Teme seminar

1. Realizati o sinteza intr-un tabel a tehnicilor de influenta sociala (vezi materiale incarcate
online - Tehnici de influenta interpersonala) si dati cate un exemplu pentru fiecare.
(maxim 3 pagini).
2. Descrieți mecanismul ce generează auto-realizarea profețiilor și exemplificați cu o
situație diferită de cele prezentate în experimentele din curs. Utilizați o situație personală
sau una ipotetică. Ce efect ar avea expectanțele din această situație asupra personalității
persoanei implicate în situația respectivă?

3. Lecturarea, înțelegerea și sintetizarea informațiilor dintr-o lucrare științifică din domeniul

psihologiei sociale. Accentul în evaluare îl pun mai ales pe descrierea teoretică a
conceptului, mai puțin pe analiza datelor. Materialul sintetizat trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:
a) maxim 1 pagina sinteza (document de tip Word, font Times New Roman, marime 12,
spatiu intre randuri 1p);
b) sintetizati urmatoarele din material: conceptele principale studiate si modul in care ele
sunt definite, obiectivul studiului/ipoteze testate, metoda utilizata in studiu (ce au folosit
pentru a colecta date), rezultate ale studiului si implicatii practice.

1.

1.TEHNICA 2.TEHNICA LOW- 3.TEHNICA USA IN 4.TEHNICA ASTA NU-I

PICIORULUI IN USA BALLING FATA TOT
Aceasta tehnica consta Aceasta se mai numeste Aceasta tehnica se Jerry Burger a ajuns sa
in a formula o cerere si „tehnica aruncarii deosebeste de „piciorul propuna tehnica "as„a nu-i
mica ,ceea ce nu ar mingii joase”, ea se in usa” prin ordinea tot”(that’s not all technique”.
implica un efort mare din prezinta ca un scenariu in inversata a celor doua Acesta a aratat ca aceasta
partea tintei urmata apoi doua acte, in care dupa ce cereri. Persoanei tinta i se tehnica este foarte des
de solicitarea tinta s-a declarat de acord solicita mai intai un intalnita in domeniul
obicectului/serviciului pe cu prima cerere, i se serviciu foarte dificil de vanzarilor de produse ieftine.
care sursa l-a urmarit de dezvaluie un pret mai indeplinit si numai dupa Ea consta in a prezenta tintei
la bun inceput. mare al obiectului aceasta i se adreseaza produsul, in a enunta pretul,
tranzactionat. Diferenta in adevarata cerere,mai apoi, fara a-l lasa pe client sa
Acordul subiectilor se
raport cu tehnica „piciorul putin insemnata, dar care raspunda, a declara ca „asta
bazeaza in general pe
in usa” consta in faptul ca l-a interesat pe agentul nu-i tot” dupa declararea
angajamentul lor fata de
low-balling-ul este mai influientei de la bun initiala a pretului,vanzatorul
decizia luata la inceput,
putin primitiva si onesta inceput. In mod revine si ii spune ca la pretul
odata ce au decis sa se
intrucat agentul de surpinzator,chiar si anuntat se ofera un plus, ca
arate amabili si sa
raspunda pozitiv influienta denunta aceasta srategie se va primi pe langa produsul
solicitarilor venite de la intelegerea si procedeaza dovedeste eficienta in respectiv inca un produs,fie
sursa, mai apoi le este la un soi de santaj. inducerea complezentei. micsoreaza pretul initial
greu sa abdice ce la acest spunand ca este spefical
Un exemplu specific Un exemplu in cadrul
principiu. pentru el, numai astazi.
acestei tehnici ar fi acestei tehnici ar fi
Desigur,vanzatorul de la bun
Un exemplu concret ar fi urmatorul: urmatorul:
inceput a avut toate aceste
umratorul: Prietena mea avea nevoie In perioada liceului, mi- intentii privind produsul.
