivel local;
c) elaborarea de recomandări pentru autorităţile administraţiei publice locale în vederea
aplicării politicilor şi programelor specifice de prevenire şi combatere a violenţei
domestice la nivel local;
d) promovarea de propuneri pentru strategia locală de implementare a măsurilor de
prevenire şi combatere a violenţei domestice la nivel local, cu accent pe nevoile
comunităţii;
e) coordonarea şi eficientizarea mecanismelor interinstituţionale în domeniul prevenirii
şi combaterii violenţei domestice, inclusiv culegerea şi centralizarea de date din domeniul
violenţei domestice la nivel judeţean;
f) analizarea cazurilor de violenţă domestică cu grad ridicat de risc şi formularea de
recomandări privind soluţionarea acestora.

COMISIILE JUDETENE IN DOMENIUL EGALITATII DE SANSE INTRE FEMEI

ȘI BARBAȚI
COJES este alcătuită din reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate şi ai altor organe
de specialitate ale administraţiei publice locale sau ai autorităţilor administrative locale, ai
organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale, precum şi din reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale, de la nivel local, desemnaţi de acestea.
COJES îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
1. promovarea abordării integrate a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
în scopul eliminării inegalităţilor de gen şi a discriminărilor pe criteriu de sex;
2. includerea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în elaborarea şi în
aplicarea politicilor sectoriale prin intermediul instituţiilor reprezentate în COJES;
3. evaluarea stadiului aplicării şi respectării legislaţiei în domeniu la nivel local;
4. elaborarea de recomandări pentru autorităţile administraţiei publice locale în vederea
aplicării politicilor şi programelor specifice de promovare a principiului egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi;
5. promovarea schimbului de experienţă şi de informaţii privind acţiunile desfăşurate în
domeniu;
6. promovarea de propuneri pentru strategia locală de implementare a principiului
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
7. punerea la dispoziţie mass-mediei locale a informaţiilor referitoare la experienţele
pozitive şi negative în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării pe criteriu de
sex şi al aplicării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
8. elaborarea de rapoarte privind modul concret de aplicare în diferite sectoare de
activitate a politicii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi la nivel local, rapoarte
care vor fi comunicate către CONES, precum şi către autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului funcţionează ca serviciu

public specializat de interes local, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului
 Local al Sectorului 3, înfiinţată prin H.C.L. nr. 58 din 31.08.2004 prin fuziunea a două
servicii specializate, respectiv Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Direcţia
Generală de Asistenţă Socială ce funcţionau la nivelul Sectorului 3.

Atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice:

9. 1. asigură măsurile necesare pentru realizarea activităților de prevenire și combatere a

violenței domestice, precum și pentru acordarea serviciilor destinate victimelor
violenței domestice și agresorilor familiei;
10. 2. monitorizează măsurile necesare pentru realizarea activităților de prevenire și
combatere a violenței domestice;
11. 3. dezvoltă parteneriate și colaborează cu organizații nonguvernamentale și cu alții
reprezentanți ai societății civile în vederea acordării și diversificării serviciilor
destinate prevenirii și combaterii violenței domestice;
12. 4. sprijină și dezvoltă un sistem de informare și de consultanță accesibilă persoanelor
victime ale violenței domestice, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de
actele normative în vigoare;
13. 5. monitorizează cazurile de violență domestică din unitatea administrativ-teritorială
în care funcționează;
14. 6. identifică situații de risc pentru părțile implicate în situații de violență domestică și
îndrumă părțile către servicii de specialitate/mediere;
15. 7. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

 Institutul National de Sanatate Publica

Institutul National de Sanatate Publica, denumit in continuare Institutul, este institutie publica
cu personalitate juridica, infiintata prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor
autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de
afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar
International si Hotararea Guvernului nr. 1.414/2009 pentru infiintarea, organizarea si
functionarea Institutului National de Sanatate Publica, in subordinea Ministerului Sanatatii.

Atributiile Consiliului de coordonare:

a) avizeaza proiectele de regulament de organizare si functionare si structura organizatorica

ale Institutului si le inainteaza spre aprobare Ministerului Sanatatii;

b) avizeaza proiectul de buget de venituri si cheltuieli al Institutului propus de directorul

general si directorul general adjunct economic;

c) analizeaza realizarea indicatorilor din programele nationale de sanatate care se desfasoara

in Institut si structurile de specialitate din judete si municipiul Bucuresti si propune masuri
pentru imbunatatirea activitatii;
d) aproba lista investitiilor Institutului propusa de directorul general si o propune Ministrului
Sanatatii spre aprobare;

e) aproba strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung, precum si proiectele si programele

de cercetare-dezvoltare ce urmeaza a fi desfasurate in cadrul Institutului;

f) analizeaza periodic derularea exercitiului bugetar si eficienta cheltuielilor Institutului,

stabilind masuri pentru continuarea activitatii in conditii de echilibrare a bugetului, pe baza
propunerilor directorului general adjunct economic;

g) analizeaza, aproba sau, dupa caz, propune spre aprobare, potrivit dispozitiilor legale,
investitiile care urmeaza a fi realizate de Institut;

h) analizeaza si avizeaza proiectul bilantului contabil anual care se depune la Ministerul

