Sunteți pe pagina 1din 3

VALORI I DEONTOLOGIE IN ASISTENA SOCIAL Rolul valorilor n asistena social Toate profesiile au o anumit orientare valoric care le circumscrie

misiunea social, le determin semnificaia particular i direcioneaz valorile profesionale ale persoanelor care le practic. Pentru asistenta social exist un astfel de sistem de valori ale profesiei, care o apropie, dar totodat o i deosebete de celelalte profesii din domeniul tiinelor sociale. De fapt, profesiile insi sunt recunoscute de ctre societate ca valori i sunt ierarhizate ca atare. Prin calitatea ei de a oferi ajutor celor care din motive foarte diferite se situeaz intr-o zon vulnerabil sau periferic a societii, in aceast ierarhie munca de asisten social este considerat ca fiind "contiina societii". Valorile profesiei de asisten social se exprim prin ideile referitoare la atitudinile fa de oameni, la convingerile legate de locul i rolul omului in societate, la nevoile i scopurile sale i la modalitile de a obine bunurile necesare vieii. De fapt, valorile fundamentale ale asistenei sociale combin valori fundamentale ale tradiiei iudeocretine, cu cele ale umanismului i ale liberalismului. Desigur, nu toi practicienii au in egal msur aceleai idei in toate aspectele. Asistena social aduce, in atenia societii ideile etici sociale, anume acea a solidaritii, a ajutorului, a ingrijirii altora, a includerii i a acceptrii (B. Jordan, 1997). Una din valorile importante este tocmai libertatea alegerii individuale dintre valorile sociale. Astfel se constituie valorile personale, configurate in mod individual, dar nu independent de valorile grupurilor i comunitilor (etnice, religioase, culturale etc.) de care aparinem. Alegerea unei cariere profesionale ca asistena social cere o profund explorare a valorilor individuale i compararea lor cu valorile profesiei (Hoffman, Salle, 1994). Asistenii sociali vor trebui ei inii sa verifice, de exemplu, msura in care se ghideaz dup valoarea individualismului, in raport cu cea a responsabilitii civice sau a implicrii in viata comunitii. De asemenea, valorile individuale difer adesea fa de problemele concrete ale vieii sociale ca, de exemplu sinuciderea, avortul, pedeapsa cu moartea, homosexuali tatea, necesitatea oferirii ajutorului de omaj i altele. Totui, majoritatea practicienilor din domeniul asistenei sociale subscriu la urmtoarele valori fundamentale, cu importana cardinal pentru profesie (Codul deontologic NASW, 1996): 1. Afirmarea individualitii proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori i modaliti de via, atata timp cat acestea nu afecteaz libertatea altora. 2. Lupta impotriva tiparelor i a clieelor in a-i percepe pe ceilali. Lupta impotriva prejudecilor. 3. Dreptul persoanelor de a avea acces la resursele necesare. Oamenii au dreptul la resursele necesare susinerii vieii i dezvoltrii lor i de posibiliti de a-i realiza i de a-i exprima potenialitile. 4. Respectul demnitii i increderea in valoarea fiinei umane Fiecare persoana este o valoare in sine i este unic. Procesul de asisten social va trebui s conduc la valorizarea personalitii umane, la creterea demnitii ei i respectarea individualitii fiecrui asistat 5. Increderea in capacitatea de autodeterminare i in capacitatea de rezolvare a problemelor persoanelor asistate. Increderea in capacitatea de invare i dezvoltare a persoanelor. 6. Pstrarea confidenialitii informaiilor primite de la asistai i in legtur cu acetia.