In primul semestru al de mine pentru a imi lua am rugat mama la un Clientul crede ca vanzatorul
facultatii mele, la o un interviu in cadrul moemndat sa imi este dispus sa
materie am avut de facultatii ei. Aceasta mi-a achizitioneze un telefon negocieze,crede ca i-a oferit
aplicat niste chestionare spus ca are nevoie sa fiu in foarte scump, modelul un plus si se simte dator sa
mai multor oameni. In locul stabilit la ora 9 fix, cel mai nou din acea lase o impresie de
acele chestionare am stiind ca eu ma trezesc perioada, spunandu-i ca reciprocitate,acceptand a
observat ca era folosita destul de tarziu. Dupa ce mi-l doresc de foarte doua oferta.
aceasta tehnica. Pe am acceptat cererea ei, mult timp. Bineinteles.
Un exemplu privind aceasta
fiecare individ pe care il aceasta m-a anuntat ca raspunsul ei a fost
tehnica ar fi :
abordam prima intrebare defapt interviul va fi la ora negativ asa cum ma
pe care i-o adresam din 7. Astfel, pentru ca deja asteptam, iar mai apoi am Fiind la cumparaturi, o
acel chestionar era una am acceptat cererea ei, am rugat-o sa imi vanzatoare de parfumuri,m-a
simpla si usoara precum : fost mai complezenta si achizitioneze un model abordat spunandu-mi ca imi
„Ati mers vreodata la mi-am tinut promisiunea mai putin scump de cat ofera un parfum la un pret
vot?” ca mai apoi , sa pe care o facusem. cel anterior, dar pe care X , insa asta nu-i tot si ca
adresez cererea mai grea mi-l doream de la bun speficial astazi, imi ofera o
si la care doream sa inceput cu adevarat. reducere de 30% plus un
ajung de la bun inceput Rezultatul a fost un mini-parfum pentru calatorii,
„Cu cine ati votat?” raspuns pozitiv din partea valabil doar in acea zi.
foarte multi dintre mamei. Cererea a fost destul de
indivizii s-au aratat tentanta pentru mine,
Asa cum mentioneaza
pozitivi in urma acesteia facandu-ma astfel sa imi
Cialdini, o conditie
si mi-au oferit cumpar acel produs in final.
importanta in aceasta
raspunsurile de care tehnica este si ca cele
aveam nevoie,cu toate ca doua solicitari sa fie
in mod normal adresate de aceeasi
majoritatea oamenilor nu persoana, deoarece
doresc sa impartaseasca potrivit acestui autor,
aceste informatii cu un mecanismul „usii in fata
necunoscut. „ este pus in miscare de
norma concesiilor
reciproce.Resortul
influientei constand in
acest caz in iluzia ce se
creeaza persoanei tinta
cum ca solicitantul a
abandonat o cerere
relativ importanta pentru

5.TEHNICA PICIORUL
IN GURA
Howard a descris aceasta
tehnica de inducere a
complezentei care
ilustreaza nevoia de
consistenta
comportamentala a
indivizilor. (Foot-in-the-
mouth-technique) se
compune ca si „piciorul in
usa „ din doua secvente: in
prima, tintei i se adreseaza
o intrebare simpla ,ce face
sau cum se simte , iar in a
doua secventa se inainteaza
cererea propriu-zisa.
Evident ca subiectii nu se
vor arata complezaneti
decat daca acestia vor da
raspunsuri ca
„excelent.foarte bine,etc”.
Tehnica se bazeaza ca tinta
se va comporta in
concordanta cu starea
sufleteasca
declarata.Declararea
publica a unei dispozitii
foarte bune il obliga pe
subiect sa accepte cererea
sursei, altminteri,ar
insemna sa i se anuleze
declaratia anterioara.
Un exemplu pentru aceasta
tehnica ar fi urmatorul:
Intr-o zi numai buna de
facut sport , i-am pus
fratelui meu o intrebare
a-i solicita o cerere de
mica insemnatate.