Sanatatii in vederea aprobarii;

i) aproba atributiile structurilor din cadrul Institutului si elaboreaza propuneri Ministerului

Sanatatii pentru organizarea si functionarea structurilor de specialitate din reteaua nationala
de epidemiologie, igiena si sanatate publica;

j) aproba inchirierea de spatii si de alte bunuri aflate in administrarea Institutului, cu avizul

Ministerului Sanatatii;

k) aproba scoaterea din functiune si valorificarea, in conditiile legii, a bunurilor din

patrimoniul Institutului;

l) analizeaza si avizeaza propunerile de declasare si casare a bunurilor materiale de natura

obiectelor de inventar din cadrul Institutului;

m) inainteaza Ministerului Sanatatii propuneri privind actualizarea cuantumurilor tarifelor

percepute pentru prestatiile efectuate de Institut (determinari, examene, analize si altele), pe
baza de contract, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor legale in
vigoare;

n) analizeaza oportunitatea si posibilitatea incheierii contractelor de cercetare si a contractarii

de fonduri externe;

o) aproba participarea Institutului ca partener in cadrul unor proiecte internationale, in

cooperare cu institutii sau organisme din alte tari sau retele profesionale internationale, in
special din Uniunea Europeana;

p) elaboreaza si supune spre aprobare directorului general metodologia interna a Institutului

referitoare la numirea in functiile de directori de centre nationale si directori de centre
regionale, precum si componenta comisiei de evaluare;

q) mediaza litigiile profesionale, financiare si de organizare a activitatilor din Institut;

r) participa la evaluarea activitatii structurilor si persoanelor din conducerea Institutului si

elaboreaza propuneri pentru deciziile directorului general, dupa caz, ale ministrului sanatatii.

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPDCA) este organ de specialitate

al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 

Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu

dizabilități, ANPD îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) Coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi de promovare a drepturilor

persoanelor cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării
reglementărilor din domeniul propriu;

b) Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiecte de politici publice şi strategii sectoriale,
acte normative, precum şi programele de reformă în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu convenţiile şi tratatele internaţionale
la care România este parte;

c) Organizează, coordonează şi controlează realizarea măsurilor de protecţie şi promovare a

drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a strategiei naţionale şi a legislaţiei în domeniul
dizabilităţii, precum şi monitorizează implementarea standardelor specifice de calitate de
către instituţiile publice şi/sau private rezidenţiale şi nerezidenţiale de protecţie socială a
persoanelor adulte cu dizabilităţi;

d) Este organism responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor actelor legislative din

domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit Legii nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, a regulamentelor şi directivelor europene şi ale
Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi;

e) Avizează prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului protecţiei persoanelor cu
dizabilităţi;

f) Elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul

dizabilităţii, precum şi a planului naţional de acţiune;

g) Acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a

persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de recuperare,
reabilitare şi reintegrare ambulatorii/zi/de tip familial;

h) Asigură coordonarea şi monitorizarea implementării Convenţiei;

i) Evaluează necesarul şi calitatea serviciilor, stabileşte planuri de dezvoltare pe baza nevoilor
persoanelor cu dizabilităţi;

j) Organizează activitatea de selecţionare a personalului pentru aparatul propriu, de evaluare

periodică, precum şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestuia, în condiţiile legii;

k) Organizează activitatea de instruire a personalului din cadrul instituţiilor de protecţie

socială a persoanelor cu dizabilităţi, aflate în coordonarea metodologică a acesteia, în
colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale;

l) Iniţiază şi elaborează metodologii, norme, instrucţiuni şi alte documente necesare pentru

îmbunătăţirea calităţii serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi;

m) Avizează strategiile judeţene privind dezvoltarea de servicii sociale şi planurile anuale de

servicii judeţene;

n) Avizează înfiinţarea instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu

dizabilităţi;

o) Realizează tematici de instruire a personalului din cadrul instituţiilor publice de asistenţă

socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aflate în coordonare metodologică, în
colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi tematica de instruire a
asistenţilor personali;

Direcţia Naţională de Probaţiune

Direcţia Naţională de Probaţiune se află sub coordonarea directă a ministrului justiţiei şi

îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte direcţiile strategice de acţiune în domeniul probaţiune în vederea implementării

strategiei justiţiei ca serviciu public;

b) stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional,

Strategia naţională de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri
comunitare, aplicată în sistemul de probaţiune, inclusiv de către instituţiile cu atribuţii în
domeniu;

c) organizează şi coordonează procesul de executare a pedepselor şi măsurilor neprivative

de libertate specifice domeniului probaţiunii;

d) elaborează Standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi

normele metodologice pentru avizarea şi acreditarea programelor de lucru cu persoanele
supravegheate;

e) organizează şi coordonează activitatea structurilor teritoriale;

f) coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de probaţiune;

g) organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de probaţiune şi
organizează cursuri de pregătire pentru persoane din cadrul instituţiilor implicate în
activitatea de probaţiune;

h) elaborează proiectul de buget anual al Direcţiei şi al structurilor teritoriale, pe care îl

supune spre aprobare ministrului justiţiei şi asigură execuţia bugetară în condiţiile legii;

i) administrează patrimoniul sistemului de probaţiune, organizează şi coordonează alocarea,

mişcarea, evidenţa şi controlul cheltuielilor materiale şi de investiţii, a mijloacelor şi
echipamentelor din dotare;

j) elaborează, în colaborare cu direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, proiectele de

acte normative privind organizarea şi activitatea sistemului de probaţiune;

k) realizează evaluarea şi controlul activităţii derulate în structurile teritoriale de

probaţiune, prin intermediul inspectorilor de probaţiune;

l) realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul sistemului de probaţiune, în

condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de
probaţiune;

m) coordonează elaborarea standardelor de performanţă, a metodologilor şi instrumentelor

de lucru, în scopul uniformizării şi îmbunătăţirii activităţii de probaţiune;

n) coordonează elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare şi relaţiile publice a

sistemului de probaţiune, în scopul promovării rolului sistemului de probaţiune;

o) coordonează cooperarea internaţională în domeniu;

p) reprezintă în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie interesele

Direcţiei şi ale structurilor teritoriale;

q) coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a datelor statistice specifice domeniului

probaţiune şi gestionează sistemele informatice aferente;

r) realizează studii, analize şi cercetări care să contribuie la fundamentarea politicii în

domeniu, la elaborarea strategiilor de lucru şi la îmbunătăţirea practicii;

s) elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile
materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare;

t) promovează rolul sistemului de probaţiune, al activităţilor desfăşurate de către personalul

din sistemul de probaţiune, inclusiv prin mijloacele de informare în masă;

u) alte atribuţii prevăzute în domeniul de activitate a sistemului de probaţiune.

Inspectoratul General al Poliției Române 

Inspectoratul General al Poliției Române —( IGPR) este principala instituție pentru aplicare a
legii din România - instituție specializată a statului care exercită atribuții privind prevenirea,
descoperirea și cercetarea în condițiile legii a tuturor infracțiunilor.

Atribuţii:

a. coordonează, îndrumă, monitorizează şi evaluează activitatea formaţiunilor de profil, prin

servicii de specialitate;

b. participă la elaborarea proiectelor de acte normative care se aplică în activitatea de poliţie,

în special în domeniul transporturilor feroviare, aeriene şi navale;

c. studiază cauzele şi condiţiile care au determinat ori favorizat săvârşirea de infracţiuni,

analizează periodic evoluţia fenomenului infracţional, iar în funcţie de concluziile desprinse
stabileşte direcţiile de acţiune şi măsurile ce urmează a fi întreprinse;

d. elaborează proceduri specifice, metodologii, proiecte de instrucţiuni şi dispoziţii,

referitoare la activitatea structurilor de poliţie transporturi, asigură implementarea acestora la
nivelul unităţilor teritoriale şi monitorizează punerea lor în practică;

e. colaborează cu celelalte structuri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi

cooperează cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Protecţie şi Pază, Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, Ministerul Apărării, precum şi cu alte instituţii centrale ale administraţiei publice;

f. acţionează conform prevederilor legale şi cadrului normativ intern, pentru a asigura

informarea opiniei publice cu privire la principalele atribuţii ale structurilor de poliţie
transporturi şi rezultatul unor activităţi desfăşurate pentru prevenirea şi combaterea faptelor
antisociale;

g. organizează, coordonează şi evaluează activităţile specifice (acţiuni interregionale pe

magistrale feroviare, razii, patrulări, filtre, supravegheri operative, etc.) pentru prevenirea şi
descoperirea infracţiunilor în sistemul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;

GUVERN

C: MS , MMPS , MJ , MAI , MEC

ANDPDCA ANES ANOFM DNP IGPR

 DPDC DDPD

DPCVF

J: DSP CJ AJOFM SP IPJ ISJ

DGASPC centrul de primire in regim de urgenta a

victimelor violentei in familie