Responsabilitatea pentru realizarea valorilor de mai sus revine in comun cetenilor i comunitii. Societatea va trebui s creeze condiiile unei participri democratice a cetenilor la viaa social, iar acetia au i ei responsabilitatea de a deveni actori activi pe scena vieii sociale. Principiile etice care se constituie intr-un sistem specific profesiei sunt prezentate mai pe larg de ctre Hepworth i Larsen (1993): - Oamenii sunt capabili s fac propriile lor alegeri, s ia propriile decizii i s invee s-i dirijeze propriile viei. Ei trebuie lsai i incurajai sa-i asume responsabilitatea propriilor decizii i s-i exercite propria libertate. - Asistenii sociali au responsabilitatea de a asista persoanele ca s obin maximum de independent. In relaia de consiliere i de sprijin profesionistul va intri increderea in sine a asistatului i demnitatea individului, incurajand manifestrile sale de independen. - Asistena social are responsibilitatea de a interveni pentru modificarea acelor factori sociali care au o aciune nefavorabila asupra indivizilor, familiilor i grupurilor (ca de exemplu pentru reducerea violenei, eliminarea discriminrilor). - Problemele de viaa ale indivizilor se datoresc, in general, lipsei deprinderilor i a mecanismelor de adaptare ale indivizilor. Formarea unor noi competene duce adesea la rezolvarea problemelor i la dezvoltarea personalitii individului. - Oamenii sunt capabili s invee noi comportamente. Asistenii sociali au responsabilitatea sa ajute oamenii si descopere i s-i utilizeze capacitile de schimbare i de dezvoltare. - Dei se accept ideea c originea problemelor de via se afl adesea in experienele i evenimentele trite anterior i se cunoate c analiza experienelor trecute poate fi benefic, totui se apreciaz c cele mai multe din dificultile in calea imbuntirii integrrii sociale pot fi rezolvate prin centrarea ateniei pe alegerile i posibilitile prezente, prin mobilizarea puterilor latente de adaptare ale indivizilor. - Multe din problemele indivizilor ii au originea in societate i nu se datoresc indivizilor inii. Prin urmare, rezolvarea problemelor indivizilor nu se poate limita la creterea competenelor individuale, ci necesit implementarea unor msuri de politic social. Oamenii pot influena schimbrile in sistemele de politici sociale, care s atenueze i chiar s rezolve anumite probleme ale indivizilor. - Greutile vieii sunt o parte inerent a condiiei umane, iar oamenii pot s se dezvolte in urma confruntrii lor cu adversitile vieii. Crizele vieii trebuie considerate prilejuri de dezvoltare i de imbuntire a capacitii de control asupra propriei viei. - Oamenii au nevoie de contiina valorii proprii i de stim de sine. Ca s dobandeasc stima de sine, ei au nevoie de confirmarea valorii lor din partea persoanelor semnificative (prini, soi, frai, prieteni, profesori i alii). Multe din conflictele interpersonale se datoresc faptului ca oamenii nu se simt iubii, respectiv stimai. Asistena social poate contribui la creterea stimei de sine aclienilor in cadrul relaiilor de consiliere, prin grij, incurajare i acceptare. - Relaiile de asisten pot deveni pentru asistai modele de relaii deschise, sincere, autentice, atente la nevoile persoanei. Asistatul poate s preia modelul acestei relaii i s il transpun la celelalte relaii ale sale.

- Orice metode de rezolvare a cazurilor de asistena social trebuie s aibe in vedere c mijloacele de a ajun ge la un scop sunt tot atat de importante ca scopul insui. Mijloacele folosite de asistentul social vor trebui s respecte demnitatea de sine, autodeterminarea i confidenialitatea asistatului. - Autocunoaterea este prima etap realizat in procesul de dezvoltare i schimbare a persoanei. Inelegerea i acceptarea din partea asistentului favorizeaz autocunoaterea asistailor. - Dreptul asistailor la propriile lor valori i convingeri este inviolabil. Asistenii sociali au responsabilitatea s ofere ajutor indivizilor, indiferent de valorile i convingerile acestora, chiar dac ele conduc la disfuncii ale integrrii lor sociale. Valoarea autodeterminrii este o valoare de baz a profesiei, care a fost statuat de la inceputurile ei. Sublinierea ei este cu atat mai important cu cat categoria de clieni cu care lucreaz asistenta social sunt de obicei cele mai vulnerabile persoane din societate i, ca atare, ele pot avea o capacitate sczut de control asupra propriei viei. Afirmarea dreptului la autodeterminare a persoanelor cu situaii materiale dificile, a celor dezavantajai cultural, a celor cu diferite handicapuri, a celor dependeni de substane i a altora inseamn asistarea lor in obinerea serviciilor i a drepturilor lor, asigurarea libertii persoanei de a alege calea de schimbare pe care ea insi o dorete. Cazurile de asisten social sunt de multe ori de aa natur incat asistentul social ii d seama de posibilitile limitate ale clienilor lor de a -i exercita libertatea de alegere. Pentru ilustrare am putea alege cazul minorilor de centre de reeducare, al copiilor din casele de copii, sau ale deinuilor. Dei contieni de posibilitile lor limitate, asistenii sociali pot crea situaii in care clienii sa accepte responsabiliti i s-i dezvolte capacitile de a-i controla propriul comportament, inducand astfel schimbri in comportamentul celorlali faa de ei.