6.TEHNICA 7.TEHNICA 8.COMPLEZENTA SI
INFRICOSARE APOI SCENARIULUI ATINGERE FIZICA
ELIBERARE Studiul lui Caroll, a Aceasta tehnica presupune
Dariusz Dolinski si aratat ca subiectilor amenajarea contextului in
Richard Nawrat propun o carora li se cere sa-si care este lansat mesajul
noua tehnica de inducere imagineze producerea persuasiv, chiar daca in
a complezentei (fear- unui eveniment social acest caz este vorba despre
then-relief). Ideea aceste prin intermediul unui un simplu gest al sursei.
tehnici este una extrem scenariu structurat , ajung Atingerea ţintei de către
de simpla: indivizii care sa creada intr-o mare sursă pare să aibă un efect
traiesc un sentiment de masura ca evenimentul se deosebit de pronunţat asupra
frica, acarui sursa este va produce. Cu cat o idee complezenţei. Evident, acest
mai apoi brusc eliminata, este mai disponibila din efect depinde de
au tendinta de a rasounde punct de vedere caracteristicile sociale şi
pozitiv cererilor ce le cognitiv(ne vine in personale ale sursei, de felul
sunt adresate. minte), cu atat este mai în care se produce atingerea,
folosita in rationamente de partea corpului ţintei
Un exemplu specific si in actiunile persoanei. atinsă de sursă. Atingerea
acestei tehnici ar fi (Tversky si Kahneman oferă informaţii sociale
urmatorul: 1973). Sursa se poate despre putere, agresivitate,
bucura de mult succes, dominanţă, dorinţa de
Fratele meu avea obiceiul daca inainte de a dresa intiitate, sentimentele
de a-si lasa ochelari pe cererea convinge tinta sa- prieteneşti, etc. Ea amplifică
patul din camera mea, la si imagineze un scenariu în mod semnificativ gradul
un momendat m-am in care realizeaza de atractivitate al celui care
asezat pe pat si am auzit comportamentul pe care o iniţiază. Într-un context
un sunet asemanator cu sursa il va cere sa il medical, atingerea poate
ceva ce s-a spart, m-am efectueze. Eficienta avea chiar efecte
panicat foarte tare, iar scenariului se bazeaza pe terapeutice.
dupa ce am verificat ce doua mecanisme:
era defapt, am vazut ca -expectantele stimuleaza Un exemplu concret privind
era alt obicet comportamentele aceasta tehnica ar fi
nesemnificativ care s-a consistente; urmatorul:
spart. M-am linistit, iar -schimbarea atitudinii
imediat fratele meu a fata de comportament va Mi-am rugat prietena sa
intrat in camera cerandu- determina realizarea lui. vina cu mine la un
mi ajutorul la un proiect eveniment special organziat
elaborat pentru scoala. Un exemplu in acest sens in cadrul unui asociatii din
Raspunsul meu a fost ar fi : care eu faceam parte,insa ea
afirmativ, dorind sa-l ajut Am fost abordata pe nu. Prin simplul gest de a
foarte simplu intr-o
dimineata „Cum te simti
astazi?” Raspunsul lui a
fost „Foarte bine,sunt plin
de energie” Astfel,mai apoi
i-am adresat cererea mea in
felul urmator: „Daca tot te
simti atat de bine si plin de
energie , ce ar fi sa mergem
impreuna la alergat
astazi?” El nefiind un
impatimat al sportului,
totusi raspunsul lui a fost
afirmativ.
cu acea sarcina. strada pentru a acorda un atinge-o prieteneste pe mana
interviu. La un in timp ce ii adresam
momendat reporterul m-a cererea, aceasta mi-a oferit
pus sa imi imaginez o un raspuns pozitiv, dorind
situatie in care absolut sa ma insoteasca la acel
nimeni nu ar mai avea aveniment important pentru
acces la tehnologie, iar mine.
viata oamenilor s-ar
desfasura fara aceasta.
Dupa acest lucru,
intrebare lui a fost
uramatoarea” Credeti ca
este posibil sa traim la un
momendat fara
tehnologie?” Raspunsul
meu a fost „da,cred ca
este posibil acest lucru.”

