UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI, SOCIALE SI PSIHOLOGIE

ASISTENTA SOCIALA

DIAGNOZA SI SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR SOCIALE

TEMA  : O problema sociala:
ALCOOLUL

COORDONATOR : Lect. Univ. Lucia Neagoe

Studente: Rădulescu Neli

Nicu Alexandra
Anul II

Pitesti
2021
 CONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN ROMÂNIA

Trăim într-o societate care se schimba din ce în ce mai repede. Acest lucru este cel mai evident
la tineri , care în plin proces de maturizare, trebuie să-și formeze personalitatea într-o lume fără repere
și fără modele, dar, cu cerințe din ce în ce mai complexe.
Alcoolismul este o problemă socială comună în general tuturor ţărilor şi care este generatoare
de drame familiale şi costuri economice semnificative. Alcoolicul este un individ care are probleme în
societate şi la locul de muncă datorită consumului repetat de alcool.
Alcoolismul este o boala, nu un viciu, care se manifesta prin obsesia de a bea, deseori unii
tineri sunt priviți ca fiind,, bolnave ,, , dependenții sau delincvenți, fiind adepții pentru rezultatul
valorilor greșit însușite.
 Negarea consumului de alcool este o caracteristică a acestora, doar anturajul putând confirma
acest lucru. Există nişte întrebări esenţiale pentru a putea încadra un individ în patologia alcoolismului:
cantitatea de băutură consumată poate fi controlată?; s-a ajuns la neglijarea familiei sau serviciului din
cauza alcoolului?; consumul de alcool începe imediat după micul dejun sau la puţin timp, sau chiar mai
devreme?; anturajul comentează consumul crescut de alcool?; se întâmplă să se consume alcool
dimineaţa după o beţie anterioară ("cui pe cui se scoate"!)? Aceste întrebări ar trebui să fie adresate
tuturor, pentru a se putea evita problemele majore ale alcoolismului.
Abandonarea consumului de alcool la un alcoolic poate determina sindromul de abstinenţă, care se
manifestă prin tahicardie, scăderea tensiunii arteriale, tremurături, convulsii, halucinaţii (delirium
tremens) vizuale sau tactile (animale care se urcă pe corpul pacientului) şi alte simptome.
Un studiu al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica scoate la iveala ca tinerii
romanii se numara printre cei mai mari consumatori de alcool ai Europei, dar sunt si printre cei mai
zvelti europeni.
Conform studiului, citat de Washington Post, romanii se situeaza pe locul al treilea in topul consumului
de alcool pe cap de locuitor, cu 12,7 litri pe cap de locuitor adult intr-un an. Ne mai intrec doar
locuitorii Luxemburgului, cu 15,3 litri de alcool pe cap de locuitor, respectiv cei ai Letoniei, cu 13,2
litrii pe an pentru un adult. Si in ceea ce priveste alcoolismul in randul tinerilor, Romania se situeaza
printre primele locuri, 47% dintre baietii de 15 ani recunoscand ca au baut de cel putin doua ori in
viata. Doar 18% dintre tinerele romance au recunoscut ca au consumat alcool de cel putin doua ori
pana la momentul intervievarii.
Alcoolul este, probabil, cel mai des consumată, dar şi cea mai disponibilă substanţă din lume. El
a avut un rol important în majoritatea culturilor umane, încă din perioada neolitică (anul 4000, inainte
de Hristos). Răspândirea consumului de alcool aproape în întreaga lume evidenţiază faptul că, în
majoritatea culturilor, alcoolul a fost privit ca oferind diferite beneficii şi determinând efecte pozitive,
fără ca acest lucru să semnifice că, în realitate, alcoolul este, în întregime, benefic pentru organism. Ca
o altă evidenţă istorică, consumul de alcool a fost, în mod permanent, o activitate socială (şi nu
individuală), reglementată de anumite norme şi valori.
Deşi alcoolul are efecte bio-chimice „obiective”, pe termen scurt sau lung, acestea pot fi
diminuate sau, dimpotrivă, amplificate de credinţele şi regulile culturale. Din acest punct de vedere,
înseşi efectele consumului de alcool asupra conduitei se distribuie, în mod neomogen, în cadrul
diferitelor societăţi, existând o mare variaţie culturală în modul în care oamenii se comportă atunci
când beau. Constatările diverselor cercetări de antropologie au arătat că efectele alcoolului asupra
comportamentului sunt determinate, în mod fundamental, de factori de natură socio-culturală şi nu de
proprietăţile chimice ale alcoolului, ca atare. Astfel, în unele ţări, printre care Statele Unite, Anglia,
Australia şi Ţările Scandinave, alcoolul este asociat cu conduite antisociale şi violente, în timp ce în
alte ţări, cum sunt cele mediteraneene sau cele din America de Sud, consumul de alcool este asociat cu
conduite paşnice şi armonioase.

