UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINTE SOCIAL

POLITICE Specializarea: ASISTENTĂ SOCIALĂ, An 3, Grupa
6

Comparatie intre Romania si Italia privind segmentul sistemului de

pensii
 Italia ,oficial Republica italiană, este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în
Europa de Sud. Cu 61 de milioane de locuitori, este a cincea cea mai populată țară a Europei.
Italia este o țară dezvoltată și are a treia cea mai mare economie din zona Euro și a opta din
lume după PIB nominal. Romania, este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie,
2007, este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de
peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Sistemul public de pensii din Italia este , în general reglementat de reforma Dini în articole
1, 2 și 3 și în ultima perioadă a fost modificată prin reforma pensiilor Fornero . De asigurări
sociale obligatorii sunt reglementate prin legi speciale și gestionate de către stat prin
intermediul instituțiilor de securitate socială , așa cum prevede art. 38 din Constituție
„Sarcinile prevăzute în prezentul articol sunt furnizate de organisme și instituții înființate sau
integrate de stat“.
Sistemul de pensii din Romania este una dintre marile dificultati pe care Guvernul
Romaniei trebuie să le solutioneze,in special pentru faptul ca cetățenii remarca si acuza
numărul mare de pensii speciale și sumele mari plătite pentru speciali. Guvernul a introdus
pensionarea opțională la 70 de ani pentru muncitorii care nu sunt speciali, in schimbul
faptului de a creste vârsta de pensionare pentru magistrați, care la 45 de ani se pensionează.
Insa, pentru cei care doresc să muncească până la 70 de ani nu exista niciun avantaj, în afara
faptului că vor primi salariul și nu pensia mult mai mică. Privind speranta de viata din
Romania, aceasta este una foarte mica confrom faptului ca la naștere, speranța de viață era de
79,6 ani pentru femei si 72,5 ani pentru bărbați, adică o speranță medie de 75 de ani.
România se clasa pe locul 4 în topul țărilor cu cea mai mică speranță de viață din UE, iar mai
rău decât in Romania erau Bulgaria, Letonia și Lituania. Țările din Vestul Europei au o
speranță de viață de aproape 83 de ani. La nivel european, speranța medie a bărbaților e de
78,2 ani, iar cea a femeilor de 83,7 ani. Mai exact, un bărbat din România trăiește cu 6 ani
mai puțin, iar o femeie născută în România cu 4 ani mai puțin decât media UE. In schimb, in
Italia, speranța de viață este in jur de 83 de ani. Chiar și cu o pensionare la 67 de ani, un
italian poate beneficia de pensie 16 ani, mult mai mult decât România, unde un bărbat se
bucură doar 7 ani de pensie.
Pensia medie în România este de 1.450 de lei, pentru 12 luni, adică circa 300 de Euro,
calculat la cursul BNR (22 octombrie 2021), iar in țara noastră sunt 5,1 milioane de
pensionari, în creștere cu 16,1% de la an la an. Cu toate acestea, în România există 9.500 de
persoane care primesc o pensie specială medie de 9.600 de lei. În 2021, România cheltuie
pentru pensiile cetățenilor circa 91 de miliarde de lei, adică 18,3 miliarde de Euro, calculat la
valoarea pensiei medii. Privind Italia,aceasta are un buget pentru pensiile de vechime,
invaliditate și urmași de 190 de miliarde de Euro pe an, pentru un număr de pensionari de
13,8 milioane. Italia ar putea trece la cota 103 (vârsta 65 de ani și 38 de ani vechime în
muncă) în anul 2023. De asemenea, Italia ar putea reintroduce o lege mai veche, din perioada
crizei economice din 2008, care presupunea pensionarea la 67 de ani.
Pensia medie în Italia este de 1.271 euro, cu 100 de euro mai mică decât cea din Franța
sau Germania. Italia are 17,7 milioane de pensionari, dintre care 13,8 sunt pensii pentru
vechime, invaliditate sau urmași, iar 3,9 milioane sunt pensii de asistență socială. În 2020,
prima categorie a costat statul italian 190 de miliarde de euro, iar a doua categorie doar 22,9
miliarde. Italia oferă inclusiv pensia socială bătrânilor cu venituri foarte mici sau celor care
nu au o pensie din alte surse. Pensia socială este în valoare de 460 de Euro/lună, timp de 13
luni pe an. Insa, situatia nu este chiar atat de buna nici pentru italieni deoarece 6 din 10
pensionari nu ajung la 750 de euro pensie/lună, ceea ce le scad foarte mult nivelul de trai,
chiar dacă italienii au 13 pensii pe an.