2. Mecanismul ce genereaza autorealizarea profetiilor a fost descris de catre psihologi

sociali ce lucrau in acest domeniu astfel:
-observatorul dezvolta anumite expectante despre actor;
-observatorul actioneaza ca si cum aceste exprectante ar fi adevarate,tratandu-l pe actor in
consecinta;
-opiniile observatorului schimba conceptele de sine ale actorului, atfel actorul isi
adopteaza comportamentul la atitudinile si opiniile pe care le exteriorizeaza actorul;
-observatorul interpreteaza comportamentul actorului ca o confirmare a credintelor sale
intiale.
Un exemplu concret privind acest aspect ar fi urmatorul:
Acum ceva timp in urma , faceam parte dintr-o asociatie muzicala. In cadrul unui eveniment,
trebuia sa am un moment muzical impreuna cu o persoana straina, adusa de catre profa mea de
kanto pentru a forma un duet . In momentul in care trebuie sa avem prima repetitie , am avut si
primul contact cu acea persoana. Prima mea impresia, a fost faptul ca pare o persoana aroganta,
neprietenoasa,cu o privire mereu incruntata si care parea sa dea un aer de superioritate cu care
sigur nu ma voi intelege vreodata. Ca urmare acestui lucru, atitudinea mea a fost de la bun
inceput una rece, distanta si rezervata, iar reactiile acesteia la comportamnetul meu au fost exact
asa cum ma asteptam de la bun inceput, s-a comportant in asa fel incat sa imi confirme parerea
initiala despre ea, a adoptat o atitudine similara cu cea pe care i-am trasmis-o eu initial,fiind in
conformitate cu descrerile mele. In acest sens, din cauza faptului ca eu am tratat acea persoana
intr-un mod rece si distant,tratament ce l-am interpretat ca o validare a expectantelor mele, ea s-a
comportat la randul ei exact la fel . In acest mod, nefiind constienta ca propria mea conduita
genereaza o realitate care nu face decat sa-mi confirme asteptarile. Lucru pe care l-am realizat
dupa ceva vreme, schimbandu-mi atitudinea fata de persoana resprectiva si realizand ca defapt,
ea era o persoana foarte prietenoasa,amabila si sociabila. Asupra personalitatii persoanei
implicate in situatia respectiva, expectantele ar avea un efect de influinta a cursului
evenimentelor,implicit a personalitatii persoanei respective , facand ca personalitatea sa fie
influientata, in asa fel incat,chiar daca este neadevarata, ea se sfarseste prin a se adeveri, ce imi
determina conceptia initiala falsa,sa devina realitate. Expectantele asupra personalitatii persoanei
implicate determina aparitia unui rezultat,voluntar sau nu,ca urmare a unui comportament,
infulienteaza personalitatea , facand sa reactioneze in raport cu situatia intampinata .

3. Lucrarea stiintifica din domeniul psihologiei sociale „Identificarea relațională și iertarea:

Facilitarea rezilienței relațiilor” prezinta cercetarea relației dintre identificarea
relațională, iertarea și reziliența relațiilor. Lucrarea debuteaza cu mentionarea a doua
studii diferite,care pe parcurs vor fi detaliate. Primul studiu a folosit tehnica incidentelor
critice pentru a evalua răspunsurile la infracțiunile comise de un coleg de serviciu,iar mai
apoi realizarea unui studiu de teren al profesioniștilor care lucrează pentru a evalua
răspunsurile la infracțiunile comise de un supraveghetor. S-a constatat ca in cazul
relatiilor de colegi si de supraveghere-subordonare cei care se identifică cu celelalte
relaționale sunt mai susceptibili să ierte. Sunt remarcate concepte principale studiate ,
precum iertarea „Forgiveness” despre care se constata ca facilitează rezistența relațiilor,
astfel încât relația devine mai puternică decât a fost înaintea infracțiunii,ea apare atunci
când indivizii îndepărtează gândurile și sentimentele negative față de celălalt relațional și
se abțin de la a căuta răzbunare. Se sugereaza ca înțelegerea influenței identificării