PROBLEME LEGATE DE ALCOOL

Studiile de specialitate arata ca dependenta de alcool este cea mai raspindita dintre
problemele legate de droguri la nivel mondial. O persoana din 13 este suspecta de alcoolism.
Abuzul de alcool genereaza suferinte organice, psihice si comportamente sociale pe care
medicii (de orice specialitate) le observa zilnic. Este, de asemenea, cauza a peste 50% din
accidentele rutiere mortale. Cu toate acestea, este un drog licit si promovat comercial.
Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de
sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de inec.
Este, de asemenea, unul dintre factori in unul din trei cazuri de divort si unul din trei cazuri
de molestare a copiilor. Spre deosebire de companionul sau de adictie, fumatorul,
consumatorul cronic si dependent de alcool este stigmatizat social. Se aude de nenumarate ori
insulta „betivule!“, dar niciodata „fumatorule!“. Consumul de alcool poate favoriza aparitia
cirozei la ficat, poate sa afecteze negativ copiii nenascuti si trebuie asociat cu cancerul la sin la
femei, cancerul gurii, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost
corelat si cu performanta sexuala slaba, dementa si degenerarea musculara.
Alcoolismul cu probleme sau problemele bautorilor reprezinta o prioritate de sanatate publica.
De la inceputul erei moderne in tratamentul alcoolismului s-a recunoscut necesitatea stabilirii unor
servicii speciale pentru tratamentul unor astfel de pacienti. “Definirea clinica a alcoolismului nu duce
decat la identificarea unei proportii mici dintre acei a caror baut creeaza probleme semnificative pentru
ei si societate” (Cahalan, 1987) . Raportul Institutului de Medicina sugereaza ca exista o proportie de
4:1 intre alcoolicii cu probleme si cei cu dependenta la alcool (Institute of Medicine, 1990). Dupa mai
multi autori, portretul tipic al bautorilui cu probleme este cel al unui individ care in ciuda consumului
excesiv continuu, nu prezinta fenomene de dependenta si sevraj, ci mai mult probleme sociale si de
sanatate dar care se imbata rar (Sobel si Sobel, 1993).
 Dependenta 5%
Alcoolici cu probleme
25%
Alcoolici fara
probleme80%
Nealcoolici
Distributia alcoolicilor si nealcoolicilor (dupa Sobell, 1993).