Diverse documentare si statistici, sustin faptul ca foarte multi dintre romani, care au
muncit şi în România şi în străinătate au ales pensia din alt stat în schimbul celei din propria
tara, alegand in mod sigur pensia mai mare. Cei mai mulţi trăiesc în Germania, Italia şi
Spania, unde banii încasaţi de vârstnici sunt mai multumitori decat in Romania.

Numărul pensionarilor români peste hotare:

 Germania – 22.184
 Ungaria – 11.321
 Spania – 3.966
 Austria – 2.891
 Italia – 2.485
 Franţa – 1.195

(sursa:https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/45000-romani-ales-pensia-
strainatate-locul-celei-romania-e-pensia-spania-italia-e-varsta-pensionare-europa-
1_611212295163ec4271fad346/index.html)

In italia, un beneficiar are dreptul la pensie pentru limită de vârstă dacă:

 a îndeplinit cerințele minime de vârstă (ajustate în timp pe baza speranței de viață)
care, în 2018, sunt de 66 și 7 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei;
 a acumulat cel puțin 20 de ani de contribuții;
 a încetat să mai lucreze.
Insa, în lipsa celor 20 de ani de cotizare, beneficiarul are dreptul la pensia pentru limită de
vârstă daca are minim 5 ani de contribuție și vârsta de 70 de ani.
Pentru pensia anticipată, la 1 ianuarie 2017, trebuie să fi fost îndeplinite următoarele condiții:
 dacă beneficiarul este lucrător de sex feminin: cel puțin 41 de ani și 10 luni de
contribuții.
 beneficiarul este lucrător de sex masculin: un minim de 42 de ani și zece luni de
contribuții;

Atunci cand valoarea pensiei este mai mică decât nivelul de subzistență, aceasta poate fi
completată cu venitul minim, cu cerinta ca beneficiarul să fi început să își plătească
contribuțiile înainte de 1 ianuarie 1996 și ca venitul personal sau venitul gospodăriei să nu
depășească anumite limite stabilite anual. Dacă, la 31 decembrie 1995, beneficiarul a
acumulat cel puțin 18 ani de contribuții, pensia va fi calculată pe baza metodei de plată pentru
perioada până în decembrie 2011 și a metodei bazate pe contribuții începând cu 1 ianuarie
2012. In acelasi fel se calculează și pentru beneficiarul care a acumulat mai puțin de 18 ani de
contribuții.
Atunci cand beneficiarul a început să plătească contribuții după 1 ianuarie 1996, pensia va fi
calculată integral utilizând sistemul de calcul bazat pe contribuții. Sistemul de calcul bazat pe
venit se bazează pe salariul mediu săptămânal primit în ultimii ani de muncă și suma totală a
contribuțiilor plătite înmulțită cu o rată de transformare, bazată pe indicele ISTAT al costului
vieții. Sistemul de calcul bazat pe contribuții, pe de altă parte, analizează contribuțiile plătite,
obținând suma totală a contribuțiilor plătite în sistemul de pensii, care apoi este transformată
într-o pensie prin aplicarea coeficientului de transformare.
Altfel spus, suma totală a contribuțiilor este suma pentru se calculează pensia. La solicitarea
pensiei, suma individuală, se înmulțește cu un coeficient de transformare care variază în
funcție de vârsta solicitantului, pentru a obține pensia anuală brută. Suma totală a contribuției
este evaluată anual, aplicând rata de capitalizare anuală.