relaționale și a iertării asupra rezistenței relațiilor poate fi o cheie pentru deblocarea
relațiilor mai puternice la locul de muncă, care devin din ce în ce mai rezistente la
efectele negative ale infracțiunilor de la locul de muncă. In aceasta lucrare s-au examinat
cum relațiile care suportă adversitatea relațională devin mai puternice ca urmare a iertării,
s-au replicat și extins descoperiri în metode și contexte, demonstrând perceptivitatea
relațiilor propuse. Se pune accentul pe conceptul de iertare in cadrul locului de munca ,
sustinandu-se idei precum ca cei care se angajează în luarea perspectivei au mai multe
șanse de a ierta și la fel sunt și cei care consideră transgresorul un prieten. O cercetarea a
lui Karremans și Van Lange ce au descoperit ca interdependența cognitivă este legată și
de iertare, demonstreaza ca oamenii au tendința de a direcționa gândurile, sentimentele și
comportamentul către indivizi cu care ne identificăm și încercăm să creăm relații
personalizate cu acei indivizi. Această cercetare sugerează că mecanismele bazate pe
identitare pot fi influențate în formarea rezultatelor iertării dintre două persoane, dar, din
cunoștințele noastre. Se examineaza modul în care se dezvoltă reziliența relației, privim
iertarea ca un mediator al relației dintre identificarea relațională și rezistența relațiilor,
sugerând că valența pozitivă este una dintre relațiile aparticulare ,adică identificarea
relațională, va duce la înlăturarea gândurilor și sentimentelor negative în urma
transgresiunii rezultând ca relația să devină mai puternică decât a fost înaintea
transgresiunii,adică rezistența relațiilor. Se efectueaza două studii pentru a se testa
ipotezele. Studiul 1, folosește tehnica incidentului critic, iar Studiul 2 evaluează
rezultatele în câmpul profesioniștilor care lucrează în domeniul studiilor și evaluează în
timp relațiile supraveghetor-subordonate (în loc de relațiile de coleg). In continuare,
identificarea relationala este definita ca fiind un mijloc prin care indivizii sunt capabili să
se definească ca făcând parte dintr-un grup, relațiile bazate pe identificarea relațională
sunt privite ca oferind o definiție îmbunătățită pozitiv a sinelui prin sprijin emoțional,
prietenie și o imagine de sine îmbunătățită. Se sustine faptul ca indivizii care se identifică
cu o relație tind să fie mai dispuși să adopte o viziune mai largă și mai tolerantă a
comportamentului, fiind mai deschisi spre iertare,inlaturand gandurile negative.De
aici,fiind desprinsa si o ipoteza: „Identificarea relațională este asociată pozitiv cu
iertarea.” Conceptul de „relatie rezistenta” este descris ca fiind situatia in care, din urma
adversitatii, individul observa relatia sa cu celalalt ca fiind mai puternica decat inaintea
adversitatii. Privind acest aspect, se constata ca desi conflictul poate crea adversitate într-
o relație, depășirea conflictului prin iertare poate ajuta indivizii să simtă că sunt într-o
poziție mai bună pentru a combate adversitatea viitoare. Unul dintre motivele pentru care
iertarea poate promova rezistența relațiilor este că persoanele care iartă pot fi mai
capabile să mentina confidențialitatea. Cercetările sugerează că indivizii care își
imaginează că simt iertarea și empatia experimentează o excitare mult mai puțin
fiziologică , persoanele care nu iartă pot suferi suferințe fiziologice și psihologice, ceea
ce le va submina capacitatea de a face față conflictelor viitoare în timp ce își va reduce
sentimentul de control,pe cand cele care iarta, este mentionat ca pot fi mai bine dotate
fizic și psihologic pentru a face față provocărilor viitoare ale relației. Teoria coerenței
cognitive ,Festinger, 1957, este prezentata drept exemplu in lucrare, aceasta sugerează că
indivizii încearcă să mențină consistența internă între atitudinile și comportamentul lor.