Problemele date de consumul de alcool joaca un rol important in decizia subiectului de a urma
un tratament specific si, pe de alta parte, sunt o sursa a tulburarilor comportamentale. Dintre cele mai
frecvente probleme pe care alcoolicul le are si care pot determina apelarea sau trimiterea lui, mai mult
sau mai putin fortata, la tratament, se amintesc:
 consumul excesiv cu betie si tulburari grave de comportament ;
 probleme familiale;
 probleme la locul de munca ;
 confruntari cu politia;
 accidente de circulatie sau altfel de accidente ;
 agresivitate fizica (Schmidt, 1995).
Tot conform acestei autoare, cel mai frecvent alcoolicii cu probleme se interneaza trimisi de
profesionistii din domeniu, de conducatorii locurilor lor de munca, de politie si justitie si de familie;
propria decizie de internare are o pondere semnificativ mai mica. Simptomele de dependenta si
consecintele sociale ale bautului sunt principalele ratiuni pentru internare. In felul acesta se vede inca
odata importanta decelarii acestor probleme intr-un program de evaluare a persoanelor ce consuma
excesiv alcool. Spre deosebire de diagnostic, care in sens ingust este procesul prin care se determina
daca un individ indeplineste criteriile stabilite pentru o categorie diagnostica oarecare, in acord cu un
sistem taxonomic specific, evaluarea este procesul multidimensional care permite intelegerea situatiei
unice a fiecarui subiect care este diagnosticat cu o tulburare data de consumul de alcool. Evaluarea
implica aprecierea mai multor domenii care nu se poate face decat separate unele de altele. La acelasi
individ, diagnosticul poatre fi prezent sau absent, in schimb evaluarea implica aprecierea pozitiei
subiectului de-alungul mai multor dimensiuni iar profliul astfel obtinut, determina pozitia unica a
subiectului. Numai parcurgand aceasta etapa, tratamentul, adica scopul final al acestui demers, poate fi
personalizat individului in cauza si, astfel, probabilitatea deznodamantului pozitiv creste semnificativ.
In felul acesta s-ar putea explica esecurile repatate ale procesului de tratament cum este el facut astazi
la noi, care se bazeaza doar pe diagnostic si pe rezolvarea alcoolismului per se si nu pe tratamentul
persoanei alcoolice si a problemelor date de consumul excesiv de alcool.
In general problemele date de consumul de alcool sunt:
 consumul concomitent de alte substante ;
 ( problemele medicale ;
 problemele psihiatrice ;
 problemele legale, familiale si sociale ;
 problemele de la locul de munca si
 problemele legate de suportul social.
Evaluarea acestor probleme se poate face prin metodele de rutina, nestandardizate, ale
exaninarii medicale si psihiatrice, dar cititorul trebuie sa stie care exista mai multe instrumente care
evalueaza in mod standardizat aceaste arii.

Plan de actiune in rezolvarea problemei alcoolului

Se considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul
prelungit al acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite
atat la nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste efecte
conduc la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si
devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii
cotidiene. Sunt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: forta ego-ului, vointa,
suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme.
Rezistenta emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un
caracter imprevizibil din cauza tulburarilor de natura neurologica. Pacientul se identifica tot mai mult
cu rolul social de consumator de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la
schimbare.
            Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc
la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului
de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice
comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat
pentru dezintoxicare.
            O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane
(membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau
minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut.
            Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din
dependenta.
Alcoolismul se poate trata prin:
1. consiliere psihologica sau psihoterapie;
2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare;
3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare;
4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

În concluzie, se poate spune că alcoolul are o mare importanţă în viaţa socială a oamenilor, a
tinerilor, contribuind la sociabilitatea umană şi la strângerea legăturilor sociale dintre membrii unei
anumite societăţi. Consumat în exces însă el poate constitui o problemă socială cu implicaţii grave
asupra sănătăţii indivizilor.

BIBLIOGRAFIE

Cahalan D: Studying drinking problems rather than alcoholism, in M Galanter (Ed.): Recent
Development in Alcoholism, vol.5, New York: plenum Press, 1987.
Institute of Medicine: Broadening the Base of Treatment for Alcohol Problems, Washington,
DC: National Academy Press, 1990.
 Sobell MB and Sobell LC: Treatment for problem drinkers: A Public health priority, in: JS
Baer, GA Marlatt & RJ McMahon (Eds.): Addictive Behavior Across the Life Span: Prevention,
Treatment and Policy Issues, Newbury Park, CA: Sage, 1993.
Schmidt LA: The role of problem drinking in psychiatric admissions, Addiction, 1995,90:375-
389.
Social and Cultural Aspects of Drinking. Key Findings, Social Issues Research Centre Oxford,
U.K., 2002, p. 2.