In Romania, pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care au atins vârsta
standard de pensionare și care au realizat stagiul minim de cotizare în sistemul public de
pensii (pilonul I). Pensia anticipată se poate primi, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii
vârstei standard de pensionare, persoanelor care au indeplinit un stagiu de cotizare cu cel
puțin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare. Pensia anticipată parțială se poate
acorda, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor
care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de
cotizare cu până la opt ani.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și 6 luni și va crește treptat
până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
 Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
 Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
 Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și 6 luni și va crește treptat
până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
 Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.

Acele persoane care au indeplinit stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru
limită de vârstă, cu vârsta standard redusă, dacă au realizat stagii de cotizare în alte condiții
de muncă decât cele normale, și anume:

 în fostele grupe I și II de muncă, în vigoare până la 1 aprilie 2001;

 în condiții speciale ori deosebite de muncă.

Acele persoane care s-au nascut după data de 1 iulie 1971 care contribuie la sistemul public
de pensii trebuie să participe neaparat la un fond de pensii administrat privat (pilonul II).
Persoanele care s-au nascut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 care contribuie la sistemul public
de pensii pot contribui opțional la fondul de pensii administrat privat. În sistemul public de
pensii, cuantumul pensiei pentru limită de vârstă este calculat pe baza stagiului de cotizare
realizat pe parcursul activității profesionale a solicitantului, a nivelului veniturilor care au
constituit baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale, precum și a valorii punctului
de pensie. La 1 ianuarie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei, iar începând cu 1
iulie 2018, acesta va crește și va ajunge la 1.100 lei. Calculul se bazează pe un sistem de
puncte, calculate lunar prin împărțirea câștigului salarial brut sau a venitului asigurat al
solicitantului la câștigul salarial mediu brut realizat la nivel național. Cuantumul pensiei
pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, al pensiei anticipate și al pensiei anticipate
parțiale se calculează similar ca în cazul pensiei pentru limită de vârstă, doar că în cazul
pensiei anticipate parțiale, cuantumul se reduce cu diferite procente, în funcție de numărul de
ani care depășește stagiul complet de cotizare și numărul de luni rămase până la împlinirea
vârstei standard de pensionare. La data împlinirii vârstei standard de pensionare atât pensia
anticipată, cât și cea anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, și se
înlătură penalizarea aplicată pentru pensia anticipată parțială. Pensiile mai mari de 2.000 lei
sunt supuse impozitului pe venit, care se calculează numai pentru partea din pensie care
depășește 2.000 lei. Persoanele care au contribuit la un fond de pensii administrat privat
trebuie să solicite prestația de la fondul la care au contribuit. Suma totală pe care acestea o
pot primi nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite, după scăderea
penalităților de transfer și a comisioanelor legale. Pensionarii sistemului public de pensii cu
domiciliul în România beneficiază de pensie socială minimă garantată indiferent de data
înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei se situează sub nivelul pensiei sociale
minime garantate. Din 01.02. 2017 nivelul pensiei sociale minim garantate este de 520 lei ,iar
din 01.07.2018 va crește la 640 lei. Cei care doresc pot încheia o asigurare suplimentară,
facultativă, pentru o pensie suplimentară (pilonul III).
 BIBLIOGRAFIE

 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1126&langId=ro&intPageId=4754
(16.05.2022, ora 19:59)
 GHIDUL lucrãtorului român în Italia http://www.itmgiurgiu.ro/ghiduri/ghid
%20munca%20italia.pdf
(16.05.2022, ora 19:30)
 https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/45000-romani-ales-pensia-strainatate-
locul-celei-romania-e-pensia-spania-italia-e-varsta-pensionare-europa-
1_611212295163ec4271fad346/index.html
(16.05.2022, ora 19:00)
 Sisteme de pensii în Uniunea Europeană, CONSILIUL NAȚIONAL AL
PERSOANELOR VÂRSTNICE, Aprilie 2018