In prezentarea generala a studiilor, se detaliaza cele doua studii mentionate la inceputul
lucrarii. Primul studiu, in care s-a folosit folosit tehnica incidentelor critice pentru a
evalua răspunsurile elevilor studenți cu privire la infracțiunile comise de un coleg de
muncă în ultimele 4 luni. In studiul acesta s-au testat legăturile dintre identificarea
relațională, iertarea și rezistența relațiilor. In studiul urmator, s-a reprezentat o replicare și
o extindere a căilor critice. În studiul 1, s-a folosit o tehnică incidentă critică pentru a
promova relația dintre participanți cu relațiile cu identitatea relațională scăzută. În studiul
2, identificarea relațională a participanților a fost măsurată. Prin urmare, cu studiul2, s-au
testat aceleași ipoteze care au fost testate în studiul 1 și s-au evaluat dacă aceleași relații
structurale ar păstra pentru profesioniștii care lucrează în cadrul relațiilor de
supraveghere-subordonate pe trei perioade diferite de timp. S-a folosit tehnica
incidentelor critice pentru a provoca infracțiunile salariale comise de un coleg de muncă
în ultimele 4 luni. Participanților li s-au atribuit la întâmplare o identitate relațională
înaltă condiționată sau condiția de identificare relațională scăzută. Cei desemnați la
identitatea de relație înaltă a condiției au fost solicitați în ceea ce privește timpul în care
au fost supuși supunerii unui alt lucru ,înainte de săvârșirea infracțiunii, au ajutat la
modelarea tipului de persoană cu care erau - cineva cu care s-au identificat, înrudit, ar
discuta despre lucruri personale, a avea încredere în secrete sau a se ridica din cauza
relației personale pe care o au. a avut cu această persoană,insa celor repartizați în
condițiile de identificare relațională redusă li s-a cerut să se gândească la un moment în
care au fost jigniți de cineva la locul de muncă care ,înainte de infracțiune, nu s-a
identificat cu cine le-a furnizat și de la cine au primit, cineva pe care l-au furnizat resurse
valoroase pentru a obține ceva în schimb, dar care nu a modelat tipul de persoană care a
fost. Prin urmare, s-a constatat ca, chiar dacă tipurile de încălcări ar fi similare ca tip și
severitate, datele calitative au confirmat diferențe substanțiale între condiții în ceea ce
privește motivul pentru care individul focal alege să ierte. Verificarea manipulării,
aceasta s-a verfiat prin prin măsurarea nivelului de identificare relațională a
participanților. Masurarea iertarii s-a realizat pe o anumita scala pentru a se obtine o
fiabilitate. Aceasta scară depășește măsurarea înlăturarii mâniei, această dimensiune a
bunăvoinței evaluează și măsura în care relația are voia bună , a fost restaurat la poziția sa
pozitivă, și a fost prezentată în mod prealabil la atracții și atitudini. Intenția acestui studiu
fiind să măsoare iertarea așa cum a fost definită cel mai proeminent în literatura de
specialitate și așa cum se defineste în această cercetare: îndepărtarea gândurilor și
sentimentelor negative. S-a mai utilizat analiza căii variabile observate pentru a testa
modelul, deoarece analiza căii variabile observată testează simultan toate ipotezele. Dat
fiind parametrii raportului mărimii eșantionului, s-a stabilit că analiza căii variabile
observată a fost cea mai potrivită metodă analitică. In studiul 2, studiu de teren in care s-
au examinat profesioniști care lucrează cu normă întreagă cu privire la infracțiunile
comise de un supraveghetor imediat. Deși s-au evaluat severitatea transgresiunii, nu s-au
colectat răspunsuri detaliate privind transgresiunea, deoarece nu s-a folosit tehnica
incidentului critic sau se intentiona să se efectueze analize calitative ale datelor.
Participanții au fost anunțați cu răspunsuri la serii de încuviințare cu privire la relațiile de
relație cu serviciile lor, în conformitate cu studiul 1, pentru a reaminti o infracțiune care a
avut loc în ultimele 4 luni.S-au testat aceleași relații generale testate în studiul 1 și s-a pus
accentul pe lărgirea generalizarii descoperirilor din studiul 1 prin evaluarea relațiilor
supraveghetor-subordonate pe trei perioade de timp diferite. S-a masurat variabila
predictor (identificarea relațională) în timpul 1, mediatorul (iertarea) în timpul 2 și
variabila dependentă (rezistența relației) în timpul 3 (fiecare la 3 săptămâni între ele
pentru a se alinia cu ciclurile de sarcină ale fiecărei funcții și a reduce potențialul.Si aici,
s-a măsurat iertarea și rezistența relației, așa cum s-a descris anterior în studiul 1.
Identificarea relațională a fost măsurată folosind măsura adaptată a lui Sluss și
colaboratorii sai , obiectivul urmând să fie supraveghetorul în locul unui coleg. S-a
obtinut o fiabilitate alfa de .87 pentru identificarea relațională, .88 pentru iertare și .92
pentru rezistența relațiilor. În efectuarea a două studii, s-au furnizat dovezi empirice căum
ca identificarea relațională este asociată cu iertarea și că iertarea mediază relația pozitivă
dintre identificarea relațională și reziliența relației. Rezultatele studiului 1 au demonstrat
aceste relații atunci când participanții au fost desemnați la nivel de clasă în cazul unui
coleg de muncă pe care participantul l-a avut fie mare, fie scăzut identificarea relațională.
În timp ce utilizarea unei alocări aleatorii oferă o anumită rigoare studiului, participanții
nu făceau referire la un singur tip de relație particulară în joburile lor curente. În schimb,
participanții se gândeau la o relație pe care o aveau cu orice coleg de serviciu. Astfel, în
studiul 2, s-a solicitat participanților să se concentreze pe o relație particulară, actuală, și
anume relația lor cu supraveghetorul lor. Rezultatele studiului 2 au fost în concordanță cu
cele ale studiului 1, ceea ce indică faptul că modelul este relevant și pentru relațiile
subordonate-supervizor. Împreună, concluziile acestor studii sugerează faptul că
identitatea relațională intervină poate fi importantă pentru modificarea riscului de iertare
într-o anumită perioadă ,indiferent dacă este vorba despre un coleg de serviciu sau o
relație supraveghetor-subordonată. Descoperirile se bazează pe literatura de identificare
relațională existentă și sugerează că identificarea cu relația poate fi un factor important în
acordarea iertării sau nu și a rezultatului ca relația devine mai puternică. și relații mai
puternice. Implicatii practice in acesta lucrare sunt organizațiile care pot dori să ia decizii
de selecție bazate, parțial, pe măsura în care indivizii care vor colabora strâns si cum se
identifică între ei și ar putea dori, de asemenea, să se străduiască să sporească
identificarea relațională prin intermediul șocializării ; examinarea iertării poate ajuta
indivizii și managerii să vadă o oportunitate într-o întâmplare firească în cadrul
organizațiilor; poate genera relații mai vii și de înaltă calitate decât cele existente anterior
infracțiunii ,cel puțin în mintea iertătorului; managerii pot dori să diagnosticheze
încălcările la locul de muncă și să examineze măsura în care aceste încălcări sunt de
obicei rezolvate și dacă această rezoluție tinde să perpetueze relații mai puternice și mai
rezistente la locul de muncă, evaluând, de asemenea, dacă există condiții în care relațiile
rezistente sunt mai probabile. Concluziile acestei lucrari sunt urmatoarele:s-a considerat
că identificarea relațională este pozitiv legată de iertare,mai apoi s-a sugerat că iertarea
este pozitiv legată de rezistența relațiilor,iar in ultimul rand s-a susținut că iertarea
mediază relația dintre identificarea relațională și reziliența relațiilor. S-au efectuat două
studii pentru a se testa ipotezele. Studiul 1 a folosit tehnica incidentelor pentru a evalua
rezultatele legate de iertare. Studiul 2 a evaluat aceleași rezultate într-un studiu de teren
care a examinat profesioniștii care lucrează și a evaluat relațiile dintre supervizori.
Ipotezele au fost susținute și constatările au fost în concordanță între studii.